Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește
S&P Global, una dintre principalele agenții mondiale de rating financiar, avertizează România că îi poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește. Ratingul României pe termen lung a fost confirmat de agenție, cu perspectivă stabilă, printr-un raport neprogramat, determinat de căderea guvernului. S&P este prima dintre cele trei mari agenții de rating care transmite oficial un mesaj după demiterea guvernului Bolojan. „Dizolvarea coaliţiei formată din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni”, a transmis agenţia. Ratingul ar putea fi redus dacă criza politică se prelungește S&P avertizează că ratingul țării noastre ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungește. „Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating. De asemenea, agenția de rating spune că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică. De exemplu, o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu în România și ar slăbi semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale ale țării. S&P se așteaptă că România să obțină toate finanțările UE în 2026 Perspectivele economice ar putea fi revizuite la stabile dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Așteptările S&P sunt ca un consens fiscal larg între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare considerabile în 2026 si 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil anul viitor. „De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează S&P. Scenariile pentru formarea unui guvern Scenariile la care se aşteaptă agenția de rating sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului. De asemenea, varianta alegerilor anticipate sunt considerate puțin probabile, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează: Colapsul coaliției de guvernare din România riscă să blocheze negocierile pentru bugetul din 2027 Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026
Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare