Cum a ajuns o rușine agricultura românească din vedeta economiei
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă performanțe dezamăgitoare, mult sub potențial. Studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că agricultura este în prezent mai degrabă un blocaj decât un motor pentru economia României. România folosește mai mult de jumătate din suprafața țării pentru agricultură, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană. Chiar și așa, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un deficit record de 3,36 de miliarde de euro. Acest deficit uriaș pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din deficitul comercial total înregistrat la nivelul întregii economii. De asemenea, ultimele cifre publicate de Eurostat arată clar că România are pământ, dar nu știe să-l valorifice. Regiunea spaniolă, Andalucía, produce cât zece regiuni românești și nu din cauza unui climat spectaculos, ci din cauza că a știut cum să valorifice terenurile. România e în top 3 suprafețe arabile din UE Țara noastră se află în categoria țărilor care exportă la prețuri mici și importă produse procesate la prețuri uriașe. Deși România are a treia suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, țara cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe uriașe, importă cantități importante de cereale la prețuri mici, apoi importă produse la prețuri mai mari. Regiunile care apar în topul Eurostat au ales să investească masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigație computerizate, depozite frigorifice și logistică rapidă. Comparativ, Andalucía a generat 16 miliarde de euro din agricultură în 2023, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare arabile nu apare în topul regiunilor cu cea mai mare producție agricolă. „La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 mil euro la -707 mil euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul este de 530 milioane de euro, însă în scădere în ultimii trei ani, pe fondul presiunilor de piață și al variațiilor de producție.”, spune Liviu Neagu, specialist în afaceri publice. Cum poate agricultura românească să contribuie real la economie România nu are nevoie de o revoluție, ci de un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Pe termen mediu, deficitul comercial ar putea fi redus printr-o schimbare structurală a modului în care funcționează sectorul agroalimentar. România are nevoie de o modernizare tehnologică a agriculturii primare și a procesării, o digitalizare a fluxurilor de producție și investițiilor în eficiență energetică. De asemenea, țara are nevoie de o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare în așa fel încât să transforme nișele cu potențial mare în exporturi sustenabile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă” Producţii record de grâu şi rapiţă, în 2025, în România. Producţia totală de cereale şi oleaginoase ar putea să atingă 28 de milioane de tone