George Simion semnalează că problema locuințelor în marile orașe europene a scăpat de sub control

george-simion-semnaleaza-ca-problema-locuintelor-in-marile-orase-europene-a-scapat-de-sub-control

Liderul AUR, George Simion, a declarat, sâmbătă, că problema locuințelor în marile orașe europene „a scăpat de sub control”, costul vieții a ajuns de nesuportat, de aceea, în timpul campaniei electorale de anul trecut a venit cu o propunere de locuințe la prețuri accesibile, propunere care a fost „luată în derâdere” din cauza luptei politice. „Reprezentanții AUR, membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, au prezentat, în cadrul conferinței privind strategia europeană de rezolvare a crizei locuințelor, organizată de europarlamentarul AUR/ECR Georgiana Teodorescu, un plan concret pentru ieșirea din impas, propunând locuințe accesibile, reducerea birocrației, sprijin pentru tineri și menținerea controlului național asupra politicilor de locuire”, transmite, sâmbătă, AUR, într-un comunicat de presă. „În acest context, președintele AUR și vicepreședinte ECR George Simion a arătat că problema locuințelor a scăpat de sub control în marile orașe europene, unde costul vieții a crescut, iar familiile tinere nu mai au acces la locuințe”, se menționează în comunicat. Presedintele partidului AUR, George Simion, participa la o conferinta de presa dupa ce si-a depus candidatura la alegerile prezidentiale din mai 2025, la Grand Hotel, in Bucuresti, vineri, 14 martie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO. Președintele AUR a arătat că în marile metropole „costul vieții a ajuns de nesuportat, viața în sine devine din ce în ce mai complicată pentru cetățenii europeni”. „Din păcate, în acest moment, în marile orașe nu există soluții realizabile pentru a ne transforma viața mai ușoară. De aceea, în timpul campaniei electorale de anul trecut am venit cu o propunere de locuințe la prețuri accesibile, locuințe de 50 până la 60 de metri pătrați. Acest plan a fost luat în derâdere, acest plan a fost dus în desuet, din cauza luptei politice. La câteva luni după, vedem că această problemă este în atenția Comisiei Europene, care și-a modificat unul dintre portofolii exact pentru a redresa problema”, a afirmat Simion. Foto: partidulaur.ro Foto: partidulaur.ro El a subliniat că fără un plan național și coordonare europeană, situația nu poate fi rezolvată de autoritățile locale. „Orice nume ar purta primarul Bucureștiului (…) nu poate rezolva de unul singur, fără un plan național, această problemă. Nu poate rezolva problema poluării, nu poate rezolva problema sistematizării traficului, nu ne poate face viața mai ușoară dacă nu există un plan național și un plan european”, a afirmat el. Sursa foto: Mediafax / partidulaur.ro AUTORUL RECOMANDĂ:  Bruxelles-ul admite că există o criză a locuințelor. Ce propune AUR pentru simplificarea accesului tinerilor la case mai ieftine George Simion, despre case la 35.000 de euro: Cine spune că nu le facem?

Liderul grupului AUR în ECR s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea

liderul-grupului-aur-in-ecr-s-a-intalnit-cu-papa-leon-al-xiv-lea

O delegație de europarlamentari din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a avut privilegiul să fie primită la Palatul Apostolic din Roma de Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Eurodeputatul Adrian Axinia, liderul grupului AUR în ECR, a luat parte la întâlnire, unde au fost discutate perspectivele Europei Unite. La eveniment a participat și europarlamentarul Gheorghe Piperea. „A fost o onoare și o mare bucurie să-l întâlnesc pe Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Am fost cu atât mai emoționat cu cât această întâlnire a avut loc în Postul Crăciunului, atunci când așteptăm vestea a nașterii Mântuitorului. Chiar dacă sunt creștin-ortodox practicant, visez la momentul Marii Reconcilieri și cred că lucrurile care ne unesc sunt infinit mai multe decât cele care ne despart. În aceste momente de inflexiune a istoriei în care proiectul european cunoaște o cumpănă, e important să privim creștinismul ca un liant și ca o valoare imuabilă pe care s-a construit Europa Unită. Noi, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, credem că rolul Bisericii trebuie să fie activ și că munca noastră este complementară. Lumea Credinței și Lumea Rațiunii trebuie să ofere un răspuns omului în căutarea fericirii”, a declarat Adrian Axinia, eurodeputat AUR/ECR. „Unele evoluții importante ale civilizației occidentale”, a remarcat Papa Leon al XIV-lea în discursul său, arată „o legătură intrinsecă între creștinism și istoria europeană, o istorie care trebuie apreciată și serbată”. „În mod specific, mă gândesc la bogatele principii etice și la modelele de gândire care constituie patrimoniul intelectual al Europei creștine. Acestea sunt esențiale pentru a salvgarda drepturile dăruite de Dumnezeu și demnitatea inerentă a oricărei persoane umane, de la concepere până la moartea ei naturală. Ele sunt fundamentale, de asemenea, pentru a răspunde la provocările prezentate de sărăcie, excluziunea socială, lipsurile economice, precum și de criza climatică, violența și războiul în curs de desfășurare. A se asigura că vocea Bisericii continuă să fie auzită, nu în ultimul rând prin intermediul doctrinei ei sociale, nu înseamnă a reface o epocă din trecut, ci a garanta faptul că resurse fundamentale pentru cooperarea viitoare și pentru integrare nu vor fi risipite”, a declarat Papa Leon al XIV-lea. În ultimele sale cuvinte din discurs, Papa a declarat că este foarte important dialogului dintre ceea ce Benedict al XVI-lea numea „lumea rațiunii și lumea credinței – lumea secularității raționale și lumea crezului religios”. „Înalț rugăciunea mea”, a spus Papa Leon al XIV-lea, „pentru ca voi să faceți partea care vă revine angajându-vă de o manieră pozitivă în acest important dialog, nu doar pentru binele oamenilor din Europa, dar și pentru binele întregii familii umane”.

De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei

de-ce-se-clatina-atat-de-des-scaunul-ursulei-von-der-leyen-/motiunea-stangii-radicale-poate-fi-periculoasa-pentru-soarta-comisiei

În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles.  Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna.  Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,