90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Primul lider din PNL care reacționează după raportul Fitch: Decizia arată că măsurile de disciplină bugetară merg în direcția corectă
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”. „Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook. În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. „Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul. Motreanu: Menținerea ratingului de țară, confirmarea că România poate merge în direcția bună El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică. „Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu. „Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta. România evită „junk-ul”. Fitch menține ratingul „BBB minus” cu perspectivă negativă Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România. Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste