Etichetă: adrian vestea

90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier

90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile.  Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă.  Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune

Veștea anunță că susține Platforma Liberal-Conservatoare din PNL: Nu e îndreptată împotriva cuiva

Adrian Veștea susține că este membru al PNL de 30 de ani și că, în tot acest timp, nu i-a fost teamă să își susțină, argumentat, punctele de vedere, „chiar dacă aceasta nu era pe placul unor lideri locali sau de la centru sau nu coincidea cu poziția acestora”. El adaugă că printre valorile PNL se numără, de peste 150 de ani, libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. „Niciun liberal nu ar trebui să se teamă să își exprime un punct de vedere și să îl argumenteze. Nu împotriva cuiva, ci în interesul PNL și al României”, a scris Veștea pe Facebook. Adrian Veștea mai spune că este momentul ca PNL să se întoarcă la valorile și principiile care i-au definit identitatea și să redevină un spațiu al dialogului, „în care fiecare membru este ascultat și respectat”. „Din aceste motive susțin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Național Liberal. Este un demers care își propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL și să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă și responsabilă despre viitorul nostru”, mai spune Adrian Veștea. El susține că platforma nu este îndreptată împotriva partidului și nici împotriva cuiva, ci își propune să „întărească PNL prin dialog”. „Sunt convins că toți ne dorim același lucru: un Partid Național Liberal puternic și o Românie mai bine guvernată. Putem avea opinii diferite asupra drumului pe care trebuie să mergem, însă numai prin dialog sincer, fără etichete și fără teama de a spune ceea ce gândim, putem găsi cele mai bune soluții”, a adăugat Veștea. Platforma Liberal-Conservatoare, lansată de Alin Tișe Alin Tișe a anunțat în 16 iulie că activează în interiorul PNL Platforma Liberal-Conservatoare. „Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator. Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale. Nu pentru că dețin adevărul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară – județ pe primul loc în România – sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal”, a transmis atunci Alin Tișe. Conflict în PNL Conflictul intern din PNL a explodat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept o acțiune ostilă la adresa partidului. Deși conducerea PNL a refuzat să susțină formula Veștea, o parte dintre liberalii din tabăra contestatară s-au poziționat în favoarea premierului desemnat. Guvernul Veștea a fost însă respins în Parlament, nereușind să strângă majoritatea necesară pentru învestire.

Oana Gheorghiu: Cred că Nicușor Dan a greșit când l-a nominalizat pe Veștea drept premier fără o discuție cu PNL

Invitată la emisiunea „În fața ta” la Digi24, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că este de părere că președintele Nicușor Dan „a făcut o greșeală, probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL” atunci când l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze noul Executiv. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că președinția este o instituție extrem de importantă și că România are nevoie de o instituție credibilă. Nicușor Dan este un om și cred că asta trebuie să învățăm. Oamenii sunt oameni indiferent ce poziție ocupă. Cred că asta trebuie să învățăm din toate experiențele acestea că și președinții și prim-miniștrii și miniștrii sunt oameni care pot să facă greșeli. Probabil că din perspectiva mea a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid”, a declarat Oana Gheorghiu la Digi24. Totodată, ea a atras atenția asupra faptului că România traversează o profundă criză de încredere în instituțiile publice și a făcut apel la reconstruirea credibilității acestora. „Cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român, pentru că noi trăim în cea mai mare criză de încredere și asta cred că ne face rău tuturor”, a mai spus Gheorghiu în cadrul emisiunii. România, în criză politică de mai bine de două luni România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. O nouă rundă de consultări săptămâna viitoare Luni vor avea loc noi consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier și formarea unei majorități parlamentare. „La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a afirmat Nicușor Dan miercuri. Sursa video: Digi 24

Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale

Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.

Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment

Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.

George Simion susține că actuala criză politică nu se va opri până când AUR nu va fi implicat în planurile formării unui guvern

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, George Simion a transmis că, din punctul său de vedere, actuala criză politică nu se va opri până când AUR nu va fi implicat cu adevărat. Simion: ”Am vrut să arătăm că suntem oameni care participă la dialog” ”Eu atrag atenția că această criză va continua mult și bine dacă noi nu suntem implicați. Am vrut să arătăm că suntem oameni care participă la dialog; asta nu înseamnă trădare. Unii deja se gândeau că noi vom vota… De 35 de ani, România s-a obișnuit cu trădarea și de asta am ajuns pe ultimul și penultimul loc din Uniunea Europeană”, a declarat George Simion. Ce impresie i-a lăsat Adrian Veștea lui George Simion Întrebat ce impresie i-a lăsat Adrian Veștea după negocierile de la sediul AUR, Simion a declarat că premierul desemnat de Nicușor Dan s-a bazat pe oameni care s-au dovedit amatori.

Petrișor Peiu comentează întâlnirea dintre George Simion și Veștea. A știut Nicușor Dan?

Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a vorbit critic la adresa lui Adrian Veștea, punând la îndoială profilul de lider al acestuia, cât și pregătirea și capacitatea pentru ocuparea funcției de prim-ministru. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Petrișor Peiu susține că Adrian Veștea nu ar fi un om politic bine văzut și îi contestă acestuia pregătirea intelectuală, dar și abilitățile de comunicare. Peiu vorbește și despre competențele lingvistice care par să-i lipsească lui Adrian Veștea. El subliniază că un demnitar trebuie să se exprime coerent, indiferent de limba pe care o vorbește. „În zona politică de unde vine domnul Veștea, nu e neapărat foarte ridicat. Iarăși luăm pe cineva care are vulnerabilități legate de studii, să zicem. Vulnerabilități legate de limba română vorbită. Totuși, înțeleg că nu știu cum vorbește dânsul engleză sau franceză. Poate săracul a studiat rusă la școală. Ideea este că față de proprii tăi concetățeni poți să vorbești românește. Și oricum, când reprezinți statul la întâlniri protocolare, poți să vorbești românește și să ceri translator. Dar să vorbești cursiv, să exprimi idei.” De asemenea, liderul senatorilor AUR crede că Adrian Veștea l-a consultat pe președintele Nicușor Dan. Acest lucru s-ar fi întâmplat înainte de a merge la sediul AUR pentru a negocia cu George Simion. „Sigur că da. Nu știu, asta trebuie întrebat Nicuşor Dan. Când n-am informații, gândesc logic. Atunci când președintele desemnează doar din voința sa personală un nume dintr-un partid care nu și-a dat acordul, nu e normal ca acel nume să reprezinte voința președintelui.”

Senator PNL: Există două variante de guvern minoritar – condus de PSD sau din PNL, USR și UDMR

„Guvernul trădatorilor, PSD-Veștea, a picat în Parlament. Spectacolul rușinos al negocierilor cu AUR s-a încheiat cu un eșec pentru cei care l-au inițiat. Adrian Veștea a cerșit voturile AUR și a acceptat poziția de marionetă a PSD”, spune Gabriela Horga pe Facebook. Aceasta afirmă că PNL a fost un partid puternic care a rezistat cu Ilie Bolojan „unui asalt teribil din toate părțile și cu toate armele”. „PNL a refuzat să susțină guvernul PSD–Veștea și a transmis clar că nu va mai participa la o guvernare alături de PSD. Lista respinsă de Parlament era dominată de propuneri de la PSD, iar Adrian Veștea a avut doar un rol de fațadă. Partidul Național Liberal și Ilie Bolojan au propus ieri o soluție pentru depășirea blocajului politic: încheierea unui acord prin care partidele să își asume, pentru următoarele șase luni, respectarea unor obiective clare”, spune senatorul PNL. Potrivit senatorului Horga, viitorul guvern ar trebui să își angajeze răspunderea în Parlament pentru implementarea proiectelor din PNRR, menținerea disciplinei financiare și continuarea investițiilor necesare dezvoltării României. „Dacă formațiunile politice ar ajunge la un acord pentru un astfel de pact național, există două variante: fie un guvern minoritar condus de PSD, fie un executiv minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. România are nevoie de decizii asumate, prin înțelegeri transparente între partidele politice, nu de combinații și de voturi cumpărate la bucată”, a mai scris Horga. La votul pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 „pentru” și 23 „împotrivă”. Pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi.

UPDATE: Anunț important pentru noul Guvern Veștea. Noul Executiv ar putea cere AZI votul de încredere

Conducerea Parlamentului urmază să voteze, de la ora 10, programul audierilor miniștrilor Guvernului Adrian Veștea. Miniștrii propuși vor fi audiați între orele 12 și 15.30. Tot în ședința de la ora 10 se va stabili programul de lucru, dar și ordinea de zi a plenului Parlamentului. Surse MEDIAFAX arată că plenul ar urma să aibă loc luni, de la ora 17. Știrea inițială: Ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului va avea loc începând cu ora 10.00, în format online. Această reuniune va stabili calendarul oficial al procedurilor pentru votul de învestitură al Guvernului propus Adrian Veștea. Acesta a depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propune pentru România, cerând un calendar rapid pentru audieri și votul de învestitură. Noul Guvern are cinci priorități imediate: – Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională. – Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR. – Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară. – Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate. – Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE). Componența Cabinetului este următoarea: Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL) Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD) Alina Gorghiu – vicepremier (PNL) Diana Morar – vicepremier (independent) Luca Niculescu – ministru de Externe (independent) Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent) Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent) Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD) Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL) Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent) Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL) Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD) Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD) Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL) Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD) Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD) Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL) Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD) Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD) Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD) Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).

Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente

Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.