Buzoianu: Să aruncăm în stânga și în drepta cu vouchere nu ne duce nicăieri
„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu. Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană. „Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului. O parte din proiecte, mutate pe AFM Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM. „Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra. În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”. „Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.
Piața moto reacționează după anunțul privind suspendarea RABLA. AIDMM: Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea
Suspendarea intempestivă a programului RABLA, cu doar o zi înainte de start, pune în pericol definitiv piața auto și moto autohtonă, avertizează, miercuri, Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri din România (AIDMM). Reprezentanții pieței moto trag un semnal de alarmă cu privire la implicațiile deciziei anunțate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) privitoare la suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru 19 iunie la ora 10:00.Potrivit reprezentanților AFM, decizia survine în contextul negocierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou Guvern, care are ca scop asigurarea echilibrului și a stabilității atât la nivel guvernamental, cât și în gestionarea alocărilor bugetare. „Faptul că nu e gata noul guvern, nu este un impediment pentru AFM să respecte planificarea făcută și bugetată deja. Practic, în acest moment, absolut toate prognozele de business făcute de jucătorii de pe piețele auto și moto sunt date peste cap. În scenariul cel mai negru în care Programul RABLA pentru persoane fizice va fi anulat total, piața auto și moto nu va putea recupera până la final de an sub nicio formă scăderea pe care o înregistrează deja. Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea, afectează distribuitorii locali și pune în pericol locurile de muncă din acest sector”, a declarat Andrei-Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM, printr-un comunicat transmis miercuri. Avantajele Rabla Conform sursei citate, în ultimii ani, piața moto din România a crescut spectaculos, în principal datorită impulsului dat de ecotichetul Rabla Moto. Numai în 2024, vânzările de motociclete noi au fost cu 53% mai mari decât în 2023. Cu un avans de peste 40% di ultimii ani, piața moto din România se plasează pe primul loc în UE. Impactul RABLA la nivelul pieței auto a fost și el uriaș, în ultimele două decenii, în România fiind casate peste 1 milion de vehicule vechi care au fost înlocuite de peste 700.000 vehicule noi datorită Rabla Clasic și Plus. State precum Belgia, Polonia, Cehia, Finlanda și Scandinavia nu dispun de scheme de casare similare, iar vânzările de vehicule noi au rămas la niveluri stagnante, în contrast cu dinamica pieței românești — doar Germania și Slovacia au înregistrat creșteri vizibile după programe de casare temporare (2009–2010). „Oprirea subvențiilor nu doar că va conduce la prăbușirea piețelor auto-moto, dar va avea exact efectul opus: România se va umple din nou de vehicule vechi, din import, care nu respectă normele de poluare și care vor pune în pericol siguranța în trafic, ulterior sfârșind abandonate în orașele și satele noastre”, a adăugat Andrei-Sebastian Ivan. Conform sursei citate, în luna mai, vânzările de autoturisme noi s-au prăbușit cu peste 30% din cauza incertitudinilor legate de lansarea Programului RABLA 2025. Pe ansamblul primelor cinci luni, achizițiile făcute de persoane fizice sunt cu 26 % sub nivelul din 2024, în timp ce importurile de vehicule second-hand – majoritar nefiscalizate – au crescut cu aproximativ 30%. În acesct context, AIDMM solicită încă o dată AFM și viitorului Guvern al României: Reluarea imediată a sesiunii Rabla pentru persoane fizice, pentru a evita derapajele economice pe piața auto-moto. Extinderea și stabilizarea ecotichetelor pentru motociclete și scutere, pentru a susține segmentul cu cea mai rapidă creștere din UE. Plan pe termen mediu, în colaborare cu sectorul privat, pentru digitalizare, sustenabilitate și echilibru bugetar transparent. „Fără acțiune imediată, România riscă un dublu faliment: economic – prin pierderea unor industrii strategice – și social – prin șomaj și regres tehnologic”, arată reprezentanții AIDMM. Sursa foto: Envato Eleents CITIȚI ȘI: Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele