Pinguinii africani sunt decimați de foamete și în pericol de dispariție
Pinguinii africani care trăiesc pe coastele Africii de Sud au fost decimați în mai puțin de 10 ani de foametea în masă, potrivit unui nou studiu dedicat acestui pinguin african clasificat acum ca specie în pericol critic de dispariție, potrivit Le Figaro. În ultimii opt ani, populațiile de sardine din apele sud-africane, o sursă vitală de hrană pentru pinguini, au rămas constant sub 25% din abundența lor maximă, explică Richard Sherley, biolog și coautor al studiului. Această scădere a stocurilor de sardine este atribuită efectului combinat al anumitor practici de pescuit și factorilor de mediu, cum ar fi schimbările temperaturii apei și salinității. „Se pare că acest lucru a cauzat o penurie severă de hrană pentru pinguinii africani, rezultând o pierdere estimată la aproximativ 62.000 de indivizi reproducători”, a continuat biologul. Populația globală a speciei a scăzut cu aproape 80% în ultimii 30 de ani, potrivit oamenilor de știință. În ritmul actual de scădere a populației, pasărea ar putea dispărea din sălbăticie până în 2035. Interdicție asupra pescuitului comercial Autoritățile au impus o interdicție de 10 ani asupra pescuitului comercial în jurul a șase colonii de pinguini, inclusiv cele de pe Insula Robben (unde fostul președinte sud-african Nelson Mandela a petrecut aproape 17 ani în detenție sub regimul de apartheid) și Insula Dassen, două situri observate în studiu. În lume mai există mai puțin de 10.000 de perechi reproducătoare ale micului pinguin african alb-negru, iar specia se află pe Lista Roșie a Speciilor Pe cale de Extincție Critică a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) din 2024. Pinguinii africani sunt o atracție turistică, iar mii de oameni vizitează coloniile în fiecare an. Însă presiunea turismului are și impacturi negative, deranjând păsările și provocând un stres sporit.
Haosul comercial instaurat pe plan mondial de Trump creează noi OPORTUNITĂȚI pentru fermierii africani
Continentul african se poziționează ca un jucător esențial în viitorul agriculturii globale, iar investitorii au observat o schimbare de paradigmă odată cu introducerea tarifelor vamale suplimentare de către Administrația președintelui american, Donald Trump. Primul semnal a fost dat în iubie, atunci când China, cea mai mare piață de desfacere din lume, a importat arahide și caju din Gambia. Apoi în septembrie au cumpărat premieră afine din Zimbabwe. Acum, făina de soia etiopiană, un produs secundar bogat în proteine din boabele zdrobite, utilizată în principal pentru hrănirea păsărilor de curte și a porcilor, își va face intrarea în piața chineză. În mod paradoxal războiul comercial inițiat de președintele american Donald Trump creează oportunități pentru economiile africane, în special când vine vorba de alimente. Privită mult timp prin prisma aspectului de subzistență și a drepturilor funciare postcoloniale, agricultura africană devine rapid un teren de testare pentru investițiile globale. Qatar, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golful Persic au investit masiv în agricultură și infrastructura conexă de pe continentul african cu scopul de a contracara deficitul de resurse care amenință producția alimentară din Orientul Mijlociu. Agricultura africană își trăiește momentul de glorie Pentru China și alte națiuni al căror comerț cu SUA a fost perturbat, Africa oferă o șansă de a se diversifica, îndepărtându-se de importurile agricole riscante din punct de vedere politic, notează Bloomberg. Președintele chinez Xi Jinping a anunțat recent că țara sa va elimina tarifele la importurile din toate țările africane cu care are legături diplomatice. Mișcarea consolidează accesul Chinei la piețele africane și implicit, la surse ieftine de hrană. Concret, profitând de oportunitatea creată parțial de impasul comercial dintre China și SUA, Angola se așteaptă să își poată diversifica economia, îndepărtându-se de petrol, care reprezintă astăzi mai mult de jumătate din veniturile țării. Guvernul de la Luanda dorește să atragă anual până la 2 miliarde de dolari în investiții agricole pe următorii cinci ani și, în cele din urmă, să dubleze contribuția sectorului la produsul intern brut, la 23%. RECOMANDAREA AUTORULUI O femeie și-a comandat un tricou de 23 de lei de pe un site chinezesc, folosit de mulți români. Ce a primit, de fapt Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul AFRICAN: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul african: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Cu o capacitate instalată de 5,15 gigawați, Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, de pe Nilul Albastru, este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și printre cele mai mari 20 din lume. Cu o istorie lungă și plină de controverse, barajul are potențialul să transforme Etiopia în cel mai mare exportator de energie din Africa, dar și să sporească tensiunile dintre statele traversate de Nil. Un proiect propus din anii ’50, amânat zeci de ani Lucrari de constructie la baraj, in 2022. Potențialul locului ales pentru baraj, la doar 14 kilometri de granița Etiopiei cu Sudanul, fusese identificat încă din timpul domniei împăratului Haile Selassie, între 1956 și 1964, de către o agenție americană de administrare a apelor, în timp ce americanii studiau cursul Nilului Albastru. Cu toate acestea, din cauza loviturii de stat din 1974, a invaziei Etiopiei de către Somalia în 1977-78 și a războiului civil lung de 15 ani din Etiopia, proiectul nu a înregistrat nici un progres până la începutul anilor 2000. Guvernul etiopian a studiat situl în octombrie 2009 și apoi iar în august 2010. În noiembrie 2010, a fost prezentat un proiect pentru baraj. La 31 martie 2011, la o zi după ce proiectul a fost făcut public, un contract de 4,8 miliarde de dolari a fost atribuit companiei italiene Salini Impregilo, fără licitație, iar piatra de temelie a barajului a fost pusă pe 2 aprilie 2011 de către prim-ministrul Meles Zenawi. Cele cinci miliarde de dolari necesare pentru proiect au provenit în principal din fonduri obținute de la populație, atât din Etiopia cât și din diaspora. Inițial, barajul fusese numit „Proiectul X”. După ce a fost anunțat acordarea contractului, proiectul a fost numit Barajul Mileniului. La 15 aprilie 2011, Consiliul de Miniștri l-a redenumit Marele Baraj al Renașterii Etiopiene. Construcția a fost finalizată în iulie 2025, opt ani mai târziu decât termenul stabilit. Cu o capacitate de rezervor de 74 de miliarde de metri cubi de apă, proiectul își propune să genereze 5.000 de megawați de energie electrică, mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei. Prioritățile divergente ale statelor prin care trece Nilul Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene din Guba, pe 9 septembrie 2025. Disputa privind alocarea și utilizarea apelor Nilului durează de mulți ani și a fost exacerbată de schimbările climatice și de creșterea cererii de alimente și apă din partea populațiilor în creștere. În plus, cele 11 țări prin care trece Nilul au priorități de dezvoltare divergente. Printre aceste state se numără Etiopia, Egiptul, Sudanul, Rwanda, Tanzania și Kenya. Egiptul și Sudanul se află în aval de baraj, și apele fluviului ajung acolo numai după ce au trecut prin cele nouă state din amonte. Tratatele din epoca colonială, sursa parțială a tensiunilor Cadrul legal care reglementează alocarea apelor Nilului este dominat de acorduri din epoca colonială, cele mai importante fiind din 1929 și 1959. Acordurile au fost îmbrățișate de cele două state din aval, Sudan și Egipt, dar contestate de cele nouă din amonte, inclusiv Etiopia, care susțin de mult timp că nu au fost semnatare ale tratatelor din epoca colonială și, prin urmare, nu sunt obligate să le respecte. Printre altele, aceste tratate au acordat Egiptului putere de veto asupra oricăror proiecte de construcție pe Nil sau afluenții săi. Juriștii internaționali au remarcat că tratatul din 1959, de exemplu, contrastează puternic cu principiile internaționale care ghidează utilizarea apei peste granițe din prezent. Inițial, statele din aval, în special Egiptul, s-au opus construcției barajului, argumentând că este o amenințare la adresa drepturilor lor privind accesul la apă. Etiopia a ignorat protestele și a continuat cu lucrările de construcție, moment în care Egiptul și Sudanul și-au schimbat abordarea spre a obține un acord privind umplerea și operarea barajului. Cele două state din aval considerau că umplerea barajului ar fi trebuit să dureze aproximativ 12 până la 21 de ani pentru a le proteja alimentarea cu apă, dar, din motive interne și politice, autoritățile de la Addis Abeba au preferat o perioadă de umplere mai scurtă. În plus, Egiptul și Sudanul au susținut că umplerea rezervorului fără un acord obligatoriu din punct de vedere juridic le-ar încălca interesele și drepturile. Egiptul: Barajul este o amenințare la adresa securității sale Imagine din satelit realizată pe 2 iunie 2025 de Copernicus Sentinel Data 2025. Egiptul continuă să susțină că barajul Etiopiei este o amenințare la adresa securității sale și că, dacă este necesar, va lua măsuri pentru a proteja ceea ce numește „drepturile sale istorice” asupra apelor Nilului. Egiptul se bazează pe Nil pentru mai mult de 90% din rezervele sale de apă dulce. Nevoile de apă ale țării au crescut pe măsură ce populația a crescut și economia sa s-a extins semnificativ. Totuși, în loc să-și modernizeze infrastructura de apă, să minimizeze practicile de irigații risipitoare și, în general, să îmbunătățească utilizarea apei, Egiptul s-a concentrat pe mega-proiecte grandioase care pun o presiune semnificativă asupra resurselor limitate de apă ale regiunii. Sudanul, scena unui război civil devastator din 2023, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barajul din Etiopia afectează operațiunile propriilor baraje. Acest lucru ar face mai dificilă gestionarea planurilor de dezvoltare ale Khartoumului. În ciuda intervenției Uniunii Africane și a guvernului SUA, precum și a apelurilor Egiptului către Consiliul de Securitate al ONU, cele trei țări nu au reușit să obțină un acord. Ce reprezintă barajul pentru etiopieni? Pentru etiopieni, Marele Baraj este un simbol al unității și mândriei naționale. Este semnificativ faptul că construcția a fost întreprinsă fără a depinde de finanțare din partea actorilor externi, cum ar fi instituțiile financiare internaționale sau marile țări industrializate. Producția de energie electrică a barajului ar putea transforma dezvoltarea Etiopiei. În primul rând, energia electrică ar oferi o sursă fiabilă de energie pentru industrializarea rurală, reducând defrișările prin eliminarea nevoii populației de a tăia copaci pentru lemne de foc. În al doilea rând, ar reduce poluarea asociată cu arderea lemnului, bălegarului și a altor forme de biomasă pentru gătit și alte activități.
Poliţiştii de frontieră de la Calafat au depistat 17 cetățeni din Africa și Asia când încercau să intre ilegal în România
Poliţiştii de frontieră de la Calafat au depistat 17 cetățeni din Africa și Asia când încercau să intre ilegal în România. Persoanele în cauză voiau să sară gardul stației de taxare. Acestea nu dețineau documentele necesare pentru a călători în Spaţiul Schengen. Cei 17 cetățeni au încercat să pătrundă ilegal în România în ziua de vineri, 22 august 2025, în jurul orei 07:30. Polițiștii de Frontieră au intervenit rapid. Când au fost observați polițiștii, cetățenii au încercat să fugă pe un câmp, aproape de calea ferată. Au fost somați verbal, apoi a fost executat un foc de avertisment în plan vertical. „Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorul Politiei de Frontiera Calafat au depistat șaptesprezece cetățeni de origine afro-asiatică care nu dețineau documentele necesare pentru a călători în spaţiul Schengen și au încercat să intre ilegal în România prin escaladarea gardului perimetral al stației de taxare. În data de 22.08.2025, în jurul orei 07.30, în urma unei colaborări cu personalul firmei care administrează podul Calafat-Vidin, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat au acționat în proximitatea stației de taxare a podului Calafat-Vidin unde au fost observate mai multe persoane care încercau să escaladeze gardul perimetral. La vederea forțelor de ordine, persoanele au încercat să fugă pe un câmp, în apropierea căii ferate. Polițiștii au acționat conform procedurilor legale, adresând somații verbale, iar ulterior, pentru asigurarea perimetrului și prevenirea unor situații de risc, unul dintre agenți a executat un foc de avertisment în plan vertical, moment în care persoanele au fost oprite și imobilizate”, transmite Poliția de Frontieră. 17 cetățeni din Africa și Asia au încercat să intre ilegal în România Cei 17 cetățeni din Africa și Asia au fost lăsați în apropierea stației de taxare de către un cetățean slovac. Aceștia au fost transportați cu un microbuz. Cetățenii au fost preluați de autoritățile bulgare. „În urma verificărilor preliminare s-a stabilit faptul că persoanele respective fuseseră transportate de la Sofia cu un microbuz de către un cetățean slovac, care i-a lăsat în apropierea stației de taxare. Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul Poliției Transporturi Feroviare Calafat și al Poliției de Frontieră Bulgare, cooperarea transfrontalieră fiind esențială pentru succesul intervenției. În urma unei întrevederi de frontieră, cei 17 cetățeni străini, șoferul microbuzului și mijlocul de transport au fost preluați de către autoritățile bulgare, în vederea continuării cercetărilor. Poliția de Frontieră Română, împreună cu partenerii instituționali, va continua să acționeze ferm pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și pentru menținerea climatului de siguranță la frontierele țării”, transmite Poliția de Frontieră printr-un comunicat oficial. Autorul recomandă: Efectul politicii Administrației Trump: Numărul de imigranți din SUA a scăzut cu 1,5 MILIOANE între ianuarie și iunie UE ar trebui să sancționeze statele care instrumentalizează MIGRANȚII în scopuri politice, conform unui raport TRAGEDIE în largul coastelor italiene: O barcă încărcată cu migranți s-a răsturnat lângă Lampedusa Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Grupul G20 ar trebui să accelereze restructurarea datoriilor țărilor sărace /Expert: Să identifice modalități de facilitare
Grupul națiunilor dezvoltate și emergente (G20) ar trebui să reanalizeze cadrul restructurării datoriilor națiunilor sărace, recomandă fostul vicepreședinte al Băncii Africane pentru Dezvoltare Swazi Tshabalala. ”Grupul G20 trebuie să examineze cadrul de restructurare a datoriilor și să identifice modalități de facilitare a activităților”, a declarat Swazi Tshabalala, în cursul unei conferințe economice desfășurate în orașul sud-african Johannesburg. De altfel, Swazi Tshabalala a cerut Grupului G20 să fixeze termene clare de implementare a măsurilor, conform grupului media Bloomberg. Cadrul Comun al Grupului G20, stabilit în 2020 pentru a furniza o abordare coordonată asupra restructurării datoriilor națiunilor cu venituri mici, a fost criticat pentru că ar fi prea lent și tendențios politic. Datoriile anumitor state, precum Zambia sau Ghana, au fost restructurate abia în câțiva ani. Africa de Sud urmează să organizeze în noiembrie summitul Grupului G20, în contextul în care exercită Președinția prin rotație a organizației națiunilor dezvoltate și emergente. Principala economie a Africii tratează cu prioritate relaxarea datoriilor țărilor cu venituri mici. De altfel, Swazi Tshabalala a îndemnat instituțiile multilaterale să colaboreze pentru a facilita accelerarea dezvoltării continentului african, care are nevoie de 1.300 de miliarde de dolari anual, până în 2030, pentru rezolvarea problemelor dezvoltării sustenabile, într-o perioadă în care națiunile europene și Statele Unite diminuează asistența. ”A existat o coordonare foarte slabă pe continentul african asupra problemelor care ar facilita dezvoltarea. Banca Mondială este mai extinsă decât Banca Africană pentru Dezvoltare la nivelul operațiunilor de pe continent, dar, dacă analizăm colaborarea dintre cele două instituții, par a fi mai mult competitori decât colaboratori”, subliniază Swazi Tshabalala. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Vladimir Putin s-a întâlnit cu emisarul lui Donald Trump /Rusia ar putea accepta ARMISTIȚIU aerian în Ucraina ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: INDIA își permite să îl înfrunte pe Trump /O putere nucleară care avansează economic are mai multă influență decât UE
Omenirea, mai aproape ca niciodată de a opri virusul HIV. Europa a autorizat tratamentul revoluționar
După mai bine de 45 de ani de la izbucnirea epidemiei HIV, lumea are, în sfârșit, un tratament preventiv care poate opri transmiterea virusului. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat autorizarea lenacapavirului, un medicament injectabil revoluționar care oferă protecție timp de șase luni cu o singură doză. Comercializat în Europa sub denumirea Yeytuo, medicamentul este dezvoltat de compania americană de biotehnologie și farmaceutică Gilead Sciences, fiind considerat o inovație majoră în lupta împotriva virusului. „Este foarte eficient” și „considerat de mare interes pentru sănătatea publică”, au declarat reprezentanții agenției într-un comunicat emis vineri, citat de AP News. Odată ce recomandarea este aprobată oficial de Comisia Europeană, tratamentul va deveni disponibil în toate cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Administrat bianual și cu eficiență aproape 100% Lenacapavirul a fost deja aprobat în luna iunie de către FDA, agenția americană a medicamentului, iar recent Organizația Mondială a Sănătății a recomandat statelor să îl includă ca opțiune suplimentară pentru persoanele expuse riscului de infectare. Spre deosebire de alte opțiuni preventive, cum ar fi pastilele zilnice sau injecțiile administrate o dată la două luni (cabotegravir, de exemplu), lenacapavir oferă protecție pentru o jumătate de an. Această durată mai lungă ar putea atrage persoane care evită tratamentele frecvente din cauza stigmatului sau a dificultății de a merge regulat la clinică. Studiile efectuate anul trecut au arătat că lenacapavirul este aproape 100% eficient în prevenirea infectării, atât la femei, cât și la bărbați. „Acest medicament ar putea schimba traiectoria epidemiei de HIV, dacă va fi disponibil pentru toți cei care au nevoie de el”, consideră Winnie Byanyima, directoarea executivă a UNAIDS, agenția ONU pentru HIV/SIDA. Medicamentul poate opri virusul doar dacă lumea întreagă are acces la el Cu toate acestea, există îngrijorări că accesul la lenacapavir nu va fi egal în toate regiunile. Deși compania americană Gilead a anunțat că va permite producerea de versiuni generice ieftine în 120 de țări cu venituri mici – majoritatea din Africa, Asia de Sud-Est și Caraibe – aproape întreaga Americă Latină a fost exclusă. Decizia a stârnit îngrijorări că omenirea ar putea rata o șansă esențială de a opri răspândirea virusului în întreaga lume. Virusul HIV a fost identificat pentru prima dată la începutul anilor 1980, în Statele Unite, după ce mai mulți pacienți au prezentat simptome neobișnuite de imunodeficiență. De atunci, virusul a provocat peste 40 de milioane de decese la nivel mondial și aproximativ tot atâtea persoane trăiesc în prezent cu HIV. Aproximativ 630.000 de decese cauzate de acest virus au fost raportate în anul 2024, potrivit datelor UNAIDS. Gilead Sciences deține licența originală asupra lenacapavirului și acordă licențe neexclusive, fără redevențe, producătorilor generici pentru a crește accesul la medicament în anumite țări.
SUA au oprit finanțarea pentru testele clinice ale unui nou vaccin împotriva HIV în Africa: Opriți toate lucrările
„Opriți toate lucrările”, spunea administrația Trump din Statele Unite, în emailul prin care se retrăgea toată finanțarea. Vestea i-a devastat pe cercetători, care trăiesc și lucrează într-o regiune în care trăiesc mai multe persoane cu HIV decât oriunde altundeva în lume. Proiectul lor de cercetare, numit BRILLIANT, urma să fie cel mai recent care să se bazeze pe diversitatea genetică și pe vasta expertiză a regiunii, în speranța de a aduce beneficii oamenilor de pretutindeni. Dar cei 46 de milioane de dolari din partea SUA pentru proiect dispăreau, ca parte a desființării ajutorului extern de către cel mai mare donator mondial la începutul acestui an, când președintele Donald Trump a anunțat că se va concentra pe prioritățile interne. Africa de Sud a fost afectată în mod deosebit de afirmațiile nefondate ale lui Trump cu privire la persecutarea minorității albe afrikane din această țară. Țara primea circa 400 de milioane de dolar anual Țara primea aproximativ 400 de milioane de dolari pe an prin intermediul USAID și al programului PEPFAR, axat pe HIV, scrie AP. Acum, aceste fonduri au dispărut. Glenda Grey, care conduce programul Brilliant, a declarat că continentul african a fost vital pentru dezvoltarea medicamentelor împotriva HIV, iar reducerile bugetare ale SUA amenință capacitatea sa de a continua această activitate în viitor. Printre progresele semnificative se numără studiile clinice pentru lenacapavir, singurul vaccin din lume administrat de două ori pe an pentru prevenirea HIV, aprobat recent pentru utilizare de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. Un studiu care a demonstrat eficacitatea sa a implicat tineri sud-africani. „Realizăm studiile mai bine, mai rapid și mai ieftin decât oriunde altundeva în lume, așa că, fără Africa de Sud ca parte a acestor programe, lumea, în opinia mea, este mult mai săracă”, a spus Gray. Ea a menționat că, în timpul urgenței pandemiei de COVID-19, Africa de Sud a jucat un rol crucial prin testarea vaccinurilor Johnson & Johnson și Novavax, iar supravegherea genomică a oamenilor de știință sud-africani a dus la identificarea unei variante importante. Noul vaccin împotriva HIV avea rezultate promițătoare O echipă de cercetători de la Universitatea din Witwatersrand a făcut parte din unitatea care a dezvoltat vaccinurile împotriva HIV pentru studii clinice. În laboratorul Wits, tehnicianul Nozipho Mlotshwa se afla printre tinerii în halate albe care lucrau la probe, dar s-ar putea să rămână în curând fără loc de muncă. Postul ei este finanțat din fonduri nerambursabile. Ea își folosește salariul pentru a-și întreține familia și a-și finanța studiile într-o țară în care șomajul în rândul tinerilor se situează în jurul valorii de 46%. „Sincer, este foarte trist și devastator”, a spus ea despre reducerile bugetare din SUA și incertitudinea generală. „De asemenea, vom pierde colaborarea cu alți oameni de știință de pe continent”. Profesorul Abdullah Ely conduce echipa de cercetători. El a spus că munca a avut rezultate promițătoare, indicând faptul că vaccinurile produceau un răspuns imunitar. Dar acum, a spus el, acest elan „a trebuit să se oprească”. Programul caută o nouă finanțare Programul BRILLIANT se străduiește să găsească fonduri pentru a salva proiectul. Achiziționarea echipamentelor esențiale a fost oprită. Ministerul Sănătății din Africa de Sud spune că aproximativ 100 de cercetători din cadrul acestui program și din alte programe legate de HIV au fost concediați. Finanțarea pentru studenții postdoctorali implicați în experimentele pentru proiecte este în pericol. Guvernul Africii de Sud a estimat că universitățile și consiliile științifice ar putea pierde aproximativ 107 milioane de dolari din fondurile de cercetare americane în următorii cinci ani din cauza reducerilor de ajutor, care afectează nu numai cercetarea în domeniul HIV, ci și tuberculoza – o altă boală cu un număr mare de cazuri în țară.