Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,
Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei
România se află într-o situație dramatică. Astfel, țara noastră are oficial cea mai mare datorie publică din blocul comunitar, iar perspectivele sunt și mai alarmante. Datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Un semnal îngrijorător vine dinspre Ucraina, căci țara noastră a ajuns să depășească valoarea datoriei guvernamentale a acestei țări, aflate de 4 ani într-un război devastator cu Federația Rusă. România își finanțează tot mai mult cheltuielile prin împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a ajuns aproape de 62% din PIB. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se află printre cei mai importanți creditori ai statului. Datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027. Este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Deși se află de 4 ani în război, Ucraina are o datorie publică de doar 213 miliarde de dolari, spre deosebire de țara noastră, cu o datorie guvernamentală mai mare, respectiv 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 250 miliarde de dolari. E important de notat că peste jumătate din cheltuielile publice ale Ucrainei merg către apărare. Cât de îndatorată este România în comparație cu restul Europei „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se arată în raportul de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Această datorie publică a depășit un nou prag important. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, a ajuns la 1.236 de miliarde de lei. Deși nivelul este vizibil mai redus decât cel înregistrat în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă chestionează serios sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria guvernamentală, la 61% din PIB / Sursa FOTO: positivemoney.org La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din Uniunea Europeană au fost consemnate în Grecia, unde a atins 146,1% din PIB, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Estonia, cu o datorie de numai 24,1% din PIB, Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). Depedență accelerată de finanțare exernă Structura datoriei României arată, totodată, o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt datorii contractate în moneda națională. Restul este denominat în valute străine: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, aproximativ 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către marile agenții internaționale de profil, ceea ce se va traduce în împrumuturi mai greu de obținut și în dobânzi și mai mari decât în prezent. Avem de achitat peste 205 miliarde de lei în 2026, doar pentru împrumuturi
Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește
S&P Global, una dintre principalele agenții mondiale de rating financiar, avertizează România că îi poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește. Ratingul României pe termen lung a fost confirmat de agenție, cu perspectivă stabilă, printr-un raport neprogramat, determinat de căderea guvernului. S&P este prima dintre cele trei mari agenții de rating care transmite oficial un mesaj după demiterea guvernului Bolojan. „Dizolvarea coaliţiei formată din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni”, a transmis agenţia. Ratingul ar putea fi redus dacă criza politică se prelungește S&P avertizează că ratingul țării noastre ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungește. „Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating. De asemenea, agenția de rating spune că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică. De exemplu, o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu în România și ar slăbi semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale ale țării. S&P se așteaptă că România să obțină toate finanțările UE în 2026 Perspectivele economice ar putea fi revizuite la stabile dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Așteptările S&P sunt ca un consens fiscal larg între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare considerabile în 2026 si 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil anul viitor. „De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează S&P. Scenariile pentru formarea unui guvern Scenariile la care se aşteaptă agenția de rating sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului. De asemenea, varianta alegerilor anticipate sunt considerate puțin probabile, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează: Colapsul coaliției de guvernare din România riscă să blocheze negocierile pentru bugetul din 2027 Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026
Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare