Liber la construit: Senatul a adoptat propunerea ca anumite tipuri de construcții să nu mai necesite autorizație
Vești bune pentru românii care locuiesc la curte: Senatul nu doar că a aprobat modificarea legislației pentru ca solariile pentru legume să fie construite fără autorizație, dar între timp, statul pregătește un sprijin financiar de 350 milioane de lei pentru cultivatorii din spațiile protejate. Propunerea a trecut cu 102 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și 14 „abțineri”. Inițiatorii proiectului, trei deputați ai Partidului Social Democrat, au subliniat că legislația actuală este prea restrictivă pentru micii fermieri. Solariile amplasate pe terenurile aferente locuinței, în curți și în grădini, vor fi construite sau desființate fără autorizație, transmite Capital. Înainte, gospodăriile riscau să fie amendate Până în prezent, legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție prevedea amenzi de la 1.000 la 100.000 de lei pentru gospodăriile care ridicau solarii fără autorizație. Pentru ridicarea unui solar, proprietarii trebuiau să respecte următorii pași: depunerea unei cereri la primărie; prezentarea schițelor, planurilor și a documentației tehnice; întocmirea documentației de către un arhitect; încadrarea terenului în zonă agricolă, conform Planului Urbanistic General. În plus, pe teritoriul României sunt desfășurate lucrări ample de cadastrare și de înscriere a terenurilor în cartea funciară. Sunt acoperite peste 5,3 milioane de hectare din 2.728 de unități administrativ-teritoriale. Serviciile sunt realizate gratuit pentru proprietari, iar o parte a programelor sunt implementate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Finanțarea acestor activități poate proveni din surse multiple: fondurile proprii ale ANCPI Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fondurile europene nerambursabile din bugetele locale ale primăriilor. Sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANCPI a finalizat deja înregistrarea sistematică a imobilelor în 361 de localități și în 34.057 de sectoare cadastrale: o suprafață de peste 7,4 milioane de hectare. Românii care pot obţine 200.000 de euro de la stat pentru PROGRAMUL „Prima Seră. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Românii care construiesc fără autorizație în propria curte riscă AMENZI uriașe. Pot fi garaje, șoproane, grajduri, toalete sau alte anexe
Producții record de cereale și rapiță pentru România. Ministrul Florin Barbu anunță revenirea în top a agriculturii: „Este cea mai mare bogăție”
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, vine cu vești bune pentru România. Mai exact, oficialul publică cifrele recoltei din 2025 și arată faptul că țara noastră are o producție record de 19,3 milioane de tone de cereale și rapiță. Acesta susține că revenirea agriculturii românești este una incredibilă, după an 2024 de cădere aproape inexplicabilă, în 2025 agricultura a renăscut și țara noastră are o producție record. Potrivit lui Florin Barbu, recolta totală de cereale şi rapiţă este mai mare cu peste 5 milioane de tone faţă de anul trecut. Ministrul a prezentat un grafic care arată că fermierii români au realizat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. „Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri” „Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României! Iar noi toți trebuie să cumpărăm produse românești!”, arată ministrul Agriculturii. 2025, anul revenirii agriculturii românești Reamintim că în 2024, producția de cereale a României cobora la nivelul minim al ultimilor zece ani: era cu 14,7% mai mică decât în 2023. Conform Institutului Național de Statistică, România obținea 17,87 milioane tone de cereale boabe, față de 20,5 milioane de tone în 2023. Conform unui studiu al Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, România a trecut în extrema pozitivă și este creditată anul acesta cu cea mai mare creștere procentuală a producției agricole din UE: + 21,4%, respectiv un total de 23,9 milioane de tone de cereale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!
Firea, despre programul PAC: Plăți directe, stimulente pentru agricultura ecologică
„Am votat în Parlamentul European reguli mai bune pentru fermierii care se confruntă cu costuri în creștere, schimbări climatice extreme și piețe volatile”, spune Gabriela Firea, vineri, pe Facebook. Acest raport prevede: Plăți directe, echitabile și simplificate: toți fermierii profesioniști trebuie să aibă acces egal, pentru stabilitate și predictibilitate în activitatea lor. Sustenabilitate și practici verzi: stimulente pentru agricultură verde pentru reducerea impactului asupra solului și resurselor, combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Sprijin pentru tinerii fermieri: acces la terenuri, finanțare, formare și tehnologii inovatoare, pentru a asigura continuitatea exploatațiilor și pentru a încuraja inovația în agricultură. Pensionare demnă pentru fermierii vârstnici: protejarea experienței și a cunoștințelor acumulate, asigurând transmiterea lor către următoarele generații. Bioeconomia și producția de proteine vegetale europene: sprijin pentru producția locală, sănătoasă și sustenabilă, reducând dependența de importuri și consolidând autonomia alimentară a UE. Digitalizare și inovație: ferme inteligente, tehnologii de precizie, monitorizare și gestionare eficientă a resurselor pentru o productivitate mai mare și un impact redus asupra mediului. Cooperative agricole puternice: colaborare între fermieri pentru creșterea competitivității și rezilienței sectorului, facilitând partajarea resurselor și a cunoștințelor. Buget adecvat și politici integrate: resursele UE trebuie să fie folosite eficient, cu reguli clare, pentru a susține dezvoltarea rurală, securitatea alimentară și durabilitatea sectorului. „PAC post-2027 este mai mult decât un program de sprijin – este un angajament pentru fermieri, pentru mediu și pentru viitorul rural al Europei”, mai spune Firea.
Povestea lui Gavril Roșu, care a dat biroul de la o mare corporație pentru munca în AGRICULTURĂ. Am decis să-mi urmez pasiunea
La doar 33 de ani, Gavril Roșu și-a schimbat complet direcția profesională. După ce a absolvit Facultatea de Mecanică de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, din Iași, se părea că viața lui are un traseu stabilit pentru o carieră solidă în inginerie. De altfel, a și lucrat la companii de renume, precum Delphi Diesel Systems, TotalGaz și Renault. Totuși, în locul biroului de la corporație, el a ales câmpul și utilajele agricole. „Nu a existat un moment unic” „Nu a existat un moment unic în care să fi spus «de azi gata». Pur și simplu am înțeles ce înseamnă mediul multinațional și am decis să-mi urmez pasiunea”, povestește Gavril într-un interviu pentru Ziarul de Iași. Originar din satul Topolița, comuna Grumăzești (județul Neamț), tânărul a avut contact cu agricultura încă din copilărie. La 6 ani, tatăl său a cumpărat un tractoraș UTB 445 DT, iar la 18 ani el a primit, în loc de o mașină, o combină second-hand Laverda M132. „Așa a început totul. De acolo am investit constant: o combină New Holland, apoi una Case – preferata mea pentru robustețe și fiabilitate”, spune el. După două programe de master – unul în proiectarea autovehiculelor și altul în tehnologii agricole moderne la USV Iași -, în 2018 a decis să renunțe definitiv la viața de inginer. A încercat atunci să acceseze fonduri europene prin măsura 6.1 „Tânărul Fermier”, însă punctajul obținut nu i-a permis să intre la finanțare. „Nu a fost un eșec, ci o lecție. Am înțeles cum funcționează administrația publică și regulile impuse de Uniunea Europeană. Dacă voi mai încerca, voi ști de unde să pornesc”, mărturisește el. Citește aici despre nivelul la care a ajuns azi Gavril Roșu, după 7 ani de încercări în agricultură.
Ce LEGUME pot fi plantate în septembrie. Sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare
Sfârșitul verii aduce cu el și pregătirile pentru un nou sezon de grădinărit. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, iar temperaturile încep să scadă, luna septembrie este perioada perfectă pentru a planta în pământ câteva legume care se dezvoltă bine în condiții mai răcoroase. Iată câteva sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare. Usturoiul verde și ceapa verde Cei care stau la curte și au o grădină știu că în perioada asta pot profita din plin de vremea potrivită, care le permite să cultive și să îngrijească noile răsaduri. Printre primele alegeri pentru începutul toamnei se numără ceapa verde și usturoiul verde. De obicei, aceste legume se pun în rânduri apropiate, la circa cinci centimetri distanță, în șanțuri nu foarte late, dar suficient de adânci încât să le protejeze de frig. Dacă sunt îngrijite corespunzîtor, ceapa și usturoiul rezistă ușor temperaturilor scăzute de peste iarnă. Tot în septembrie este momentul perfect pentru a planta ridichi, dar țineți cont că acestea au nevoie de un sol afânat, bine aerat și cu un conținut mai scăzut de azot, însă suficient de bogat în potasiu. Ridichile au un mare avantaj: se dezvoltă repede, iar în doar patru săptămâni de când au fost plantate deja pot fi recoltate. Și prazul poate fi plantat în această perioadă, de preferat în soluri mai reci. Totuși, grădinarii cu experiență recomandă să nu fie cultivat pe terenurile unde au fost cartofi sau varză, pentru a evita epuizarea solului. Prazul este o legumă care se dezvoltă frumos în lunile de toamnă. Dacă vă doriți o recoltă de frunze fragede, salata este ideală pentru începutul de toamnă. Aceasta are nevoie de fertilizanți pe bază de fosfor și potasiu pentru a se dezvolta uniform și sănătos. Alte opțiuni de luat în calcul Tot în luna septembrie se poate planta și hreanul, o cultură rezistentă și practică. De asemenea, sparanghelul este de avut în seamă. În concluzie, luna septembrie nu înseamnă finalul grădinăritului, ci doar începutul unei noi etape a lucrului în curte. Cu puțină atenție și o bună organizare, legumele plantate în această perioadă vor aduce o recoltă gustoasă și sănătoasă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt fructele și legumele de toamnă, considerate adevărate „medicamente”. Specialiștii le recomandă pentru întărirea imunității Cât va costa zacusca, la toamnă. Ar putea deveni un produs de lux, după ce multe legume s-au scumpit deja
Situație dramatică în Olt. Lac de acumulare, secat din cauza caniculei. Apel disperat al localnicilor: „Acum trei săptămâni era apă aici, se pescuia”
Canicula continuă să producă pagube mari în agricultura din România. Situația este dramatică în Olt, unde, din cauza secetei și a lipsei de precipitații, lacurile au început să sece. Nivelul apei este foarte scăzut pe lacul din comuna Drăghiceni și lucrurile nu par să se oprească aici, scenariul fiind unul sumbru. Lacul din comuna Drăghiceni era o sursă importantă de apă pentru fermieri Localnicii mărturisesc că, de câteva săptămâni, lacul a început să sece și nimeni nu face nimic ca să-l decolmateze sau să desfunde vechile izvoare care alimentau în urmă cu mai mulți ani lacul. Este important de precizar că lacul din comuna Drăghiceni se întinde pe o suprafață de sute de hectare, fiind o importantă sursă de apă pentru fermieri, care își irigau culturile cu apă din lac, dar și pentru pescarii din județ. Acum, peisajul este unul dezolant, deoarece în loc de apă este mai mult mâl, care a crăpat de la căldură și abia dacă se mai găsește pește. „Nivelul apei este în scădere în cazul tuturor surselor de apă din Olt” Și Ovidiu Filip, primarul din Drăghiceni, susține că, din cauza secetei, s-a ajuns la această situație, deși înainte din acest lac fermierii își irigau culturile. „Acum trei săptămâni era apă aici. Se pescuia. Acum nu mai e apă. Oamenii nu mai pot iriga de aici „, spune un localnic. Primul care a început să fie afectat de secetă, încă de anul trecut, este lacul din comuna Ipotești, care acum cel mai probabil a secat aproape în totalitate. În județul Olt, în perioada următoare, meteorologii anunță zile caniculare și există pericolul ca lacurile afecatate deja de secetă să dispară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Muncă în câmp la 42 de grade în „SAHARA” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip!” Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Muncă în câmp la 42 de grade în „Sahara” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip! Temperaturi greu de suportat”
Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor. Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade. În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu. „Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”, spune primarul din Călărași, Sorin Sandu. Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Ce producție la hectar au obținut deținuții de la Mioveni. Surplusul de legume, vândut la preț de producător
Deținuții de la Mioveni își cultivă singuri legumele și grâul pentru pâine, pe terenul GAZ-ului( Gospodăria Agro-Zootehnică) de la Micești, Argeș. Astăzi, au și recoltat grâul. Luni, persoanele aflate în detenție în Penitenciarul Mioveni au treierat grâul și au obținut o recoltă destul de bună, spune, pentru Gândul directorul Penitenciarului Mioveni, Patric Ghebaru. „Am avut cultivat grâu pe 17,5 hectare, iar primele estimări sunt extrem de optimiste. Anticipăm un excedent de aproximativ 2 tone pe hectar, față de planul inițial de producție. Cu alte cuvinte, 7 tone de grâu pe hectar, înmulțit cu 17,5 hectare, înseamnă o producție de 125,5 tone de grâu. În funcție de cum apreciază fiecare, poate părea mult sau puțin. Însă, noi știm că pentru unitatea noastră e mult și alegem ca diferența ce depășește consumul unității să o transformăm în venit la bugetul de stat.” Dar munca în agricultură nu se termină aici, pentru deținuții și angajații de la Mioveni. Au câteva solarii pline cu roșii, dar și ardei, vinete, dovlecei etc. „Avem înființată o cultură de tomate pe 400 de metri pătrați, cu o obligație asumată în plan de 1.250 de kilograme. Dar, la cum arată producția actuală, anul acesta vom depăși planul asumat și, cu puțin noroc, poate reușim să punem și în vânzare către populație. După cum vă amintiți, anul trecut am reușit să vindem dovlecelul la doar 50 de bani kilogramul și am reușit să transformăm o tonă în venit la bugetul de stat, după asigurarea stocului necesar consumului nostru. Dacă totul va merge bine și nu se va compromite nicio cultură, estimăm să producem: tomata la 4,28 lei, castraveții la 1,23 lei, ardeiul kapia la 5,63 lei, vinetele la 4,62 lei, dovlecelul la 0,69 leițkg (ceva mai scump decât anul trecut), varza la 0,86 lei și cartofii la 2,23 lei.” Directorul unității de detenție a mai spus, pentru Gândul, că oricine poate cumpăra legume de la penitenciar, în baza unei cereri trimise pe adresa de mail, care să aibă o copie de buletin și să specifice ce cantitate de legume dorește. Produsele au prețul de producție, fără niciun fel de adaos comercial. „Aflată printre puținele gospodării agrozootehnice funcționale, ne propunem ca, după recepționarea construcției din vecinătate, să dăm și mai multă viață pământului, întrucât ne dorim să fim un exemplu că se poate”, a mai spus Patric Ghebaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă Florin Barbu RESPINGE proiectul de buget al UE /„Nu sunt de acord să amestecăm mâncarea din România cu jaloane și ținte”
Ministrul Mediului intervine în scandalul de la Lunguleţu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătească
Agricultorii din Lunguleţu au protestat, joi, pentru că trebuie să plătească apa din Dâmboviţa, de unde îşi irigă culturile. De asemenea, ei trebuie să şi declare câtă apă consumă pentru că există problema debitului, care, în urma irigatului, scade pentru Capitală. „Autorităţile de control vor face controle. Este evident că apa este o resursă limitată, tocmai de asta avem şi aceste probleme. În contextul schimbărilor climaticee, în contextul secetelor din perioada aceasta, e foarte clar că apa devine o resursă foarte important de gestionat corect. Intrarea în legalitate a agricultorilor, şi anume să declare exact câtă apă iau, şi să plătească nişte sume absolut modice. Vorbim de sub 10 lei pentru o mie de metri cubi pentru apa de suprafaţă. Deci este vorba de nişte sume foarte mici, dar este foarte important să ştii câtă apă este luată de acolo, tocmai pentru că aveam discuţia şi despre debit. Aceste lucruri sunt o normalitate. Şi să nu mai spun, sunt lege. Legea va fi respectată. Există astăzi şi înţeleg din discuţiile purtate cu reprezentanţii Apele Române, că au avut loc deja întâlnirile cu reprezentanţii agricultorilor din zonă şi cu toţii au căzut de acord că vor respecta legea şi că vor fi încheiate aceste protocoale. Deci, una peste alta, legea este făcută ca să fie şi respectată, dar ea are aici şi un sens, are un rol. Un rol de a putea să gestionăm o resursă care, repet, este limitată”, a spus Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a spus, însă agricultorilor că nu vor mai fi controale şi că se va găsi o soluţie pentru ca cei de la Lunguleţu să nu plătească apa pe care o folosesc pentru a iriga culturiule. Diana Buzoianu, ministurl Mediului, afirmă că declaraţiile sale nu sunt contradictorii celor ale colegului său din Guvern, însă fiecare are de gestionat probleme diferite. „Eu n-am auzit declaraţia domnului Barbu, dacă a spus sau nu a spus că Apele Române vor mai face sau nu vor mai face controle, dar eu vă spun că în calitate de ministru al Mediului, nu voi da niciodată, şi chiar voi insista să fie controle făcute acolo unde trebuie să fie, unde sunt situaţii absolut flagrante de încălcare de legi”, precizează Buzoianu. Întrebată dacă statul român va da bani pentru a subvenţiona apa folosită de fermierii de la Lunguleţu, aşa cum a promis ministrul Agriculturii, Florin Barbu, Diana Buzoianu a spus că aceasta este o politică publică pe care o poate susţine ministrul Agriculturii, dar la Ministerul Mediului nu există niciun fel de discuţii în acest sens. „Nu e niciun fel de contradicţie între cele două declaraţii, doar că în mod evident eu vă pot spune ce va face Ministerul Mediului. Ministerul Mediului va face controale să verifice că sunt realizate şi că sunt respectate legislaţia, iar din perspectiva Ministerului Mediului, noi nu ne ocupăm de subvenţii pentru agricultură, acelea sunt deciziile luate de ministrul Agriculturii. Iar cei care vor folosi apa din Domboviţa vor trebui să plătească pentru ea. Repet, o sumă modică”, a mai spus Diana Buzoianu. Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat joi că problema captărilor de apă de pe râul Dâmboviţa a fost rezolvată, iar fermierii vor putea să îşi irige în continuare culturile, cu condiţia semnării unor contracte legale. Reprezentanţii Apelor Române au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigaţii, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesaţi, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condiţiile tehnice, programul de furnizare şi tarifele aplicabile. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu a fost joi la Lunguleţu, în judeţul Dâmboviţa. El a încercat să discute cu fermierii nemulţumiţi că nu-şi mai pot iriga culturile cu apa din râul Dâmboviţa. Întâmpinat cu ostilitate, ministrul a reuşit să le transmită că încearcă găsirea unei soluţii corecte.
Nu avem nevoie de banii dumneavoastră – ministrul Agriculturii, primit cu ostilitate Lungulețu
Încercarea ministrului Agriculturii de a dialoga cu sătenii furioși nu a avut rezultatul scontat. Oamenii i-au reproșat că li se impun noi taxe și nu l-au lăsat să vorbească. Printre vociferările sătenilor, ministrul Florin Barbu a apucat să le spună totuși câte ceva. „Eu ce am făcut, și știți dumneavoastră, pentru sectorul dumneavoastră, plata pe subvenție la APIA s-a încasat 1.700 de euro pe hectar legume în câmp. Asta am negociat. Foarte mulți producători de aici sunteți persoane fizice, ca și alții ați moștenit de când v-ați născut dumneavoastră și ați făcut partea de legumicultură. Găsim o soluție corectă, trebuie să avem discuții, nu trebuie să huiduim că nu e corect. Trebuie să facem un calcul astfel încât ecoschema pe care o pun în plus pe suprafața de teren în câmp pe de o parte să vă acopere costurile(…)trebuie să găsim alternativa prin care dumneavoastră să beneficiați în sistemul de irigație”, le-a spus ministrul Agriculturii, fermierilor. „Nu ne dați, că dumneavoastră mai mult ne luați după aia. Nu ne dați în schemă. Nu avem nevoie de banii dumneavoastră”, au strigat fermierii, exprimându-și frustrarea față de autoritățile care le-au interzis accesul la apă. Barbu a încercat să calmeze spiritele, explicând că se caută soluții „Dați în scris la primărie că nu se plătește apa și vă credem”, au replicat fermierii. Unul dintre cele mai tensionate momente ale dialogului a fost când fermierii au invocat dreptul natural la apă. „Dacă apa este de la Dumnezeu, apa nu ar trebui să fie o proprietate taxată, iar oamenii să fie băgați la pușcărie pentru că folosesc apa de la Dumnezeu”, au argumentat agricultorii. Ministrul a asigurat că „nu băgăm pe nimeni la pușcărie”, dar a cerut calm pentru a putea găsi soluții. Pe de altă parte, reprezentanții Apelor Române transmis că au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigații, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesați, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condițiile tehnice, programul de furnizare și tarifele aplicabile.