Medicii din Gaza se luptă să combată o boală paralizantă rară în condițiile blocadei israeliene
De luni de zile, oficialii din domeniul sănătății au avertizat că distrugerea instalațiilor de salubritate din Fâșia Gaza de către Israel ar putea alimenta valul de boli infecțioase, așa cum s-a văzut în cazul epidemiei de poliomielită de anul trecut. Acum, medicii raportează o creștere a cazurilor de paralizie flască acută, un sindrom rar care provoacă slăbiciune musculară și poate îngreuna respirația și înghițirea. Cazurile din Gaza includ mielita flască acută, care afectează în principal copiii, și sindromul Guillain-Barré, mai cunoscut, a declarat Ahmed al-Farra, șeful secției de pediatrie de la Spitalul Nasser din Khan Younis, Gaza. Paralizia flască acută era „ceva ciudat și foarte rar” Înainte de octombrie 2023, paralizia flască acută era „ceva ciudat și foarte rar”, cu unul sau două cazuri pe an, a spus al-Farra. Dar în ultimele trei luni, potrivit lui al-Farra, medicii au înregistrat aproape 100 de cazuri, potrivit Politico. Probele de laborator trimise în Iordania și Israel au fost pozitive pentru enterovirus, un grup de bacterii care se răspândesc între oameni sau prin apă contaminată, potrivit lui al-Farra. Enterovirusurile, care includ și poliovirusul, se răspândesc de obicei pe cale fecal-orală. El a spus că nu este de mirare că unul dintre punctele fierbinți este Khan Younis, unde pe străzi se adună apele uzate neepurate. Condamnarea internațională a Israelului este în creștere și, în cele mai puternice declarații ale unui oficial al UE de până acum, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a declarat pentru POLITICO’s Brussels Playbook la începutul acestei luni că comportamentul Israelului în Gaza „seamănă foarte mult” cu un genocid — acuzație negată de Israel. O declarație a Organizației Mondiale a Sănătății a arătat că, până la 31 iulie, au fost raportate 32 de cazuri de paralizie flască acută în rândul copiilor sub 15 ani. Creșterea este cauzată în parte unei monitorizări mai bune, a spus OMS, dar reflectă și prăbușirea infrastructurii de apă și canalizare, malnutriția și accesul restricționat la îngrijiri medicale. În aproape 70% din probele trimise pentru testare, cauza a fost identificată ca fiind un enterovirus non-polio, comparativ cu 26% în anii precedenți, a declarat OMS. Evaluarea clinică critică, se arată în declarația sa, „este extrem de dificilă în Gaza în acest moment, din cauza lipsei capacităților de diagnostic, de laborator și de testare”. Puține opțiuni de tratare De asemenea, medicii spun că au puține opțiuni pentru tratarea pacienților. Personalul spitalului Al-Shifa din Gaza, distrus în mare parte de Israel la începutul anului 2024, a diagnosticat până acum 22 de cazuri de sindrom Guillain-Barré, a declarat directorul spitalului, Muhammed Abu Salmiya. Trei pacienți au murit, iar 12 au dezvoltat paralizie și au fost trimiși la centre de reabilitare. Tratamentul pentru mielita flască acută și sindromul Guillain-Barré include imunoglobuline intravenoase – anticorpi utilizați pentru neutralizarea infecției – sau schimbul de plasmă, care implică filtrarea sângelui. Niciuna dintre aceste metode nu este disponibilă în Gaza, unde există o penurie cronică de consumabile medicale de bază din cauza blocadei israeliene. „Din păcate, tratamentul nu este disponibil pentru noi”, a spus Abu Salmiya. Medicii din Gaza au făcut apel la colegii voluntari din grupuri străine să încerce să aducă filtre pentru schimbul de plasmă, dar acestea sunt adesea confiscate de autoritățile israeliene, a spus al-Farra. Guvernul israelian nu a răspuns la solicitarea POLITICO de a comenta până la momentul publicării. Copiii sunt vulnerabili Copiii din Gaza sunt deosebit de vulnerabili la această afecțiune din cauza foametei în masă și a lipsei de vitamine necesare regenerării nervilor, a explicat al-Farra. „Nimeni nu are o cantitate suficientă de vitamine B1, B6, B12”, a spus al-Farra. Asta pentru că „nu există fructe, legume, carne, ouă, iaurt, nimic”. Israelul a restricționat sever intrarea alimentelor în Gaza din octombrie 2023, ceea ce a dus la malnutriție cronică și foamete în masă. Oficialii din domeniul sănătății din Gaza spun că 188 de persoane au murit de foame din octombrie 2023, majoritatea fiind copii. Ministerul Sănătății din Gaza, care face parte din guvernul condus de Hamas, ține evidențe detaliate ale victimelor, considerate în general fiabile de către experții independenți. Națiunile Unite estimează că cel puțin 1.373 de palestinieni au murit în căutarea de alimente, dintre care 859 în locații administrate de Fundația Umanitară din Gaza, susținută de Israel și Statele Unite. În decembrie 2024, Amnesty International a menționat blocada impusă de Israel și distrugerea instalațiilor sanitare în raportul său, concluzionând că Israelul comite genocid în Gaza. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu afirmă că guvernul său intenționează să continue cu preluarea completă a controlului asupra Gazei. Curtea Internațională de Justiție a decis deja că ocuparea teritoriului de către Israel este ilegală.
Una din două românce suferă de o afecțiune frecventă: fibrom uterin
Peste 50% dintre femeile din România, cu vârste între 21 și 49 de ani, sunt diagnosticate cu fibrom uterin, iar o parte importantă dintre ele trăiesc cu simptome care le afectează semnificativ calitatea vieții. Platforma de educație sexuală și sănătate reproductivă Planifică Neprevăzutul atrage atenția asupra acestei „afecțiuni tăcute”, care afectează milioane de femei, dar despre care se vorbește prea puțin. Platforma reafirmă importanța informării corecte și a accesului la tratamente personalizate „În cabinet vin femei care au trăit cu dureri constante, cu simptome care le-au schimbat viața, dar care abia acum îndrăznesc să vorbească despre ele. Este important să știe că fibromul uterin nu presupune automat operație. Există tratamente moderne, adaptate în funcție de vârstă, simptome, dimensiunea fibromului și dorința de a avea copii. Fiecare caz are nevoie de o abordare personalizată”, subliniază dr. Alina Dascălu, medic primar obstetrică-ginecologie cu expertiză în patologia uterină și specialist partener al platformei Planifică Neprevăzutul. Fibromul uterin este o formațiune benignă care se dezvoltă în peretele uterului și, în funcție de localizare și dimensiune, poate afecta fertilitatea, echilibrul emoțional și calitatea vieții. Potrivit unei analize publicate în BMC Public Health (2023), între 40 și 60% dintre femeile aflate la vârsta fertilă dezvoltă un fibrom uterin până la 50 de ani, iar în România, incidența este una dintre cele mai ridicate din Europa de Est – 582 de cazuri la 100.000 de femei anual. Datele sunt susținute și de estimări recente publicate în surse precum Medicina Intervențională și PMC (2023). Simptomele cele mai frecvente sunt durerea pelvină, menstruațiile prea abundente și prelungite, oboseala, presiunea abdominală și dificultatea de a rămâne însărcinată. Pentru o parte dintre femei, aceste simptome duc la anemie severă, retragere socială sau tulburări de dispoziție. Din păcate, multe paciente nu ajung la medic decât când simptomele devin dizabilitante Un exemplu emoționant care demonstrează importanța unui plan medical personalizat este povestea Denisei, o femeie diagnosticată în 2019 cu un fibrom uterin de 10 cm, care s-a confruntat cu pierderi de sarcină și trei ani de incertitudini. Cu sprijin medical specializat și o intervenție adaptată nevoilor ei, Denisa a reușit nu doar să învingă fibromul, ci și să devină mamă. Cazul ei a fost gestionat de un medic specializat care a susținut încă de la început nevoia unei abordări terapeutice personalizate, cu scopul de a-i păstra șansele reproductive. Astăzi, Denisa este dovada vie că un diagnostic nu înseamnă sfârșit, iar tratamentele corect alese pot reda speranța și viața pe care multe femei o cred imposibilă. „Fibromul uterin este o problemă de sănătate feminină frecventă, dar cu multiple posibilități de tratament. De la monitorizare activă, la tratament medicamentos, proceduri minim invazive sau chirurgie – toate pot fi adaptate în funcție de nevoile și obiectivele pacientei. Important este ca femeile să nu amâne controlul ginecologic și să discute deschis cu un medic specializat”, explică dr. Dascălu. Printre opțiunile disponibile se numără tratamentele medicamentoase hormonale care pot reduce volumul fibromului sau intensitatea simptomelor, proceduri minim-invazive precum embolizarea arterelor uterine, sau, în cazuri complexe, intervențiile chirurgicale, inclusiv miomectomia sau histerectomia. În paralel cu gestionarea fizică a bolii, specialiștii atrag atenția și asupra impactului emoțional semnificativ al diagnosticului: de la anxietate, rușine sau teamă de infertilitate, până la scăderea stimei de sine. De aceea, tratamentul fibromului uterin nu ar trebui să fie doar unul medical, ci și uman, empatic și susținut de o relație de încredere între pacientă și medic.