Cum votezi dacă ai carte de identitate electronică. Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă
Românii care au apucat să-şi facă buletine electronice trebuie să ştie că, la votul de duminică, nu vor avea nevoie şi de actul care să le ateste domiciliul. „Accesul cetățenilor români cu drept de vot posesori de carte electronică de identitate în secția de votare pentru a vota nu este condiționat de prezentarea unei adeverințe care să ateste domiciliul sau reședința”, spune Autoritatea Electorală Permanentă pentru Libertatea. De asemenea, şi tabletele folosite de operatorii de tablete, în secţiile de votare, au fost adaptate la noile cărţi de identitate. Cu ajutorul acesteia se face preluarea automată a datelor de identificare, iar dacă operațiunea nu funcționează la un moment dat, există şi varianta de introducere manuală a CNP-ului alegătorului, pentru validarea adresei de domiciliu sau de reședință. Însă, posesorii acestor documente de identitate trebuie să ştie că pe ele nu le vor mai fi aplicate şi timbrele autocolante cu menţiunea „Votat!” şi data. La alegerile de duminică, pentru Capitală, s-au înscris în cursă: Cătălin Drulă(USR), Daniel Băluță(PSD), Ciprian Ciucu(PNL), Anca-Nicoleta Alexandrescu(Alianța Electorală Dreptate pentru București), George-Valentin Burcea(POT), Ana-Maria Ciceală( Sănătate Educație Natură Sustenabilitate), Liviu-Gheorghe Floarea(Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache), Gheorghe Macovei(Partidul România Mare), Oana Crețu(Partidul Social Democrat Unit), Mihai-Ioan Lasca(Patrioții Poporului Român), Rareș Lazăr(Partidul România în Acțiune), Dănuț-Angelo Trifu(independent), Eugen-Orlando Teodorovici(independent – RETRAS), Gheorghe Nețoiu( independent), Vlad-Dan Gheorghe(candidat independent – RETRAS), Angela Negrotă(independent), Constantin-Tiţian Filip(independent). RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghidul complet al votantului la alegerile la Primăria Capitalei. Cum votezi dacă ai viză de flotant Campania electorală s-a încheiat. MAI a anunţat măsurile pe care le-a luat pentru alegerile din 7 decembrie
Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP
AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025. „Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP. Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro. În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare. Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00. Acte necesare Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.
Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă, date în judecată pentru că nu au organizat alegerile pentru Primăria Capitalei
Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru postul de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicuşor Dan a fost ales preşedinte. Cei care au dat în judecată Guvernul și AEP sunt Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului. În acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanții solicită instanței să oblige Guvernul să emită hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti. ”Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, argumentează aceștia. Reclamanții ”o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales”. Alexandru Pânişoară, preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului, a iniţiat mai multe acţiuni în instanţă împotriva lui Nicuşor Dan şi a administraţiei sale în perioada în care era primar general. În 2024, Pânişoară a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist. Dan Podaru a fost membru PNL şi consilier local PNL la sectorul 1, însă în ianuarie 2024 a demisionat şi din funcţie şi din partid, formulând acuzaţii ce cenzură şi non-combat politic, menite să o favorizeze pe Clotilde Armand. Alături de Pânişoară, a deschis lista PER la parlamentare în Capitală. Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL în perioada 2016 – 2020. În cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită să fie constatată ”nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti”. De asemenea, cer ca Autoritatea Electorală Permanentă să iniţieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei. Totodată, solicită ca instanţa să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti. De asemenea, cele două instituții ar urma să plătească și o amendă pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei. ”Să aplicaţi amenda cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere in îndeplinirea obligaţiilor pozitive ale autorităţilor publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanţilor. AEP şi Guvernul ar urma să fie obligați la achitarea cheltuielilor de judecată, ”având în vedere, refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, vacantă în urma demisiei domnului Nicuşor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”. În solicitarea către instanță, reclamanții menționează că odată cu emiterea ordinului Prefectului Municipiului Bucureşti prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar general, funcţia a devenit vacantă. ”Din acel moment, Guvernul României avea obligaţia expresă, derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile. Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. Astfel, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”. „Este o tăcere care suspendă dreptul de a alege şi de a fi ales” ”Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept şi principiul suveranităţii populare”, spun ei. „Această datorie legală reprezintă o obligaţie a statului” Reclamanţii consideră că obligaţia imperativă de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanţei funcţiei de primar ”nu este una facultativă sau de oportunitate, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior termenului”. ”Mai mult decât o simplă obligaţie administrativă, această datorie legală reprezintă o obligaţie pozitivă a statului, consacrată de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – Matthews c. Regatul Unit, Podkolzina c. Letonia şi Tanase c. Moldova. Curtea a arătat că dreptul la alegeri libere nu se reduce la o garanţie formală, ci presupune o acţiune pozitivă a autorităţilor pentru a asigura efectivitatea acestuia. A nu organiza alegeri în termenul stabilit prin lege echivalează cu o ingerinţă directă în substanţa dreptului de vot”, argumentează contestatarii. „Unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora” ”Unde legea distinge, nu se poate interpreta prin analogie; iar unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1731/2016, a statuat că pasivitatea autorităţilor administrative în emiterea actelor obligatorii legale constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc”, susţin reclamanţii. În acest context, ei declară că refuzul Guvernului şi al AEP de a-şi exercita atribuţiile reprezintă un refuz tacit de a aplica legea, contrar principiilor statului de drept şi democraţiei constituţionale. ”Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, la transparenţă şi la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar a-l refuza prin inacţiune echivalează cu o atingere adusă însăşi esenţei democraţiei”, conchid reclamanţii în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Sorin Grindeanu pune piciorul în prag: La Primăria Capitalei, candidat comun sau fiecare partid cu candidat propriu Echipa de consilieri cu care Nicușor Dan a blocat Capitala se mută la Cotroceni. 7 foști angajați de la Primăria Generală devin consilieri prezidențiali. Printre ei, cameramanul informal al lui Nicușor Dan După patru luni, Nicușor Dan își numește luni garnitura de consilieri. Printre ei, Eugen Tomac, Ludovic Orban și
Șeful Senatului confirmă situația financiară complicată a PNL / Aceste lucruri privesc conducerea partidului
Mircea Abrudean, președintele Senatului, confirmă situația financiară „complicată” a Partidului Național și spune că acest aspect va fi gestionat intern. „Nu este un secret faptul că există o situație complicată din perspectiva bugetului, la nivelul Partidului Național Liberal. S-a comunicat acest lucru și în trecut, încă de la preluarea președinției interimare de către domnul Bolojan. Au fost astfel de comunicări. E o situație internă care va fi gestionată intern, fără ingerințe”, a declarat liberalul. Curtea de Apel București a respins, marți, cererea PNL de suspendare a deciziei AEP, potrivit căreia liberalii ar trebui să returneze suma de 14 milioane de lei, banii cheltuiți din subvenție la alegerile prezidențiale din 2024. Șeful Senatului nu comentează decizia instanței, dar spune că PNL va face recurs. „Mai departe, sigur că aceste lucruri privesc conducerea partidului sau, mă rog, echipa de campanie care a gestionat aceste chestiuni în trecut și sunt lucruri pe care vor trebui să le clarifice”, comentează acesta. Abrudean spune că PNL a cheltuit „acești bani” în conformitate cu prevederile legale. „PNL consideră că acești bani au fost cheltuiți în conformitate cu prevederile legale și cu regulamentele AEP. Acesta e motivul pentru care noi am contestat și vom contesta în continuare această decizie. Vedem până la urmă ce decide instanță”, transmite Abrudean. Oficial, liberalii invocă Ordonanța de Urgență emisă în decembrie 2024 de guvernul Ciolacu, care ar acoperi cheltuielile făcute din subvenție. În campania prezidențială din noiembrie 2024, PNL a folosit peste 14 milioane de lei din fondurile primite de la bugetul de stat pentru a-l susține pe Nicolae Ciucă. RECOMANDĂRILE AUTRORULUI:
AFP: Staţiunea termală fantomă Băile Herculane, devastată de CORUPȚIE, revine la viaţă / Voluntarii vor să transforme zona într-o perlă a Europei
Staţiunea Băile Herculane, frecventată odinioară de împăraţi pentru apele sale sulfuroase, a suferit un lung declin pe fondul corupţiei, iar în prezent are faţade dărăpănate, este plină de graffiti şi moloz, transmite AFP. Potrivit AFP, nişte arhitecţi tineri vor să o readucă la viaţă staţiunea termală fantomă. „Am fost uimită de frumuseţea locului şi în acelaşi timp şocată de starea în care se află”, spune Oana Chirila, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit „din întâmplare” oraşul în urmă cu opt ani şi conduce o echipă de cinci voluntari. După ani de neglijenţă, în România se multiplică acest tip de iniţiative cetăţeneşti care vizează să protejeze şi restaureze unele dintre cele 800 de monumente istorice care se află într-o stare de paragină avansată sau care sunt ameninţate cu dispariţia – o treime prezintă un pericol pentru trecători. Această decrepitudine a accelerat odată cu haosul tranziţiei de la comunism către democraţie, o perioadă marcată de privatizări opace şi interminabile bătălii juridice, vizate uneori de anchete ale procuraturii anticorupție. Oamenii se îmbăiază în acest sipet înconjurat de munți încă din cele mai vechi timpuri. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea. Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, şi-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei şi pe soţia sa, Sissi, sedui de spendoarea spa-ului. Un secol mai târziu decădeau şi îşi pierdeau amatorii de cure termale. Vizitatorii de astăzi se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată şi a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte. „Ne este frică că se surpă”, oftează Chirila, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în aşteptarea rezolvării litigiilor între autorităţi şi proprietari privaţi. Majoritatea bijuterilor arhitectonice din oraşul cu 3.800 de locuitori „sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, deplânge ea. Însă, mulţumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă. Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn şi o promenadă, iar bazinele au fost renovate. Lecții de urmat Operaţiunea continuă în această vară cu ajutorul a 12 studenţi. „Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat aşa cum era acum sute de ani, bineînţeles păstrând influenţele autro-ungare” şi să devină „o perlă a Europei”, spune Aura Zidarita, un medic în vârstă de 50 de ani, venită să-şi „reîncarce bateriile” în vaporii izvorului. Doina Blaga, cucerită la rândul său, spune că savurează o experineţă „incredibilă”. „Ai acest spa natural şi poţi să alternezi cu băi în apa proaspătă a râului”. Numărul turiştilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024. În altă părţi ale ţării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoprti lipsa de investiţii din partea statului, relevă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Stefan Balici, salutând „lecţii de urmat în conservarea patrimoniului”. Oana Chirila se teme că eforturile sale sunt doar un „pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai oraşului. „Herculane a căzut în decadenţă din cauza corupţiei, însă noi sperăm” că mulţumită acţiunii cetăţenilor motivaţi „se va vindce”, mai spune Oana Chirila. Foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Băile Herculane încep să renască, după 8 ani de degradare. Investitorii și voluntarii vor să transforme zona într-o stațiune de elită Stațiunea din România, renumită pentru izvoarele termale, care a ajuns ruine. Era preferata lui Nicolae Ceaușescu
AEP dezminte prezența MORȚILOR pe listele de alegători. AUR a reclamat 4 MILIOANE de duși de pe lume „aliniați la vot”
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, joi, ca reacţie la acuzaţiile AUR privind prezenţa unor persoane decedate pe listele de alegători, că Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv iar actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Comunicatul integral AEP ”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenţia cu privire la informaţiile false lansate în spaţiul public de către un partid politic referitoare la acurateţea datelor şi a informaţiilor înscrise în Registrul electoral. Menţionăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază AEP într-un comunicat. Potrivit AEP, registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. ”Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entităţi ale statului român, respectiv de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetăţenia română, prin radierea cetăţenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetăţenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor trimite datele la zi AEP mai spune că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor comunică Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces înregistrate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP. ”Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate. Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces”, menţionează AEP. Alegătorii pot deconspira morții De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. ”Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării”, mai afirmă AEP în comunicat. Aur raportează patru milioane de persoane decedate pe liste Partidul AUR a anunţat joi că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Avocatul Poporului, susţinând că, potrivit estimărilor sale, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot. ”Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, afirmă reprezentanţii formaţiunii. Aceştia adaugă că problema a fost ”descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de preşedintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziţie de stat, în mod legal”, candidaţilor şi partidelor. Internele dezmint acuzațiile AUR Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că informaţiile transmise de partidul AUR conform cărora pe listele electorale sunt prezente milioane de persoane decedate sunt false. ”Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului”, arată MAI. Citiți și: George Simion a explicat de unde are datele românilor cărora le-a trimis SCRISORI. Ce spune despre plicurile cu bani expediate unor preoți
AEP va desemna sâmbătă președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia. Care este procedura
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că sâmbătă, 19 aprilie, la ora 12.00, va avea loc repartizarea computerizată a președintelui Biroului electoral pentru votul prin corespondență și a locțiitorului acestuia, pentru alegerile prezidențiale din luna mai. „Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central nr. 12D/06.03.2025 privind unele măsuri privind constituirea și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și a birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, în ședință publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, organizată pe funcţii, dintre persoanele înscrise în Corpul experţilor electorali, cu domiciliul în municipiul București, pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență în alte domenii”, transmite AEP. Rezultatele tragerii la sorți computerizate vor fi afișate pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea Corpul Experților Electorali, și la sediul Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, situat în Bulevardul Mărăști, nr. 65-67, Sector 1, București – Centrul Expozițional Romexpo, Pavilionul C2, Intrarea 2. Potrivit Legii 208/2015, corpul experților electorali reprezintă „evidenţa permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă”. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Crin Antonescu, la CNSAS pentru a studia nota de constatare secretizată: „Nu mi-a cerut niciun lider al coaliției nimic” Ilie Bolojan cere Parlamentului reexaminarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale Exclusiv. Cât de apropiați sunt cu adevărat Călin Georgescu și George Simion