Un adolescent a pierdut o parte din intestin după ce a înghițit aproape 200 de magneți
Micile obiecte metalice s-au unit în abdomenul său, provocând moartea mai multor zone de țesut din cauza lipsei de sânge. Conform unui raport recent, copilul s-a prezentat la spitalul Tauranga cu dureri abdominale, recunoscând că a înghițit probabil 100 de magneți cu aproximativ o săptămână înainte. Numărul real recuperat din abdomenul său a fost mult mai mare – aproape 200. Folosind raze X, medicii au vizualizat patru lanțuri liniare în părți separate ale intestinului băiatului. Odată ajunse în abdomenul său, micile obiecte metalice s-au unit. În timpul operației, lanțurile au fost găsite în secțiuni separate ale intestinului subțire. Unindu-se, acestea au provocat necroză de presiune – moartea țesutului din cauza lipsei de sânge. Deși chirurgii au fost nevoiți să îndepărteze o parte din intestinul său, adolescentul s-a recuperat bine și a fost externat opt zile mai târziu. Alex Sims, cercetător în drept comercial la Universitatea din Auckland, avertizează că înghițirea unor magneți mici de mare putere poate pune viața în pericol. Magneții mici au fost vânduți ca jucării distractive pentru adulți și copii. În 2013, după o serie de spitalizări din cauza magneților, oficialii guvernamentali din Noua Zeelandă au interzis definitiv vânzarea celor fabricați din neodim-fier-bor. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de magneți din pământuri rare și sunt de până la 50 de ori mai puternici decât magneții ferosi obișnuiți. Adolescentul de 13 ani le-a spus medicilor că magneții pe care i-a înghițit au fost cumpărați de pe Temu. Recent, oficialii guvernamentali din Noua Zeelandă au avertizat asupra unei tendințe pe rețelele de socializare, în care copiii sunt încurajați să folosească magneți pentru a-și face piercinguri în limbă, nas sau buze. Aceștia pot fi înghițiți accidental, cu consecințe periculoase.
Poliția franceză a arestat un adolescent suspectat că plănuia atacuri teroriste
Adolescentul a fost arestat luni, la locuința părinților săi din regiunea Sarthe și a suferit răni ușoare încercând să scape de poliție. Vineri, el a fost pus sub acuzare și încarcerat, potrivit surselor AFP. La percheziție, anchetatorii au descoperit un jurământ de loialitate față de gruparea Stat Islamic, precum și o listă cu școli din Le Mans, alături de mențiuni despre cantități de lichide ce ar fi putut fi folosite la fabricarea de dispozitive incendiare sau explozivi. Potrivit investigației, adolescentul viza ambasadele Israelului, Marii Britanii și Statelor Unite, Ministerul francez de Interne, mai multe redacții din Paris, precum și Parlamentul European de la Strasbourg. Una dintre surse a precizat că tânărul a recunoscut planurile și a declarat că era hotărât să le ducă la capăt, deși nu trecuse la fapte, întrucât era vorba despre atacuri de amploare. În ultimii ani, autoritățile franceze au avertizat asupra implicării crescânde a minorilor în acțiuni radicale. Parchetul antiterorist din Franța a raportat 15 cazuri în 2023, 18 în 2024 și 11 doar în prima jumătate a lui 2025. Cu acest dosar, numărul minorilor implicați anul acesta ajunge la cel puțin 14.
Intervenție imediată a salvamarilor la Eforie Sud. Un adolescent de 16 ani a fost tras de curenți în largul mării
Salvamarii au intervenit imediat, în Eforie Sud, pentru a salva un adolescent de 16 ani care a fost tras în larg de curenții puternici. Tânărul ignorase steagul roșu arborat pe plajă și se avântase în valurile mării. Nu mai puțin de 6 persoane au acționat, pentru a-l scoate la suprafață pe minor. Un adolescent în vârstă de 16 ani s-a aflat la un pas de înec, după ce curenții puternici ai mării l-au tras în larg. Băiatul de 16 ani a ignorat steagul roșu arborat la malul mării și s-a aventurat în apă. Târziu a realizat că a fost la un pas de moarte, după ce curenții Mării Negre l-au împiedicat să ajungă la mal. Un adolescent de 16 ani a fost tras de curenți în largul mării, la Eforie Sud Incidentul a avut loc în cursul zilei de marți, 8 iulie 2025. Scăldatul a fost interzis din cauza valurilor mult prea mari, însă nu toți turiștii au respectat steagul roșu arborat pe plajă. Adolescentul în vârstă de 16 ani a fost tras în larg de curenți și a fost salvat în ultimul moment. Nu mai puțin de 6 salvamari au intervenit, pentru a-l aduce la suprafață pe tânăr. Potrivit datelor, adolescentul de 16 ani se afla nesupravegheat pe plajă. Salvamarii au informat Poliția. Un adolescent a fost salvat din curenții mării / foto: capturi video Miercuri, 9 iulie, steagul galben a fost arborat pe plajele din stațiunile Costinești și Eforie Nord. Autorul recomandă: Experiență neplăcută pentru turiștii din Costinești. O plajă a fost acoperită de valuri Controalele ANPC, în stațiunile de la mare, continuă să scoată la iveală mizeria și mâncarea expirată cu care sunt așteptați turiștii Turiștii au sfidat steagul ROȘU în cel mai aglomerat weekend de pe litoral: „Nu e problemă”. Reacția salvamarilor: „E misiune imposibilă” Ireal! Motivul pentru care un salvamar a fost amendat cu 1.032 de euro, după ce a salvat o femeie de la înec, în Italia Sursă foto: capturi video Observator Antena 1, Shutterstock
Studiu: Adolescenții care merg devreme la culcare au o inimă mai sănătoasă la maturitate
Adolescenții care se culcă devreme și au o rutină a somnului regulată pot avea o inimă mai sănătoasă la maturitate. Este rezultatul studiului Sleep 2025, desfășurat pe o durată de șapte ani și care a inclus 307 adolescenți, studiu care realizează o legătură între sănătatea somnului la adolescenți și sănătatea sistemului cardiovascular în primii ani ai vârstei adulte. Un adolescent care, la 15 ani, se culcă devreme și se trezește devreme, care are un somn mai eficient și o rutină consistentă a somnului a avut șanse mai mari să aibă un sistem cardiovascular sănătos la 22 de ani. Aceste componente au rămas valide chiar și atunci când tânărul și-a schimbat stilul de viață, dieta sau indexul masei corporale. „Având în vedere importanța sănătății somnului pentru sănătatea fizică și bunăstarea pe termen scurt, nu am fost surprinși să vedem o asociere durabilă între sincronizarea somnului adolescenților, eficiența menținerii somnului și variabilitatea somnului cu sănătatea cardiovasculară la vârsta adultă tânără”, a declarat Gina Marie Mathew, asociat post-doctoral senior la Stony Brook Medicine. Fie chiar și o schimbare mică în tiparul de somn are efecte negative asupra inimii Analiza a arătat mersul la culcare înainte de mizeul nopții și trezitul înainte de miezul zilei următoare au prezis rezultate cardiovasculare mai bune decât dacă aceștia ar fi avut un alt orar de somn. De asemenea, un somn de 14 ore sau mai mult a avut iar indicii bune asupra sănătății inimii. Măsurătorile au arătat, de asemenea, că fie și o variabilitate mică a duratei somnului sau a orei de dus la culcare influențează sănătatea sistemului cardiovascular. Sursa: Pixabay Când participanții la studiu au împlinit 15 ani, au primit brățări care le monitorizau caracteristicile de somn. Brățările le-au permis cercetătorilor să monitorizeze în timp real la ce oră mergeau la culcare, la ce oră se trezeau, cât de adânc le era somnul și cât de consistent era comportamentul lor de somn. Obiectivul – să adune date de calitatea somnului, durata și variabilitatea. Șapte ani mai târziu, la 22 de ani, cercetătorii le-au evaluat sănătatea inimii folosind Cadrul Asociației Americane a Inimii, excluzând intenționat componenta somnului. Această evaluare cuprinzătoare a stării de sănătate a inclus calitatea alimentației, nivelurile de activitate fizică, consumul de nicotină, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia și nivelurile de colesterol. Acești factori au fost compilați într-un singur scor compozit al sănătății cardiovasculare, variind de la 0 (indicând o sănătate cardiacă precară) la 100 (indicând o sănătate cardiacă ideală). Orientările actuale în materie de sănătate sugerează că adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă de la 8 până la 10 ore de somn în fiecare noapte pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoase. Un somn consistent și programat e mai bun ca un somn lung Cu toate acestea, rezultatele acestei noi cercetări sugerează că durata somnului poate să nu fie singurul – sau chiar cel mai important – factor atunci când vine vorba de sănătatea inimii pe termen lung. Ceea ce pare să conteze mai mult este cât de consistent, bine programat și de înaltă calitate este acest somn pe parcursul săptămânii. Această perspectivă face parte dintr-o schimbare mai amplă a științei somnului, care consideră acum somnul drept un comportament multidimensional, mai degrabă decât o simplă chestiune de durată. Intervențiile menite să îmbunătățească bunăstarea adolescenților ar trebui să reflecte această schimbare. În loc să se concentreze exclusiv pe prelungirea somnului adolescenților, strategiile de management al adolscentului ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate stabilității orei de culcare, reducerii numărului de treziri nocturne și coerenței rutinei. A-i ajuta pe adolescenți să doarmă mai bine – nu doar mai mult – poate fi esențial pentru protejarea sănătății lor acum și în anii următori.
Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață și o deteriorare a sănătății mintale
Copiii reuniți la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor au dezbătut cu prioritate aspecte care afectează sănătatea lor fizică și mintală, cu consecințe asupra dezvoltării emoționale și sociale, transmite Organizația Salvați Copiii România. Totodată, ei au formulat recomandări urgente, adresate autorităților, principala fiind accesul la educație pentru sănătate pentru toți copiii – un curriculum și conținuturi bazate pe informații validate științific, predate într-un mod prietenos, utilizând limbajul adaptat fiecărei vârste, de către specialiști pregătiți. Cei 100 de copii din București și 14 județe (Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Timiș, Vaslui și Vrancea), care s-au reunit, în perioada 26-30 mai la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor, au pus în dezbatere teme pe care le consideră prioritare. Între aceste teme s-a regăsit cea despre sănătate mintală și adicții: Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață, cu o medie de 7,44/10 privind nivelul de fericire. Băieții, copiii sub 14 ani și cei din mediul urban se simt mai fericiți și energici, în timp ce fetele peste 14 ani din mediul rural se declară mai des stresate și demoralizate. Trei din 10 copii cunosc pe cineva care a consumat droguri, de obicei un coleg sau prieten, semnalând expunerea în mediul școlar. O altă temă ține de educația sexuală Copiii sunt frecvent expuși pe rețelele sociale la conținut dăunător: pornografie, reclame agresive pentru alcool, tutun, pariuri și modele comportamentale deviante. Pentru mulți, aceste surse devin singurul „ghid” despre sexualitate și relații, mai ales în lipsa alternativelor educaționale. 77% dintre copiii români susțin educația sexuală în școli, cu condiția să fie științifică, realistă și predată de specialiști în sănătate și psihologie. O altă temă ține de educația pentru mediu: Calitatea aerului și poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizația Salvați Copiii România în 2025. Copiii prezintă vienri recomandările lor autorităților, respectiv ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, secretarului general al Guvernului României, Cristina Trăilă, și preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Rareș Achiriloaie, dar și consilierului de stat în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, Cătălina Galer, președintelui Comisiei de mediu și echilibru ecologic, Diana Buzoianu, președintelui Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Helena-Omna Raicu. De asemenea, recomandările vor fi trimise și către alte instituții relevante, precum Ministerul Educației, Ministerul Mediului etc. Principalele recomandări ale copiilor Educație pentru sănătate: Elevii solicită introducerea educației pentru sănătate în programa școlară, predată constant și adaptată etapelor de vârstă. Ei vor să învețe cum să aibă grijă de corpul și mintea lor, pentru a lua decizii sigure și sănătoase pentru ei și cei din jur. Aceasta ar consolida și încrederea părinților în rolul educației. „Propunem ca această materie „Educație pentru Sănătate” să includă informații despre sănătatea emoțională și mintală, prevenirea adicțiilor și promovarea comportamentelor sănătoase, sănătate reproductivă, precum și educație ecologică”, spun adolescenții. În privința sănătății mintale, ei cer măsuri concrete și accesibile pentru susținerea sănătății mintale a elevilor. „Vrem o aplicație online care să centralizeze toți psihoterapeuții afiliați CNAS, pentru a facilita accesul gratuit la servicii psihologice. Solicităm creșterea numărului de specialiști în școli (un consilier la 250 de elevi și un psiholog la 500), eliminarea obligativității acordului parental pentru consiliere psihologică începând cu 15 ani și instruirea diriginților pentru a acorda primul ajutor psihologic. De asemenea, dorim evaluarea anuală a cadrelor didactice și consilierilor de către psihologi clinicieni, introducerea unui sistem anonim de feedback al elevilor și monitorizarea continuă, transparentă, a programelor de sănătate mintală, pentru intervenții adaptate nevoilor reale”, spun elevii. În privința adicțiilor, ei cer măsuri reale și eficiente pentru prevenirea și combaterea adicțiilor în rândul tinerilor. „Vrem grupuri de suport în școli, conduse de specialiști, unde să putem discuta deschis și primi ajutor. Solicităm o linie telefonică anonimă pentru raportarea distribuitorilor de substanțe, fără repercusiuni, și dezincriminarea minorilor consumatori, cu obligativitatea de a urma un tratament specific, subvenționat de către stat. Avem nevoie de centre specializate pentru reabilitarea minorilor în fiecare județ. Vrem reguli mai stricte pentru vânzarea de alcool și tutun minorilor, precum și protecție online prin restricționarea conținutului nociv și a algoritmilor care ne pot influența negativ”, cer adolescenții. În ceea ce privește sănătatea reproducerii, ei cer ca educația sexuală să fie accesibilă tuturor elevilor, adaptată vârstei, bazată pe știință și fără condiționarea acordului parental. „Vrem profesori pregătiți, ghiduri clare din partea ministerelor, un site oficial cu informații și consiliere online, precum și implicarea specialiștilor. Solicităm acces gratuit în școli la produse de igienă intimă și metode contraceptive, alături de consiliere adecvată. Propunem înființarea unor centre de sănătate reproductivă pentru tineri, care să ofere sprijin complet, și garantarea accesului la servicii medicale fără bariere religioase sau administrative, inclusiv în zonele rurale”, spun copiii. În privința schimbărilor climatice, copiii cer acțiuni ferme împotriva schimbărilor climatice, începând cu reducerea poluării aerului cu 50% până în 2030 și tranziția către energie curată și transport electric. „Vrem o „Săptămână Verde” practică și relevantă în școli, cu implicarea elevilor și formarea de ambasadori de mediu. Solicităm introducerea de cursuri pentru meserii verzi, modernizarea școlilor și grădinițelor pentru a deveni clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor CO2, dotarea tuturor clădirilor publice cu panouri solare. Susținem sancționarea reală a poluatorilor și reinvestirea fondurilor în soluții durabile. Ne dorim și extinderea spațiilor verzi cu 20% până în 2030, printr-un efort comun al autorităților, ONG-urilor și cetățenilor, coordonat digital și cu participarea activă a copiilor și tinerilor”, mai spun tinerii.