Eugen Tomac, apel pentru susținerea Guvernului Niculescu: A devenit o obligație patriotică
„Îi urez mult succes premierului desemnat, Luca Niculescu!”, a scris Eugen Tomac pe Facebook. Consilierul onorific al lui Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să depășească actuala criză politică și că cetățenii așteaptă asumare din partea partidelor. „România trebuie să iasă cu bine din această criză politică. Cetățenii așteaptă de la clasa politică asumare, nu calcule. Un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic — a devenit o obligație patriotică”, a transmis Tomac. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări cu partidele și formațiunile parlamentare, desfășurată la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier făcută de șeful statului de la începutul crizei politice, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Eugen Tomac s-a numărat, la rândul său, printre cei desemnați să formeze un guvern. Nicușor Dan l-a nominalizat pentru funcția de premier la începutul lunii iunie. Tomac și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijinul politic necesar pentru a merge în Parlament.
Cum s-au transformat urgențele României în urgențele lui Bolojan
Președintele PNL, Ilie Bolojan, împreună cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii celorlalte două partide care l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan să conducă următorul Guvern al României caută, prin orice mijloace, să obțină susținerea parlamentară care îi va asigura liberalului cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Executivului său. Astăzi, premierul demis la începutul lui mai vede formarea Guvernului Mureșan drept o „urgență națională”, ceea ce indică faptul că, în caz contrar, pe români îi așteaptă „un nou dezastru”, fie el politic, economic sau social. Este vorba de același Ilie Bolojan care, în urmă cu trei luni, își amenința colegii din Partidul Național Liberal că își vor pierde statutul de membri ai formațiunii politice dacă îl susțin pe Adrian Veștea și votează pentru Guvernul său. Loading … Cum a ajuns Ilie Bolojan la concluzia că formarea cât mai rapidă a unui Guvern este, într-adevăr, o urgență națională În dimineața următoare zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul prin care îl nominaliza pe Siegfried Mureșan să formeze următorul Executiv cu puteri depline, europarlamentarul s-a întâlnit, în ședință comună, cu liderul PNL, Ilie Bolojan, cu liderul USR, Dominic Fritz, și cu senatorul UDMR, Tanczos Barna, pentru a pune la punct planul pentru învestirea noului Guvern. Tanczos Barna (UDMR), Siegfried Mureșan (PNL), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) | Sursa foto: Facebook În conferința de presă organizată vineri, 18 septembrie, cu prilejul căreia Siegfried Mureșan s-a adresat pentru prima dată românilor din postura de premier desemnat, Ilie Bolojan declara că „România are nevoie urgentă de un Guvern” și recunoștea că misiunea de a strânge o majoritate parlamentară „nu este una ușoară”. „Am convingerea că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, va propune Parlamentului o echipă puternică și un program de guvernare capabil să răspundă provocărilor perioadei următoare și așteptărilor privind reformarea și modernizarea României. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern. Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară. Am încredere în echipa care se va forma și în capacitatea guvernului Mureșan de a răspunde așteptărilor românilor”, afirma Ilie Bolojan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De ce nu a înțeles Ilie Bolojan că România avea nevoie urgentă de un nou Guvern și în urmă cu trei luni, când Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea În ciuda declarațiilor pe care le face astăzi cu privire la demersurile efectutate pentru ca Siegfried Mureșan să aibă asigurată majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, atitudinea liderului PNL nu a fost mereu atât de optimistă și deschisă față de celelalte grupuri parlamentare. Cu trei săptămâni înainte ca Executivul pe care îl conducea să fie demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan făcea o „dezvăluire” surprinzătoare care îi viza direct pe membrii PSD, foștii săi parteneri de Coaliție. La acea vreme, premierul vorbea despre „niște șoricei” și „niște șobolani” care „rod alimentele din cămară”. „Gândiți-vă că, în cămara pe care o are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi niște șoricei, niște șobolani, care-ți rod acele alimente. Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat. Am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, afirma Ilie Bolojan la data de 17 aprilie 2026. Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan „Cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern își vor pierde calitatea de membri ai partidului” După tentativele eșuate ale europarlamentarului Eugen Tomac de a obține susținerea partidelor parlamentare, președintele Nicușor Dan a luat toată țara prin surprindere în momentul în care l-a desemnat pentru funcția de premier pe fostul prim-vicepreședinte liberal Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. La scurt timă după marele anunț, a venit și reacția furibundă a lui Ilie Bolojan. Prim-ministrul demis le transmitea colegilor și subalternilor din PNL să nu voteze Guvernul Veștea și îi amenința că, în scenariul în care își declară susținerea sau se alătură demersului, aceștia vor fi dați afară din partid. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare, cu încălcarea spiritului democrației parlamentare, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte al PNL fără consultarea partidului. Parlamentarii PNL au fost mandatați să adopte formula „prezent, nu votez”. Totodată, cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern, fără susținerea PNL, își vor pierde calitatea de membri ai partidului”, afirma Ilie Bolojan la data de 15 iunie 2026. Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea | Sursa foto: Administrația Prezidențială Cum face rost Siegfried Mureșan de 233 de voturi pentru a-și putea forma Guvernul La momentul actual, structura Parlamentului din România se prezintă în felul următor: PSD: 126 de parlamentari – 91 deputați, 35 senatori AUR: 92 de parlamentari – 62 deputați, 30 senatori PNL: 80 de parlamentari – 54 deputați, 26 senatori USR: 58 de parlamentari – 40 deputați, 18 senatori UDMR: 31 de parlamentari – 21 deputați, 10 senatori UPR: 17 parlamentari – toți deputați Minorități: 17 parlamentari – toți deputați SOS: 13 parlamentari – toți deputați PACE: 7 parlamentari – toți senatori Neafiliați: 23 de parlamentari – 15 deputați, 8 senatori TOTAL: 464 de parlamentari – 330 deputați, 134 senatori Pe lângă USR și aripa din PNL condusă de Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan a mai primit și confirmarea susținerii din partea UDMR la votul de învestitură. Kelemen Hunor a anunțat că partidul său va fi „partener în acest demers”. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De aceea, când va ajunge la votul Parlamentului, Siegfried Mureșan ar putea primi, în scenariul realist, următoarele voturi din partea grupurilor parlamentare, pentru a-și asigura minimul necesar: PSD: 0 voturi AUR: 0 voturi PNL: 80 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari USR: 58 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UDMR: 31 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UPR: 0 voturi Minorități: 17 voturi – 100%
Radu Miruță spune că guvernul Mureșan are șanse medii să primească votul de încredere al Parlamentului, însă anunță că salariile românilor trebuie să crească
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a fost invitat joi dimineață la postul de radio RFI, unde a vorbit despre criza politică din România. Întrebat ce șanase are guvernul Mureșan să obțină votul de încredere al Parlamentului, Radu Miruță a răspuns: ”Șanse medii, în derulare. Eu cred că trebuie să arătăm maturitate. Lumea s-a săturat. Este multă gălăgie politică de patru luni de zile, cu acest guvern interimar. Oamenii așteaptă ca această problemă, întreținută pe bună dreptate, să ia sfârșit”, a spus Miruță. De asemenea, Radu Miruță a vorbit și despre poziția PSD față de continuarea unora dintre măsurile adoptate de Guvernul Bolojan. El a invocat declarațiile făcute anterior de Adrian Veștea și poziția lui Sorin Grindeanu, susținând că există o contradicție între argumentele folosite atunci și cele prezentate în prezent. ”Am văzut o contrazicere a argumentelor. Domnul Adrian Veștea declarase că va continua măsurile Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu spunea că îl votează pe Adrian Veștea, ceea ce s-a și întâmplat. Acum aud că PSD spune că este deranjat că se continuă o parte din măsurile Guvernului Bolojan. Păi este exact același lucru pentru care îl votase pe Veștea”, a precizat ministrul interimar. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema” Totodată, Radu Miruță a vorbit și despre politica fiscală pe care ar urma să o susțină viitorul Executiv. Potrivit acestuia, nu se discută despre noi majorări de taxe. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema. Este absolut legitim și argumentat să discutăm ușor și despre creșteri de salarii. Este o inflație care se întâmplă în România, banii pe care îi câștigă românii încep să aibă o valoare mai mică și atunci nu putem ține blocate la infinit aceste lucruri. Trebuie să dăm drumul la creșterea salariilor, pe măsură ce Guvernul face niște pași”, a mai spus Radu Miruță. Radu Miruță a susținut și măsurile fiscale adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, afirmând că efectele acestora sunt deja vizibile în finanțele statului. ”Măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan se văd în contabilitatea statului român. Aceste verificări de rating de țară arată că măsurile luate au fost corecte. Nu merge să îți treacă durerea fără să iei un tratament”, a mai precizat Miruță.
Veștea îl susține pe Mureșan: Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL poate conduce Guvernul
„România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit. De aceea, consider că parlamentarii PNL au responsabilitatea de a vota Guvernul care va fi prezentat de premierul desemnat, Siegfried Mureșan”, a transmis Veștea miercuri, într-o postare pe Facebook. Liberalul consideră că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu toate atribuțiile, obligațiile și responsabilitățile” și afirmă că un Guvern condus de un premier liberal ar putea oferi stabilitate și sprijin administrațiilor locale. „Semn îmbucurător pentru democrația din PNL” Veștea face referire și la Ilie Bolojan, despre care spune că a acceptat în cele din urmă ca un alt liberal să conducă Guvernul. „Este, desigur, un semn îmbucurător pentru democrația internă din Partidul Național Liberal faptul că domnul Ilie Bolojan a acceptat, în cele din urmă, că și un alt membru al PNL, în afară de domnia sa, poate conduce Guvernul României”, a scris Veștea. El susține că, dacă în luna iunie ar fi fost acceptat un alt premier liberal, România ar fi putut evita „luni de instabilitate politică” și o parte din incertitudinea economică. „Dar timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații. Poate fi recuperat doar prin decizii responsabile”, afirmă Veștea. Guvernul Veștea a picat în Parlament Mesajul vine în aceeași zi în care Siegfried Mureșan a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de premier este susținută oficial de PNL, USR și UDMR. Mureșan a precizat că discută și cu PSD și cu grupul parlamentar al minorităților naționale. Mesajul lui Veștea vine la trei luni după ce Guvernul pe care îl propusese în iunie nu a obținut voturile necesare pentru învestire, fiind susținut atunci de 189 de parlamentari.
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Veștea anunță că susține Platforma Liberal-Conservatoare din PNL: Nu e îndreptată împotriva cuiva
Adrian Veștea susține că este membru al PNL de 30 de ani și că, în tot acest timp, nu i-a fost teamă să își susțină, argumentat, punctele de vedere, „chiar dacă aceasta nu era pe placul unor lideri locali sau de la centru sau nu coincidea cu poziția acestora”. El adaugă că printre valorile PNL se numără, de peste 150 de ani, libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. „Niciun liberal nu ar trebui să se teamă să își exprime un punct de vedere și să îl argumenteze. Nu împotriva cuiva, ci în interesul PNL și al României”, a scris Veștea pe Facebook. Adrian Veștea mai spune că este momentul ca PNL să se întoarcă la valorile și principiile care i-au definit identitatea și să redevină un spațiu al dialogului, „în care fiecare membru este ascultat și respectat”. „Din aceste motive susțin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Național Liberal. Este un demers care își propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL și să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă și responsabilă despre viitorul nostru”, mai spune Adrian Veștea. El susține că platforma nu este îndreptată împotriva partidului și nici împotriva cuiva, ci își propune să „întărească PNL prin dialog”. „Sunt convins că toți ne dorim același lucru: un Partid Național Liberal puternic și o Românie mai bine guvernată. Putem avea opinii diferite asupra drumului pe care trebuie să mergem, însă numai prin dialog sincer, fără etichete și fără teama de a spune ceea ce gândim, putem găsi cele mai bune soluții”, a adăugat Veștea. Platforma Liberal-Conservatoare, lansată de Alin Tișe Alin Tișe a anunțat în 16 iulie că activează în interiorul PNL Platforma Liberal-Conservatoare. „Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator. Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale. Nu pentru că dețin adevărul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară – județ pe primul loc în România – sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal”, a transmis atunci Alin Tișe. Conflict în PNL Conflictul intern din PNL a explodat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept o acțiune ostilă la adresa partidului. Deși conducerea PNL a refuzat să susțină formula Veștea, o parte dintre liberalii din tabăra contestatară s-au poziționat în favoarea premierului desemnat. Guvernul Veștea a fost însă respins în Parlament, nereușind să strângă majoritatea necesară pentru învestire.
Oana Gheorghiu: Cred că Nicușor Dan a greșit când l-a nominalizat pe Veștea drept premier fără o discuție cu PNL
Invitată la emisiunea „În fața ta” la Digi24, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că este de părere că președintele Nicușor Dan „a făcut o greșeală, probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL” atunci când l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze noul Executiv. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală probabil influențat de niște informații pe care le-a avut din interiorul PNL. Eu cred că președinția este o instituție extrem de importantă și că România are nevoie de o instituție credibilă. Nicușor Dan este un om și cred că asta trebuie să învățăm. Oamenii sunt oameni indiferent ce poziție ocupă. Cred că asta trebuie să învățăm din toate experiențele acestea că și președinții și prim-miniștrii și miniștrii sunt oameni care pot să facă greșeli. Probabil că din perspectiva mea a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid”, a declarat Oana Gheorghiu la Digi24. Totodată, ea a atras atenția asupra faptului că România traversează o profundă criză de încredere în instituțiile publice și a făcut apel la reconstruirea credibilității acestora. „Cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român, pentru că noi trăim în cea mai mare criză de încredere și asta cred că ne face rău tuturor”, a mai spus Gheorghiu în cadrul emisiunii. România, în criză politică de mai bine de două luni România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. O nouă rundă de consultări săptămâna viitoare Luni vor avea loc noi consultări la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier și formarea unei majorități parlamentare. „La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a afirmat Nicușor Dan miercuri. Sursa video: Digi 24
Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale
Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.
Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment
Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.
George Simion susține că actuala criză politică nu se va opri până când AUR nu va fi implicat în planurile formării unui guvern
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, George Simion a transmis că, din punctul său de vedere, actuala criză politică nu se va opri până când AUR nu va fi implicat cu adevărat. Simion: ”Am vrut să arătăm că suntem oameni care participă la dialog” ”Eu atrag atenția că această criză va continua mult și bine dacă noi nu suntem implicați. Am vrut să arătăm că suntem oameni care participă la dialog; asta nu înseamnă trădare. Unii deja se gândeau că noi vom vota… De 35 de ani, România s-a obișnuit cu trădarea și de asta am ajuns pe ultimul și penultimul loc din Uniunea Europeană”, a declarat George Simion. Ce impresie i-a lăsat Adrian Veștea lui George Simion Întrebat ce impresie i-a lăsat Adrian Veștea după negocierile de la sediul AUR, Simion a declarat că premierul desemnat de Nicușor Dan s-a bazat pe oameni care s-au dovedit amatori.