Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
The Telegraph: Decizia Marii Britanii de reconfigurare a relațiilor cu UE, fără drepturi de vot, afectează economia /Cum ar putea profita România
Noul acord comercial semnat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană lasă Londra fără drepturi de vot și subminează tratatele anterioare, semnate în contextul producerii Brexit, comentează cotidianul The Telegraph, pledând, în contextul daunelor economice, fie pentru reintegrarea țării în Blocul comunitar, fie pentru consolidarea poziției Londrei. ”Există argumente coerente pentru reintegrarea Marii Britanii în UE cu drepturi depline. Dar există argumente chiar mai coerente pentru a rămâne o națiune suverană, cu propriul Parlament, cu legi și instanțe, o țară orientată spre comerțul mondial și spre diplomație. Dar ceea ce premierul Keir Starmer tocmai a convenit cu Bruxellesul nu este deloc coerent. Este încălcat un principiu constituțional și democratic, prin supunerea Marii Britanii reglementărilor produse de Uniunea Europeană în materie de alimentație și agricultură în calitatea de stat-satelit fără drepturi de vot”, constată editorialistul Ambrose Evans-Pritchard, într-un articol publicat în cotidianul The Telegraph. Acordul Marii Britanii cu Uniunea Europeană semnalează lumii că nu mai poate negocia cu Londra, din moment ce a cedat o parte a autonomiei în materie de reglementare. Situația riscă să afecteze a doua etapă a negocierilor comerciale dintre Londra și Washington. Sigur că fermierii britanici și industria alimentară se bucură de reducerea barierelor impuse de Bruxelles după Brexit, dar asociațiile de profil semnalaseră că nu își doreau acest lucru cu orice preț, întrucât au observat că viața în afara Uniunii Europene are și avantaje. Cum poate profita România de actuala situație ”Oare Marea Britanie va fi nevoită să accepte noile Reglementări UE privind Alimentația, care au condus la un exod al companiilor start-up ce dezvoltă proteine dezvoltate în laborator și fermentare? (…) Majoritatea statelor UE sunt nemulțumite, numind agricultura celulară «amenințare pentru metodele alimentare tradiționale». Iar industriile agricole din Italia, Franța, Spania și România știu cum să profite de aplicarea «principiului de precauție» din tratat”, subliniază editorialistul, notând că Marea Britanie depășise deja ”punctul maxim” al impactului Brexit, astfel că nu mai avea nevoie să revină la reglementările UE. “Uniunea Europeană are o oportunitate unică de a fi lider mondial în industria proteinelor alternative”, argumentează Lydia Collas, din cadrul institutului Alianța Verde (Green Alliance). Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist: Sancțiunile aplicate de UE fără SUA limitează IMPACTUL /„Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
SECRETUL fermierilor spanioli pentru a obține căpșuni mari și gustoase. Ce trebuie să adaugi în sol pentru a avea o recoltă bogată
Căpșunile sunt printre cele mai îndrăgite fructe și mulți români au început să investească în ferme și solarii pentru a obține producții timpurii. Însă, nu toți știu ce trebuie făcut pentru a avea o cultură bogată de căpșuni, cu fructe mari, dulci și gustoae. Secretul fermierilor spanioli este simplu și, folosind câteva sfaturi de la cei care cultivă în regiunea Huelva, am putea avea recolte bogate și în România. Tot secretul stă în solul cultivat Huelva este una dintre cele mai importante zone ale Spaniei în producția de căpșuni. Aici, metodele tradiționale sunt preferate celor industriale, iar clienții apreciază gustul autentic și văd diferența. Secretul fermierilor spanioli are legătură cu îngrijirea cât mai atentă a solului, alegerea corectă a nutrienților și folosirea unor îngrășăminte naturale. Toate acestea susțin dezvoltarea sănătoasă a căpșunilor, după cum scrie fanatik.ro. Așadar, iată că nu doar soiul contează când vine vorba de căpșuni, ci și modul lor de îngrijire. Pentru a obține fructe mari, dulci și gustoase, fermierii din Huelva îngrijesc de timpuriu solul – ei încep fertilizarea încă din toamnă sau cel târziu primăvara. Nu folosesc soluții chimice, preferând îngrășământ organic bine fermentat, cum ar fi gunoi de capră foarte bine fermentat. În combinația cu paie uscate, gunoiul de capră ajută la menținerea umidității și la îmbunătățirea structurii solului; conține nutrienți esențiali și în același timp este blând cu rădăcinile plantelor. Spaniolii mai adaugă și făină de oase și/sau coji de ouă măcinate pentru a ajuta căpșunile să fie cât mai dulci… și mai viguroase. Cele două reprezintă surse importante de calciu și fosfor, esențiale pentru sănătatea fructelor. Un alt secret important este folosirea sulfatului de magneziu. Într-un vas de 5 litri de apă se aruncă o lingură de „sare amară” și, după dizolvare, se toarnă la rădăcina plantei. Se spune că fructele vor fi mai viu colorate, în acest fel. Ce este „elixirul căpșunilor” În toată Spania, dar și în Italia, se folosește un ingredient numit „elixirul căpșunilor”. Este vorba despre un îngrășământ lichid obținut din plante și resturi organice, după cum urmează: 1 kilogram de urzici proaspete (echivalentul a 200 de grame de urzici uscate); 2-3 coji de banane (bogate în potasiu și fosfor); 4-5 coji de ouă pisate; 10 litri de apă (de preferat, apă de ploaie sau lăsată 24 de ore la decantat). Toate ingredientele se lasă la fermentat pentru o săptămână, timp în care se amestecă zilnic. Când nu mai apare spumă la suprafață, iar mirosul devine ușor înțepător înseamnă că am obținut „elixirul căpșunilor”. Pont: pentru o fermentare mai rapidă, opțional se poate adăuga miere de albine. Soluția se diluează în proporție de 1 la 10 (o parte „elixir” macerat la 10 părți de apă) și se aplică la rădăcina plantelor, la interval de 10-14 zile. Atenție: nu se aplică pe frunze când afară este foarte cald sau înainte de cules! Cu acest „elixir”, fermierii spanioli obțin căpșune uriașe, dulci și deosebit de gustoase. CITEȘTE ȘI: Cât costă kilogramul de căpșuni românești în piețe. Fructul autohton a ajuns un adevărat lux pentru mulți cetățeni Muncă grea, salarii mici și condiții umilitoare: cu cât sunt plătiți românii care culeg SPARANGHEL în Germania Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Lacul care se întindea pe o suprafață de 15 hectare a dispărut, aproape complet, din cauza secetei. Oamenii sunt disperați: „Au rămas craterele și nămolul”
Lacul de la Ipotești din Olt a dispărut aproape complet din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de precipitații, ceea ce a dus la uscarea pământului. Oamenii din zonă spun că, din locul în care, într-o perioadă, oamenii își duceau animalele să le adape, iar pescarii veneau și pescuiau, au rămas acum doar craterele și nămolul. Problemele au început să apară încă din iarnă, atunci când a nins foarte puțin, ținând cont de cum erau ienile de altădată. Nici în primăvară situația nu s-a ameliorat, deoarece precipitațiile au fost puține. Oamenii din zonă spun că situația este dramatică pentru crescătorii de animale, pentru că nu mai au unde să-și adape animalele. „Seacă mereu dacă nu plouă. Când ploua, când nu plouă… Nu avem decât să le dăm acasă apa”, povestește un localnic, resemnat de situația cu care se confruntă. Specialiștii spun că lipsa de precipitații și temperaturile ridicate au dus la această situație. Lacul se întindea cândva pe o suprafață de 15 hectare si s-a format în urmă cu mai bine 50 de ani. Localitatea Ipotești este chiar pe malul râului Olt. În comunism, aici exista o rețea de irigații care, dacă astăzi ar mai funcționa, i-ar salva pe fermierii care nu renunță la ideea de a investi în agricultură, în ciuda climei din ce în ce mai provocatoare și mai schimbătoare. Sursă video și foto Gândul CITIȚI ȘI: Efectele caniculei și lipsa de precipitații au secat un lac din Olt Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali
Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Fructele și legumele românești, tot mai puține în supermarketuri
Fructele și legumele românești sunt în scădere! Agricultura românească se confruntă cu o serie de provocări care afectează producțiile și prețurile alimentelor. Fermierii din țară se plâng de o serie de dificultăți, iar în ciuda promisiunilor guvernamentale, situația rămâne una complicată. În timp ce autoritățile promit o producție internă suficientă pentru a reduce dependența de importuri, realitatea pe teren arată o scădere semnificativă a suprafețelor cultivate și o scădere constantă a randamentului agricol. În acest context, prețurile alimentelor cresc, iar micii producători se află într-o continuă luptă pentru supraviețuire. Fructele și legumele în anul 2024: Scădere îngrijorătoare Anul 2024 a adus o scădere îngrijorătoare a producției agricole din România. Potrivit Observatorul, dacă la fructe, scăderea a fost de aproape 8%, la legume, producția a scăzut cu 10%, iar recolta de cartofi a înregistrat o scădere dramatică de 18%, atingând cel mai mic nivel din ultimii 8 ani. Aceste scăderi nu sunt izolate, ci se înscriu într-un trend general de diminuare a suprafețelor cultivate și a randamentelor, iar fermierii se confruntă cu multiple provocări, printre care seceta, instabilitatea legislativă și lipsa unui suport adecvat din partea statului. Roșiile cherry, în pericol Dan Constantinescu, un fermier care cultivă legume bio, a declarat că, deși costurile de producție au crescut cu 55%, a reușit să mențină prețurile produselor doar cu o creștere de 28-30%. Fermierul atrage atenția asupra faptului că subvențiile pentru micii producători sunt insuficiente, iar sprijinul guvernamental pentru a face față perioadelor de secetă este aproape inexistent. Dan Constantinescu livrează anual 50 de tone de roşii, castraveţi și dovlecei bio. „Roşiile cherry. Vorbim de aproximativ 4.000 de fire. Am redus suprafaţa cultivată. Deşi costurile ne-au crescut cu 55%, am reuşit să menţinem preţurile la o creştere de 28-30%. Instabilitatea legislativă… nu este un mediu foarte atractiv pentru a te gândi la planuri mari de extindere. Te gândeşti cum să supravieţuieşti. Către micii producători, adică cei mulţi, nu există o politică foarte clară şi stabilă de subvenţionare”. Un alt factor care agravează situația este seceta prelungită, care afectează grav recoltele și pune o presiune suplimentară asupra fermierilor. Promisiuni guvernamentale: Un „El Dorado” agricol în viitor? Gabriel Stoian, specialist în agricultură ecologică, subliniază că „este nevoie mare de irigații. Fără irigații, nu putem face o agricultură performantă”. În condițiile în care schimbările climatice devin tot mai frecvente și severe, fermierii riscă să piardă aproape tot ceea ce au investit în fiecare sezon. Deși seceta din ultimii ani a fost un factor major de pierdere, problema irigațiilor rămâne o necesitate nerezolvată în multe zone ale țării. „Trebuie ajutaţi fermierii. Să depăşească aceşti 4 ani de secetă. Ăsta este pasul numărul 1. Să supravieţuiască şi să nu mai respire printr-un pai, aşa cum fac în acest moment. Este nevoie mare de irigaţii. Fără irigaţii nu putem face o agricultură performantă”. În ciuda acestor dificultăți, autoritățile promit că România va deveni, în câțiva ani, un „El Dorado al Europei” în domeniul agricol, capabilă să producă suficiente alimente pentru a nu mai depinde de importuri. Ministrul Agriculturii a declarat că România va asigura în viitor hrana de care are nevoie, fără a mai fi nevoie de importuri. Deși aceste promisiuni sunt îmbucurătoare, fermierii rămân sceptici, având în vedere lipsa unui sprijin concret și continuarea scăderii producției interne. Pe fondul unei producții interne în scădere, supermarketurile au început să caute din ce în ce mai mulți furnizori externi, iar cantitatea de legume și fructe importate s-a dublat în ultimul deceniu. „Lucrăm cu micii producători pe care îi ajutăm să îşi comercializeze marfa. Recolta de fructe şi legume a fost sub cerere. Dar cererea a crescut din partea clienţilor noştri”, a spus Michael Kaiser, director comercial supermarket online. Cum să îngrijiești pomii fructiferi pentru a avea roade îmbelșugate la toamnă În acest peisaj agricol marcat de secetă și instabilitate economică, fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită și altor aspecte ale îngrijirii plantelor. În perioada aceasta a anului, tăierea pomilor fructiferi este esențială pentru o recoltă bogată. Specialiștii în grădinărit recomandă ca ultima parte a lunii martie și începutul lunii aprilie să fie dedicate tăierii pomilor precum prunul, mărul sau piersicul, care necesită îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave. Aceste intervenții ajută plantele să se concentreze pe dezvoltarea sănătoasă și pe producția de fructe de calitate, prevenind în același timp riscurile legate de dăunători și boli. Potrivit Playtech, la fel ca udarea, fertilizarea și expunerea la soare, tăierea joacă un rol fundamental în dezvoltarea armonioasă a pomilor fructiferi. Aceasta ajută la îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care pot afecta sănătatea plantelor și la îmbunătățirea circulației aerului și pătrunderii luminii solare în coroana pomului. După tăiere, pomii pot direcționa mai eficient nutrienții către părțile productive ale plantei, ceea ce contribuie la obținerea unor fructe de o calitate superioară: gustoase și sănătoase. Care pomi fructiferi trebuie tăiați la începutul lunii aprilie? Specialiștii în grădinărit recomandă tăierea pomilor fructiferi în ultimele zile din martie și primele zile din aprilie pentru a pregăti planta pentru sezonul de primăvară și vară. Printre pomii care trebuie tăiați în această perioadă se numără: Prunul – pentru distribuirea eficientă a nutrienților și a proteja prunele de dăunători și boli; Mărul – pentru a preveni creșterea neuniformă a merelor, prin ușurarea circulației aerului și a razelor solare în coroane arborelui; Piersicul – pentru a rezulta piersici de bună calitate, trebuie să fie stopat consumul inutil de resurse prin tăierea ramurilor slabe cât mai timpuriu; Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: Semnele secrete prin care deosebești ROȘIILE românești gustoase de cele de import. Cum le ascund piețarii sub denumirea de produse autohtone Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2024, producția agricolă vegetală din România a scăzut la toate culturile: cereale pentru boabe, plante uleioase, legume, cartofi și leguminoase pentru boabe. Comparativ cu anul 2023, anul trecut s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor (producția medie la hectar) la principalele culturi. Producția de porumb s-a dus în cap Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2%, iar producția cu 14%, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar. Suprafața cultivată cu grâu în anul 2024 reprezintă 44,7% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu porumb boabe, 41,8%. Producția de cereale a scăzut în principal din cauza scăderii cu 31,5% a producției de porumb boabe, care are o pondere de 33,5% în producția de cereale. La leguminoase pentru boabe, producția a scăzut față de anul precedent cu 23,2%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar. La plante uleioase, producția a scăzut cu 28,2%, iar suprafața cultivată a crescut cu 3,4%. Scăderi ale producției s-au mai înregistrat la rapiță (-35,0%), floarea soarelui (-26,0%) și soia boabe (-2,6%). Și la cartofi, suprafața cultivată a scăzut cu 2,5%, iar producția cu 18,2%. În ceea ce privește legumele, producția a scăzut cu 10,8%, ca urmare a scăderii randamentelor la hectar, dar și a suprafețelor cultivate. În anul 2024, față de anul precedent, producția de struguri a scăzut cu 11,9%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-10,3%), dar și a suprafeței cultivate cu 1,8%. De asemenea, producția de fructe din livezi a scăzut cu 7,5%, din cauza scăderii suprafețelor cultivate, dar și a randamentului la hectar. Comparație între România și alte state membre UE Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a stat mult mai bine doar la suprafața cultivată de porumb și floarea soarelui, având, însă, o producție raportată inferioară, la nivelul anului 2024. Iată ce arată datele INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Franța și Polonia; La floarea soarelui, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Ungaria și Franța; La grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată, după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia, și pe locul 10 la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Suedia. CITEȘTE ȘI: APIA primește cereri de plată pentru 2025 începând de luni, 3 martie/Ce documente trebuie să depună fermierii Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Roșii românești doar cu numele, vândute la PREȚURI MARI în piețele din București
Roșiile sunt „românești” doar cu numele. Nu sunt ceea ce par. În piețele din București, vânzătorii se laudă că vând roșii de Vidra. În realitate, fermierii din Vidra spun că roșiile din solar abia dacă au fost plantate din cauza vremii și nici n-au apucat să se coacă. Nici n-au înflorit și ar ieși pe piață abia la finalul lunii aprilie. „Gogonelele sunt deja abia formate, de mărimea unor nuci. Astea se vor coace după Paște, într-o lună de zile. Nu există roșii coapte de Vidra la ora asta. Sunt roșii din zona Oltului, dar pentru că Vidra e un trend de care oamenii știu de zeci de ani. e un pic imoral prețul ăsta de 60 lei. Nu e foie gros și nici icre negre” ,a declarat un fermier pentru Kanal D. Într-un reportaj realizat cu camera ascunsă de către Kanal D, roșiile românești de Vidra se vând cu 60 lei kilogramul. „La tarabă e bișniță. Să crească prețul, să zică că sunt românești, îi încântă pe oameni, dar ne păcălim singuri” și „ 60 lei/kg roșiile e scump pentru pensiile noastre, nu se merită”, au fost plângerile a câtorva cliente din piață care au fost intervievate de reporterii Kanal D. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Roșii mai puține și mai scumpe. La Izbiceni PREȚUL de la producător e 50 de lei pe kilogram Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele