Prețuri de neiertat la Aeroportul Otopeni: Un banal sandviș cu șuncă a ajuns să coste cât un preparat gourmet
Prețul unui banal sandviș vândut în magazinele Aeroportului Otopeni îi sperie pe turiști. A ajuns să coste cât un preparat gourmet, iar majoritatea călătorilor ajung să rabde de foame până la destinație dacă nu-și iau pachet de acasă sau nu au masă gratuită pe durata zborului cu avionul. În plin sezon turistic, chiar și turiștii străini ajung să fie șocați de prețul unei gustări luate în Aeroportul Otopeni. Specialiștii acuză că astfel de practici comerciale sunt de neiertat și chiar ANPC a amendat în primăvară mai mulți operatori economici de la Otopeni, fiind depistate mai multe nereguli de la nerespectarea temperaturii optime până la detaliile lipsă pe etichete sau gramaje false inscripționate pe produse. Potrivit Antena 1, numai un sandviș costă 55 de lei, iar prețul unui burger depășește suma de 100 de lei. Dacă Pizza margherita costă în oraș 40 de lei, în aeroport, numai 110 de grame costă aproape 50 de lei. O salată grecească, care în centrul Bucureștiului costă 46 de lei, în aeroport este 55 de lei. „Când am început să mănânc mi-am dat seama că au uitat să-mi pună şi brânza promisă. Era o bucată de pâine, cu nişte şuncă făcută sul. Ajung în Londra şi găsesc minunăţia asta de sandviş, care arată bine, are toate ingredientele şi la preţ, 4 lire 99, adică 29 de lei româneşti!”, a spus un client pentru Observator News. Astfel, o masă pentru o familie cu doi copii va cheltui în jur de 300 de lei pe o masă, chiar la fel de mult ca într-un restaurant de fițe. „ La preţurile astea şi la salariile pe care le avem, 60 de lei este un preţ destul de mare pentru noi! Este enorm un sendviş să coste atâta! Dacă pleci în vacanţă şi ai banii socotiţi, nu ai bani să mănânci un sendviş aici!”, s-a plâns un alt turist. „Cum să mănânci un sandviş la 55 de lei în Aeroport? Ar însemna să fii nebun! Sandviş de acasă, frumuşel, când mergi în călătorie cu salam de sibiu şi caşcaval afumat, probabil la 4 lei sandvişul”, s-a plâns un tânăr. De asemenea, nici apa nu este accesibilă. O sticlă mică cu apă îmbuteliată este 10 lei! „Consiliul Concurenţei trebuie să facă evaluări foarte clare cu privire la anumite politici de vânzare din această locaţie. Dacă mergi în aeroportul Otopeni şi ai nevoie de un tratament medical, să poţi să iei o pastilă, din păcate apa este nepotabilă”, a declarat Sorin Mierlea, preşedinte Infocons. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Autorul recomandă: Prețuri ireale! Câți lei costă o sticlă de Coca-Cola la 0.5 litri în AEROPORTUL „Henri Coandă” din Otopeni
Incident pe Aeroportul Otopeni. O pistă a fost închisă din cauza unei șurubelnițe
Un incident a avut loc pe aeroportul Henri Coandă, sâmbătă, la ora 15:00, după ce un clește și o șurubelniță au fost uitate pe una dintre pistele de decolare. Un pilot a observat obiectele respective la decolare și a alertat turnul de control. Zona a fost închisă vreme de aproximativ 15 minute. Pilotul unei aeronave care tocmai decolase a observat că pe una dintre piste se află un clește și o șurubelniță. Obiectele reprezentau un adevărat pericol, întrucât putea fi aspirate la motorul unui avion în momentul decolării și cauza o adevărată tragedie. Autoritățile de la sol au închis pista pentru aproximativ 15-20 de minute, interval în care mia multe echipaje au intervenit și au verificat zona. A fost demarată anchetă rapida pentru a se afla cum anume au ajuns acele obiecte pe pista de decolare a unui aeroport internațional. POLITICĂ Marcel Boloș, investiție de 742 de milioane de lei în SPITALE de recuperare: „Cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment adesea ignorat” 20:32 ACTUALITATE Din cauza mizeriei și gândacilor, Piedone a dispus prelungirea suspendării activității restaurantului KUNGFU KING din AFI Cotroceni 19:25 Se pare că unul dintre angajații de la o firmă aeriană românească, care executase reparații la trenul de aterizare, și-ar fi uitat cleștele și șurubelnița pe trenul de aterizare. În momentul în care avionul a decolat, uneltele au căzut pe pistă. La momentul actual pista de decolare este operabilă. FOTO: Envato Citește și: O pasageră a pierdut avionul morții din India pentru că a întârziat 10 minute la aeroport. Blocajul din trafic i-a SALVAT viața femeii Pasagerii ”ghinioniști” ai TAROM. Compania a avut 11.200 de minute ÎNTÂRZIERE într-o lună. Cum explică zborurile care pleacă mai târziu și cu 2 ore O pasageră senioară a urcat în avionul spre Berlin și a aterizat în Bologna Autor Ruxandra Radulescu Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. Martor al ceremoniilor: A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest
Pe 13 aprilie 1970 era inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia fastuoasă care l-a avut în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La acea dată, aerogara putea să preia 1,2 milioane de pasageri pe an, în timp ce jumătate de secol mai târziu a ajuns la un trafic de aproape 16 milioane de persoane. Pentru a avea imaginea cât mai fidelă a momentului, Gândul a vorbit cu un martor al ceremoniilor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra atunci la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportul. Acum exact 55 de ani, românii au putut să zboare direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit și cea mai mare poartă pentru transportul aerian internațional. Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în vârstă de aproape 85 de ani, a rememorat pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui proiect masiv al regimului comunist de la București. „Deja sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, sunt 55 de ani și este cam greu să-mi aduc aminte. Știu că am fost prezent la inaugurare, a fost o festivitate destul de frumoasă. Era și normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa deja nu mai putea să facă față la traficul care era în plină crește în acei ani. TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte, foarte multe linii aeriene externe și atunci trebuia un aeroport mult mai mare. Dovada este că, până în 1975, TAROM a ajuns să aibă legături cu New York, în 1974, celelalte curse spre Asia, în Beijing, și așa mai departe. Dar toate astea necesitau un alt aeroport și acesta a fost ales «Henri Coandă»”, a rememorat Alexandru Bartoc, pentru Gândul. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari pentru Aeroportul Otopeni” Odată trasată sarcina de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au primit sarcina de a realiza schițele aeroportului, care erau executate pe calculator, în centrul de calcul unde lucra și Alexandru Bartoc. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari și asta a și avut ca rezultat tot sprijinul din partea oficialităților ca să se dezvolte Aeroportul Otopeni. Eu la vremea aceea am avut o reticență, pentru că Aeroportul Otopeni este în zona lacurilor și tot timpul m-am gândit că s-ar putea să fie perioade în care va fi ceață. Anii au trecut și s-a dovedit și că am avut dreptate. Eu eram la centru de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi și le executam pe calculator ceea ce trebuia să facem”, povestește inginerul constructor. „În orice caz, a fost un efort extraordinar și, totuși, pentru vremea aceea, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare deosebită pentru noi, pentru români”, spune Alexandru Bartoc. El a rememorat și momentele mai dificile, provocările pe care responsabilii au fost nevoiți să le depășească la începutul acestui proiect. Una dintre situațiile dificile de care își aduce aminte inginerul pensionar este din 1969, când la Otopeni exista numai un salon de protocol, unde erau întâmpinați șefii de stat și înalții oficiali străini. În luna octombrie 1969, în România a venit în vizită oficială de stat Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii. „Important este că trebuia să vină și trebuia să poată să coboare din avion. Ce s-a întâmplat? Noi nu aveam scară și atunci s-a apelat la o soluție foarte ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice – n.r.), s-au pus covoare, s-a făcut o scară și de la camion altă scară, și în felul ăsta a putut să coboare. Nu știu cui i-a venit ideea, dar a fost o chestie formidabilă. Oricum nu a influențat cu nimic desfășurarea ceremoniei și nici celelalte treburi. Țin minte că am fost scoși cu toții pe de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. În orice caz, era un moment în care România își afirma oarecum independența față de Moscova și a fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”, povestește Alexandru Bartoc. Aeroportul de la Otopeni era cel mai mare ca suprafață, dar, la acel moment, traficul de acolo era destul de redus, pentru că turismul extern în România era într-o fază incipientă. „Mai mult, veneau pe Constanța cu charterele din Germania, că atunci asta era destinația cea mai importantă, la mare, făceam concurență altor țări. Mai ales din Germania Federală, dar și Germania Democratică veneau în România foarte multe nave charter la Constanța”, rememorează inginerul constructor. Ce a transmis televiziunea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni Un reportaj tv publicat pe internet arată ce vedeau telespectatorii români pe televizoarele alb-negru, după ceremoniile din 8 aprilie 1970: „Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului este invitat să taie panglica inaugurală. Parcurgând itinerarul destinat deservirii călătorilor, oaspeții sunt informați asupra gradului de dotare tehnică a aeroportului, asupra principiilor constructive, care au avut în vedere apariția aparatelor supersonice de mare capacitate și sporirea exigențelor de confort în aerogări. Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri. Pe parcursul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători fac aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării, calitatea lucrărilor, valorificarea spațiilor. Secretarul general al partidului apreciază că această reușită lucrare obligă Ministerul Transporturilor să se ocupe cu atenție de dezvoltarea flotei aeriene proprii, să ia contacte cu companiile străine interesate, pentru a folosi din plin capacitatea noului aeroport, să se asigure exemplara circulație aeriană și deservirea pasagerilor la nivelul exigențelor contemporane. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători la inaugurarea noului aeroport constituie o expresie a preocupării statornice pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste, pentru îmbogățirea țării cu noi edificii ale civilizației și progresului”. Începuturile aviației civile din România Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a împlinit, pe 18 septembrie 2024,