Sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou în 2026! Cei care se vor înscrie la concurs sunt nevoiți să scoată din buzunar 2.800 de lei
Sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou în 2026. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a anunțat, joi, 26 februarie 2026, organizarea examenului de primire în profesia de avocat, sesiunea aprilie 2026, potrivit unui comunicat oficial. Potrivit anunțului, examenul va avea loc duminică, 26 aprilie 2026, pentru toți candidații înscriși. Testarea se va desfășura în municipiul București, în sistem fizic (față în față), în spațiile puse la dispoziție de Universitatea din București. Sute de juriști ieșeni se pregătesc de admiterea în Barou în 2026! Examenul va consta într-o probă scrisă de tip grilă, care va cuprinde 100 de întrebări din cinci materii prevăzute în tematică, anume: organizarea și exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. Candidații vor avea de parcurs câte 20 de întrebări pentru fiecare din cele cinci discipline fundamentale pentru exercitarea profesiei de avocat. Pentru a fi declarați admiși, candidații trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să obțină minimum 5 puncte la fiecare disciplină în parte și un punctaj total de cel puțin 70 de puncte din 100. Reprezentanții UNBR subliniază că acest sistem de evaluare urmărește să asigure un nivel ridicat de pregătire profesională, fiind necesară o cunoaștere temeinică a tuturor materiilor de examen, nu doar performanțe punctuale. Cererile de înscriere la examen, împreună cu documentele necesare, vor fi depuse exclusiv în format electronic, prin intermediul platformei online IFEP.ro, în intervalul 2 martie 2026, ora 08:00 – 27 martie 2026, ora 16:00. După încheierea perioadei de înscriere, în intervalul 30 martie 2026 – 3 aprilie 2026, barourile vor proceda la verificarea dosarelor depuse de candidați. Rezultatul verificărilor va fi afișat în conformitate cu prevederile Regulamentului de examen, urmând ca eventualele contestații să fie soluționate potrivit procedurilor interne. Taxa de examen a fost stabilită la 2.800 de lei și se va achita în contul I.N.P.P.A., instituția responsabilă de formarea profesională inițială și continuă a avocaților. Tinerii juriști sunt dornici să se înscrie la examen Anunțul privind organizarea examenului din aprilie 2026 a stârnit deja interes în rândul absolvenților de drept, mulți dintre aceștia considerând că sesiunea de primăvară le oferă timp suplimentar de pregătire. Elena, absolventă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, le-a spus reporterilor BZI că intenționează să se înscrie la examenul din aprilie. „Eu am terminat Facultatea de Drept la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» în sesiunea din iulie 2024, însă nu am reușit să promovez examenul de licență atunci, așa că l-am mai susținut o dată în vara anului 2025, când am reușit să obțin nota de trecere. În anul în care am stat acasă, am avut timp să mă pregătesc și mă voi înscrie în sesiunea din aprilie 2026 la examenul de Barou”, a spus Elena. Tânăra mărturisește că perioada de pauză dintre absolvire și promovarea licenței a fost una dificilă, dar utilă din punct de vedere al consolidării cunoștințelor. „Am reluat materia de drept civil și procesual civil mult mai aprofundat, pentru că aici aveam cele mai mari lacune”, a adăugat aceasta. Și Claudia, absolventă a Facultății de Drept din 2022, se pregătește pentru o nouă încercare. „Eu am terminat dreptul în 2022 și am mai fost înscrisă la examenul de Barou de trei ori, însă nu am reușit să-l promovez. Ultima dată am fost la limită, așa că sunt motivată să-l mai susțin o dată”, a declarat aceasta reporterilor BZI. Claudia spune că experiențele anterioare au ajutat-o să înțeleagă mai bine rigorile examenului. „Este un examen foarte competitiv, iar presiunea este mare. De fiecare dată am învățat ceva nou despre mine și despre modul în care trebuie abordată pregătirea. Acum îmi organizez timpul pentru studiu în mod diferit”, a explicat ea. Unul dintre cele mai dificile examene Examenul de primire în profesia de avocat este considerat unul dintre cele mai dificile examene din România, atât prin volumul mare de materie, cât și prin pragul ridicat de promovare. Cerința obținerii a minimum 70 de puncte din 100, dar și a unui punctaj minim la fiecare disciplină, elimină posibilitatea compensării unei pregătiri deficitare într-un domeniu prin rezultate foarte bune în altul. În fiecare an, mii de absolvenți ai facultăților de drept din întreaga țară își încearcă șansa de a deveni avocați stagiari. Pentru cei care promovează urmează o perioadă de stagiu profesional și formare în cadrul I.N.P.P.A., finalizată cu examenul de definitivare în profesie. În sesiunea din septembrie 2025, au fost înscriși 2.098 de absolvenți de drept, iar dintre aceștia, doar 469 au promovat examenul, obținând minimum 70 din cele 100 de puncte. Cel mai mare punctaj obținut a fost de 97 de puncte, de către o persoană înscrisă în Baroul București, iar 26 dintre cei care au promovat sunt înscriși în Baroul Iași. Reprezentanții UNBR recomandă candidaților să consulte cu atenție Regulamentul de examen, tematica și bibliografia, publicate pe site-urile oficiale ale instituțiilor implicate, precum și anunțurile barourilor din care fac parte, pentru a evita eventualele erori de înscriere. Pentru mulți tineri juriști, examenul reprezintă un pas decisiv în carieră și începutul unui parcurs profesional într-un domeniu care presupune responsabilitate, rigoare și pregătire continuă. Tocmai de aceea, sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou.
O ieșeancă a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic! Tânăra nu a renunțat și vrea să dea lovitura acum!
Ieșeanca E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat. E. G. se pregătește pentru penultima probă de admitere la INM, sesiunea 2025-2026, care se desfășoară în această perioadă. Această probă este una decisivă pentru candidați, testându-le atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de analiză și aplicarea practică a legii. Doar 250 de locuri sunt scoase la concurs în această sesiune. E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat Admiterea la Institutul Național al Magistraturii rămâne unul dintre cele mai dificile și competitive concursuri din sistemul juridic românesc, atrăgând anual mii de absolvenți de drept care aspiră la o carieră în magistratură. Sesiunea 2025-2026 confirmă din nou interesul ridicat pentru profesiile de judecător și procuror, prin numărul mare de candidați înscriși. Pentru această sesiune, s-au înscris 1.977 de persoane, care concurează pentru un total de 250 de locuri de auditori de justiție. Concursul se desfășoară pe o perioadă extinsă, din iulie 2025 până în martie 2026, timp în care candidații trebuie să treacă prin mai multe etape eliminatorii, menite să testeze nu doar cunoștințele juridice, ci și aptitudinile psihologice și vocația pentru magistratură. „M-am înscris și anul trecut la acest concurs, dar am fost respinsă la proba psihologică. Mi s-a spus că nu sunt suficient de empatică, deși un magistrat trebuie să fie imparțial, nicidecum empatic. Am fost dezamăgită, dar asta nu m-a descurajat să mai încerc o dată. Îmi doresc să fiu procuror și voi lupta pentru visul meu. După prima probă, mă situez în prima jumătate a candidaților înscriși”, a spus E. G., participantă la concursul de admitere la INM. Un eșec nu ar trebui să stea în calea obținerii a ceea ce își doresc, ci să reprezinte un impuls pentru o pregătire mai bună. Un rezultat negativ la un concurs de o asemenea anvergură poate fi o motivație în plus pentru ca, la următorul examen, candidații să fie mai bine pregătiți. Mai multe probe se află în drumul spre cariera dorită de mulți juriști Prima probă a concursului a fost testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, considerată de mulți candidați drept una dintre cele mai dificile etape. Examenul a vizat disciplinele fundamentale ale dreptului: drept civil, drept penal, procedură civilă și procedură penală. Testul presupune un număr de 100 de grile, câte 25 din fiecare materie. Cea mai mare notă obținută a fost 9,29, un rezultat care confirmă nivelul ridicat de pregătire al candidaților de top. Doar 312 persoane au fost declarate admise pentru a continua concursul, ultima notă de promovare fiind 6,91. Practic, mai puțin de o șesime dintre cei înscriși inițial au reușit să treacă de acest prim filtru. Candidații admiși după prima etapă participă, în această perioadă, la testarea psihologică, programată între 16 și 27 ianuarie. Această etapă are un rol esențial în selecția viitorilor magistrați, fiind menită să evalueze echilibrul emoțional, rezistența la stres, capacitatea de decizie și asumarea responsabilității. Ultima probă a concursului este interviul, etapă în care candidații sunt evaluați de o comisie formată din magistrați. Interviul urmărește motivația pentru alegerea carierei în magistratură, capacitatea de comunicare, gândirea critică și înțelegerea rolului social al judecătorului sau procurorului. De multe ori, această probă este percepută ca fiind una dintre cele mai imprevizibile. E. G. a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, iar în această sesiune luptă pentru unul dintre cele 250 de locuri la nivel național. Pentru mulți dintre candidați, concursul de admitere la INM reprezintă rezultatul unor ani întregi de studiu intens și sacrificii personale. Sesiunea 2025-2026 confirmă, încă o dată, că accesul în magistratură rămâne rezervat celor mai bine pregătiți și echilibrați candidați. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ieșeanca Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic! Tânăra nu a renunțat și vrea să dea lovitura acum!
Ieșeanca Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat. Elena Gavril se pregătește pentru penultima probă de admitere la INM, sesiunea 2025-2026, care se desfășoară în această perioadă. Această probă este una decisivă pentru candidați, testându-le atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de analiză și aplicarea practică a legii. Doar 250 de locuri sunt scoase la concurs în această sesiune. Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, dar nu a renunțat Admiterea la Institutul Național al Magistraturii rămâne unul dintre cele mai dificile și competitive concursuri din sistemul juridic românesc, atrăgând anual mii de absolvenți de drept care aspiră la o carieră în magistratură. Sesiunea 2025-2026 confirmă din nou interesul ridicat pentru profesiile de judecător și procuror, prin numărul mare de candidați înscriși. Pentru această sesiune, s-au înscris 1.977 de persoane, care concurează pentru un total de 250 de locuri de auditori de justiție. Concursul se desfășoară pe o perioadă extinsă, din iulie 2025 până în martie 2026, timp în care candidații trebuie să treacă prin mai multe etape eliminatorii, menite să testeze nu doar cunoștințele juridice, ci și aptitudinile psihologice și vocația pentru magistratură. „M-am înscris și anul trecut la acest concurs, dar am fost respinsă la proba psihologică. Mi s-a spus că nu sunt suficient de empatică, deși un magistrat trebuie să fie imparțial, nicidecum empatic. Am fost dezamăgită, dar asta nu m-a descurajat să mai încerc o dată. Îmi doresc să fiu procuror și voi lupta pentru visul meu. După prima probă, mă situez în prima jumătate a candidaților înscriși”, a spus Elena Gavril, participantă la concursul de admitere la INM. Un eșec nu ar trebui să stea în calea obținerii a ceea ce își doresc, ci să reprezinte un impuls pentru o pregătire mai bună. Un rezultat negativ la un concurs de o asemenea anvergură poate fi o motivație în plus pentru ca, la următorul examen, candidații să fie mai bine pregătiți. Mai multe probe se află în drumul spre cariera dorită de mulți juriști Prima probă a concursului a fost testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, considerată de mulți candidați drept una dintre cele mai dificile etape. Examenul a vizat disciplinele fundamentale ale dreptului: drept civil, drept penal, procedură civilă și procedură penală. Testul presupune un număr de 100 de grile, câte 25 din fiecare materie. Cea mai mare notă obținută a fost 9,29, un rezultat care confirmă nivelul ridicat de pregătire al candidaților de top. Doar 312 persoane au fost declarate admise pentru a continua concursul, ultima notă de promovare fiind 6,91. Practic, mai puțin de o șesime dintre cei înscriși inițial au reușit să treacă de acest prim filtru. Candidații admiși după prima etapă participă, în această perioadă, la testarea psihologică, programată între 16 și 27 ianuarie. Această etapă are un rol esențial în selecția viitorilor magistrați, fiind menită să evalueze echilibrul emoțional, rezistența la stres, capacitatea de decizie și asumarea responsabilității. Ultima probă a concursului este interviul, etapă în care candidații sunt evaluați de o comisie formată din magistrați. Interviul urmărește motivația pentru alegerea carierei în magistratură, capacitatea de comunicare, gândirea critică și înțelegerea rolului social al judecătorului sau procurorului. De multe ori, această probă este percepută ca fiind una dintre cele mai imprevizibile. Elena Gavril a fost respinsă la cel mai temut examen din domeniul juridic, iar în această sesiune luptă pentru unul dintre cele 250 de locuri la nivel național. Pentru mulți dintre candidați, concursul de admitere la INM reprezintă rezultatul unor ani întregi de studiu intens și sacrificii personale. Sesiunea 2025-2026 confirmă, încă o dată, că accesul în magistratură rămâne rezervat celor mai bine pregătiți și echilibrați candidați. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor de admitere în magistratură
Concursurile de admitere în magistratură au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. CSM cere acum deblocarea concursurilor de admitere, la fel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, susținând că „realizarea actului de justiţie are o importanţă socială cel puţin egală”. „În condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 15% în luna ianuarie 2026, fiind vacante 751 de posturi de judecător dintr-o schemă naţională de 5070 de posturi, buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate este grav afectată, în detrimentul cetăţenilor, iar dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti. Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante. Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar”, potrivit unui comunicat de presă transmis marți de CSM. Potrivt documentului citat, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă. „Totodată, trebuie conştientizat că potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie, încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat. Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4 – 5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 – 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate”, se arată în comunicat. Secţia pentru judecători solicită Guvernului României să îşi asume măsuri legislative concrete pentru a crea cadrul legal necesar acoperirii deficitului de judecători, întrucât pentru buna funcţionare a societăţii româneşti este esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, prin prioritizarea componentei de resurse umane, consecinţele deficitului de personal asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil fiind directe şi grave.