Ce LEGUME pot fi plantate în septembrie. Sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare
Sfârșitul verii aduce cu el și pregătirile pentru un nou sezon de grădinărit. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, iar temperaturile încep să scadă, luna septembrie este perioada perfectă pentru a planta în pământ câteva legume care se dezvoltă bine în condiții mai răcoroase. Iată câteva sfaturi practice pentru a avea o grădină roditoare. Usturoiul verde și ceapa verde Cei care stau la curte și au o grădină știu că în perioada asta pot profita din plin de vremea potrivită, care le permite să cultive și să îngrijească noile răsaduri. Printre primele alegeri pentru începutul toamnei se numără ceapa verde și usturoiul verde. De obicei, aceste legume se pun în rânduri apropiate, la circa cinci centimetri distanță, în șanțuri nu foarte late, dar suficient de adânci încât să le protejeze de frig. Dacă sunt îngrijite corespunzîtor, ceapa și usturoiul rezistă ușor temperaturilor scăzute de peste iarnă. Tot în septembrie este momentul perfect pentru a planta ridichi, dar țineți cont că acestea au nevoie de un sol afânat, bine aerat și cu un conținut mai scăzut de azot, însă suficient de bogat în potasiu. Ridichile au un mare avantaj: se dezvoltă repede, iar în doar patru săptămâni de când au fost plantate deja pot fi recoltate. Și prazul poate fi plantat în această perioadă, de preferat în soluri mai reci. Totuși, grădinarii cu experiență recomandă să nu fie cultivat pe terenurile unde au fost cartofi sau varză, pentru a evita epuizarea solului. Prazul este o legumă care se dezvoltă frumos în lunile de toamnă. Dacă vă doriți o recoltă de frunze fragede, salata este ideală pentru începutul de toamnă. Aceasta are nevoie de fertilizanți pe bază de fosfor și potasiu pentru a se dezvolta uniform și sănătos. Alte opțiuni de luat în calcul Tot în luna septembrie se poate planta și hreanul, o cultură rezistentă și practică. De asemenea, sparanghelul este de avut în seamă. În concluzie, luna septembrie nu înseamnă finalul grădinăritului, ci doar începutul unei noi etape a lucrului în curte. Cu puțină atenție și o bună organizare, legumele plantate în această perioadă vor aduce o recoltă gustoasă și sănătoasă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt fructele și legumele de toamnă, considerate adevărate „medicamente”. Specialiștii le recomandă pentru întărirea imunității Cât va costa zacusca, la toamnă. Ar putea deveni un produs de lux, după ce multe legume s-au scumpit deja
Situație dramatică în Olt. Lac de acumulare, secat din cauza caniculei. Apel disperat al localnicilor: „Acum trei săptămâni era apă aici, se pescuia”
Canicula continuă să producă pagube mari în agricultura din România. Situația este dramatică în Olt, unde, din cauza secetei și a lipsei de precipitații, lacurile au început să sece. Nivelul apei este foarte scăzut pe lacul din comuna Drăghiceni și lucrurile nu par să se oprească aici, scenariul fiind unul sumbru. Lacul din comuna Drăghiceni era o sursă importantă de apă pentru fermieri Localnicii mărturisesc că, de câteva săptămâni, lacul a început să sece și nimeni nu face nimic ca să-l decolmateze sau să desfunde vechile izvoare care alimentau în urmă cu mai mulți ani lacul. Este important de precizar că lacul din comuna Drăghiceni se întinde pe o suprafață de sute de hectare, fiind o importantă sursă de apă pentru fermieri, care își irigau culturile cu apă din lac, dar și pentru pescarii din județ. Acum, peisajul este unul dezolant, deoarece în loc de apă este mai mult mâl, care a crăpat de la căldură și abia dacă se mai găsește pește. „Nivelul apei este în scădere în cazul tuturor surselor de apă din Olt” Și Ovidiu Filip, primarul din Drăghiceni, susține că, din cauza secetei, s-a ajuns la această situație, deși înainte din acest lac fermierii își irigau culturile. „Acum trei săptămâni era apă aici. Se pescuia. Acum nu mai e apă. Oamenii nu mai pot iriga de aici „, spune un localnic. Primul care a început să fie afectat de secetă, încă de anul trecut, este lacul din comuna Ipotești, care acum cel mai probabil a secat aproape în totalitate. În județul Olt, în perioada următoare, meteorologii anunță zile caniculare și există pericolul ca lacurile afecatate deja de secetă să dispară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Muncă în câmp la 42 de grade în „SAHARA” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip!” Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Muncă în câmp la 42 de grade în „Sahara” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip! Temperaturi greu de suportat”
Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor. Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade. În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu. „Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”, spune primarul din Călărași, Sorin Sandu. Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Ce producție la hectar au obținut deținuții de la Mioveni. Surplusul de legume, vândut la preț de producător
Deținuții de la Mioveni își cultivă singuri legumele și grâul pentru pâine, pe terenul GAZ-ului( Gospodăria Agro-Zootehnică) de la Micești, Argeș. Astăzi, au și recoltat grâul. Luni, persoanele aflate în detenție în Penitenciarul Mioveni au treierat grâul și au obținut o recoltă destul de bună, spune, pentru Gândul directorul Penitenciarului Mioveni, Patric Ghebaru. „Am avut cultivat grâu pe 17,5 hectare, iar primele estimări sunt extrem de optimiste. Anticipăm un excedent de aproximativ 2 tone pe hectar, față de planul inițial de producție. Cu alte cuvinte, 7 tone de grâu pe hectar, înmulțit cu 17,5 hectare, înseamnă o producție de 125,5 tone de grâu. În funcție de cum apreciază fiecare, poate părea mult sau puțin. Însă, noi știm că pentru unitatea noastră e mult și alegem ca diferența ce depășește consumul unității să o transformăm în venit la bugetul de stat.” Dar munca în agricultură nu se termină aici, pentru deținuții și angajații de la Mioveni. Au câteva solarii pline cu roșii, dar și ardei, vinete, dovlecei etc. „Avem înființată o cultură de tomate pe 400 de metri pătrați, cu o obligație asumată în plan de 1.250 de kilograme. Dar, la cum arată producția actuală, anul acesta vom depăși planul asumat și, cu puțin noroc, poate reușim să punem și în vânzare către populație. După cum vă amintiți, anul trecut am reușit să vindem dovlecelul la doar 50 de bani kilogramul și am reușit să transformăm o tonă în venit la bugetul de stat, după asigurarea stocului necesar consumului nostru. Dacă totul va merge bine și nu se va compromite nicio cultură, estimăm să producem: tomata la 4,28 lei, castraveții la 1,23 lei, ardeiul kapia la 5,63 lei, vinetele la 4,62 lei, dovlecelul la 0,69 leițkg (ceva mai scump decât anul trecut), varza la 0,86 lei și cartofii la 2,23 lei.” Directorul unității de detenție a mai spus, pentru Gândul, că oricine poate cumpăra legume de la penitenciar, în baza unei cereri trimise pe adresa de mail, care să aibă o copie de buletin și să specifice ce cantitate de legume dorește. Produsele au prețul de producție, fără niciun fel de adaos comercial. „Aflată printre puținele gospodării agrozootehnice funcționale, ne propunem ca, după recepționarea construcției din vecinătate, să dăm și mai multă viață pământului, întrucât ne dorim să fim un exemplu că se poate”, a mai spus Patric Ghebaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă Florin Barbu RESPINGE proiectul de buget al UE /„Nu sunt de acord să amestecăm mâncarea din România cu jaloane și ținte”
Ministrul Mediului intervine în scandalul de la Lunguleţu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătească
Agricultorii din Lunguleţu au protestat, joi, pentru că trebuie să plătească apa din Dâmboviţa, de unde îşi irigă culturile. De asemenea, ei trebuie să şi declare câtă apă consumă pentru că există problema debitului, care, în urma irigatului, scade pentru Capitală. „Autorităţile de control vor face controle. Este evident că apa este o resursă limitată, tocmai de asta avem şi aceste probleme. În contextul schimbărilor climaticee, în contextul secetelor din perioada aceasta, e foarte clar că apa devine o resursă foarte important de gestionat corect. Intrarea în legalitate a agricultorilor, şi anume să declare exact câtă apă iau, şi să plătească nişte sume absolut modice. Vorbim de sub 10 lei pentru o mie de metri cubi pentru apa de suprafaţă. Deci este vorba de nişte sume foarte mici, dar este foarte important să ştii câtă apă este luată de acolo, tocmai pentru că aveam discuţia şi despre debit. Aceste lucruri sunt o normalitate. Şi să nu mai spun, sunt lege. Legea va fi respectată. Există astăzi şi înţeleg din discuţiile purtate cu reprezentanţii Apele Române, că au avut loc deja întâlnirile cu reprezentanţii agricultorilor din zonă şi cu toţii au căzut de acord că vor respecta legea şi că vor fi încheiate aceste protocoale. Deci, una peste alta, legea este făcută ca să fie şi respectată, dar ea are aici şi un sens, are un rol. Un rol de a putea să gestionăm o resursă care, repet, este limitată”, a spus Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a spus, însă agricultorilor că nu vor mai fi controale şi că se va găsi o soluţie pentru ca cei de la Lunguleţu să nu plătească apa pe care o folosesc pentru a iriga culturiule. Diana Buzoianu, ministurl Mediului, afirmă că declaraţiile sale nu sunt contradictorii celor ale colegului său din Guvern, însă fiecare are de gestionat probleme diferite. „Eu n-am auzit declaraţia domnului Barbu, dacă a spus sau nu a spus că Apele Române vor mai face sau nu vor mai face controle, dar eu vă spun că în calitate de ministru al Mediului, nu voi da niciodată, şi chiar voi insista să fie controle făcute acolo unde trebuie să fie, unde sunt situaţii absolut flagrante de încălcare de legi”, precizează Buzoianu. Întrebată dacă statul român va da bani pentru a subvenţiona apa folosită de fermierii de la Lunguleţu, aşa cum a promis ministrul Agriculturii, Florin Barbu, Diana Buzoianu a spus că aceasta este o politică publică pe care o poate susţine ministrul Agriculturii, dar la Ministerul Mediului nu există niciun fel de discuţii în acest sens. „Nu e niciun fel de contradicţie între cele două declaraţii, doar că în mod evident eu vă pot spune ce va face Ministerul Mediului. Ministerul Mediului va face controale să verifice că sunt realizate şi că sunt respectate legislaţia, iar din perspectiva Ministerului Mediului, noi nu ne ocupăm de subvenţii pentru agricultură, acelea sunt deciziile luate de ministrul Agriculturii. Iar cei care vor folosi apa din Domboviţa vor trebui să plătească pentru ea. Repet, o sumă modică”, a mai spus Diana Buzoianu. Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat joi că problema captărilor de apă de pe râul Dâmboviţa a fost rezolvată, iar fermierii vor putea să îşi irige în continuare culturile, cu condiţia semnării unor contracte legale. Reprezentanţii Apelor Române au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigaţii, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesaţi, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condiţiile tehnice, programul de furnizare şi tarifele aplicabile. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu a fost joi la Lunguleţu, în judeţul Dâmboviţa. El a încercat să discute cu fermierii nemulţumiţi că nu-şi mai pot iriga culturile cu apa din râul Dâmboviţa. Întâmpinat cu ostilitate, ministrul a reuşit să le transmită că încearcă găsirea unei soluţii corecte.
Nu avem nevoie de banii dumneavoastră – ministrul Agriculturii, primit cu ostilitate Lungulețu
Încercarea ministrului Agriculturii de a dialoga cu sătenii furioși nu a avut rezultatul scontat. Oamenii i-au reproșat că li se impun noi taxe și nu l-au lăsat să vorbească. Printre vociferările sătenilor, ministrul Florin Barbu a apucat să le spună totuși câte ceva. „Eu ce am făcut, și știți dumneavoastră, pentru sectorul dumneavoastră, plata pe subvenție la APIA s-a încasat 1.700 de euro pe hectar legume în câmp. Asta am negociat. Foarte mulți producători de aici sunteți persoane fizice, ca și alții ați moștenit de când v-ați născut dumneavoastră și ați făcut partea de legumicultură. Găsim o soluție corectă, trebuie să avem discuții, nu trebuie să huiduim că nu e corect. Trebuie să facem un calcul astfel încât ecoschema pe care o pun în plus pe suprafața de teren în câmp pe de o parte să vă acopere costurile(…)trebuie să găsim alternativa prin care dumneavoastră să beneficiați în sistemul de irigație”, le-a spus ministrul Agriculturii, fermierilor. „Nu ne dați, că dumneavoastră mai mult ne luați după aia. Nu ne dați în schemă. Nu avem nevoie de banii dumneavoastră”, au strigat fermierii, exprimându-și frustrarea față de autoritățile care le-au interzis accesul la apă. Barbu a încercat să calmeze spiritele, explicând că se caută soluții „Dați în scris la primărie că nu se plătește apa și vă credem”, au replicat fermierii. Unul dintre cele mai tensionate momente ale dialogului a fost când fermierii au invocat dreptul natural la apă. „Dacă apa este de la Dumnezeu, apa nu ar trebui să fie o proprietate taxată, iar oamenii să fie băgați la pușcărie pentru că folosesc apa de la Dumnezeu”, au argumentat agricultorii. Ministrul a asigurat că „nu băgăm pe nimeni la pușcărie”, dar a cerut calm pentru a putea găsi soluții. Pe de altă parte, reprezentanții Apelor Române transmis că au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigații, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesați, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condițiile tehnice, programul de furnizare și tarifele aplicabile.
După negocieri INTENSE, UE a ajuns la un acord asupra următorului cadru financiar multianual
Uniunea Europeană a propus suma de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul buget pe șapte ani, pentru perioada 2028-2034. Negocierile au fost intense și s-au prelungit până târziu în noaptea de marți spre miercuri și au fost reluate miercuri dimineață, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să-și păstreze anonimatul, conform Bloomberg. Cifra de 1.980 de miliarde de euro reprezintă o creștere substanțială față de cele 1.200 de miliarde de euro – echivalentul a 1% din produsul intern al UE – care a fost alocată bugetului în timpul ultimului ciclu bugetar, între 2021 și 2027. Comisar european: „Urmează doi ani de negocieri dificile” Propunerea de miercuri dă startul unui proces laborios în cadrul căruia Parlamentul European și Consiliul European se vor pronunța asupra planului. Deasemenea, este nevoie de acordul unanim al liderilor UE. Bugetul, care este cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, trebuie să fie aprobat până la sfârșitul anului 2027. Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție, Statul de drept și Protecția Consumatorilor, a declarat că bugetul este elaborat „în circumstanțe dificile”, inclusiv cerința de a începe în 2028 rambursarea datoriei UE din perioada pandemiei de coronavirus, care ar putea ajunge la 25 de miliarde de euro pe an. „Urmează doi ani de negocieri dificile”, a spus el. „Astăzi este totuși o zi importantă”. Proiectul include un fond pentru competitivitate, prosperitate și securitate în valoare de aproape 590 de miliarde de euro, din care 450 de miliarde de euro sunt destinate unui fond pentru competitivitatea UE, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Agricultura, care a fost mult timp una dintre pietrele de temelie ale bugetului UE, va primi încă o dată o mare parte din finanțare, cu aproape 300 de miliarde de euro propuse pentru politica agricolă comună a blocului, potrivit persoanelor respective. Bugetul UE este finanțat în principal prin contribuțiile statelor membre, economiile mai bogate fiind contribuitori neți la fondul comun. Planul de buget va întâmpina probabil reacții negative din partea unor state membre ale UE care se confruntă deja cu probleme bugetare și care vor fi responsabile pentru finanțarea celei mai mari părți a pachetului. Situația este și mai sensibilă anul acesta, având în vedere obiectivul UE de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și îmbunătăți competitivitatea, deoarece se confruntă cu amenințări economice din partea SUA și cu o concurență tot mai mare din partea Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui
De ce se răsucesc frunzele la roșii și ardei. Principalele cauze și cum prevenim rapid și eficient problema
Răsucirea frunzelor la roșii și ardei este un semn de alarmă pentru grădinari, dar nu întotdeauna indică o boală gravă. Cauzele pot fi multiple – de la udare incorectă la deficiențe de nutrienți sau atacuri de dăunători. Iată cum identificăm corect problema și ce soluții aplicăm. Frunzele răsucite afectează procesul de fotosinteză al plantei, reducând producția de fructe și slăbind dezvoltarea generală. Pentru a preveni greșelile frecvente, este esențial să înțelegem motivele reale din spatele acestui simptom. Una dintre cele mai frecvente cauze este udarea neregulată. Dacă solul este uscat doar la suprafață, dar rădăcinile nu primesc apă, frunzele se pot răsuci în sus. Pe de altă parte, excesul de apă duce la putrezirea rădăcinilor și răsucirea frunzelor în jos. Experții în agricultură recomandă să udați plantele o dată la 5–7 zile, cu apă la temperatura de cel puțin 22°C, aproximativ 1–2 căldări/metru pătrat. În zilele reci sau posomorâte, prelungiți intervalul la 7–10 zile, potrivit Agrobiznes.md. Dezechilibre nutriționale Excesul de azot duce la frunze răsucite și la îngroșarea tulpinii. În acest caz, se poate aplica cenușă sau se recomandă udarea mai abundentă pentru a dilua concentrația de azot. Deficiențele de potasiu, magneziu, cupru, bor sau sulf pot cauza simptome similare. Specialiștii în agricultură recomandă aplicarea unor soluții de fertilizare echilibrate și, la nevoie, tratamente cu soluții specifice cum ar fi: 2 linguri de sulfat de magneziu + 1 linguriță de sulfat de cupru (dizolvată în apă clocotită) în 10 litri de apă – 0,5 litri per plantă. Îngrășămintele organice lichide și biostimulatorii ajută la refacerea plantei. Dăunătorii deformează frunzele Acarienii, afidele, musculița albă sau tripșii pot cauza răsucirea frunzelor. Totodată, virozele provoacă simptome precum piticirea plantei, internoduri scurte și frunze deformate. Iată ce aveți de făcut: Primul pas este să examinați frunzele și tulpinile pentru dăunători. Apoi aplicați tratamente cu produse omologate dacă apar semne clare de infestare. Următorul pas este să îndepărtați plantele bolnave. Atenție! Nu plantați alte solanacee în apropiere și mențineți igiena solului. După transplantare, plantele pot suferi un stres temporar, iar frunzele se pot răsuci sub formă de tub. La fel, un copilit făcut incorect (prea mulți lăstari eliminați odată sau prea târziu) afectează dezvoltarea. În acest caz legumicultorii experimentați recomandă să folosiți biostimulatori, adaptați planta treptat la noile condiții și asigurați un mediu cu lumină suficientă și temperaturi stabile. Un al cincilea factor care poate afecta plantele este temperatura ridicată, umiditatea scăzută sau aerisirea insuficientă – care pot duce la răsucirea frunzelor. De asemenea, lipsa luminii naturale agravează problema. Cu toate astea, în unele cazuri, răsucirea ușoară a frunzelor poate fi caracteristică soiului sau hibridului de roșii ori ardei. Dacă planta este sănătoasă și înflorește/fructifică normal, nu este motiv de îngrijorare. Sfaturi urile pentru legumicultori Instalați un sistem de irigare prin picurare pentru udare regulată. Mulciți solul pentru a menține umiditatea și a reduce buruienile. Ventilați sera zilnic și aplicați peliculă fleece în zilele caniculare. Pulverizați seara o soluție slabă de permanganat de potasiu (1%). Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Grecia: Cinci înalți oficiali guvernamentali, inclusiv un ministru, au demisionat după acuzații de fraudă cu fonduri UE pentru agricultură
Cinci oficiali guvernamentali greci de rang înalt, inclusiv un ministru și trei miniștri adjuncți, au demisionat vineri, în urma acuzațiilor de implicare într-un scandal de corupție și gestionare defectuoasă a subvențiilor agricole primite din partea Uniunii Europene. Decizia vine după ce la începutul acestei săptămâni Parchetul European (EPPO) a trimis Parlamentului grec un dosar masiv cu acuzații privind posibila implicare a miniștrilor Guvernului într-o schemă de fraudă organizată. Subvenții UE primite pe baza unor declarații false Cazul a pornit de la presupusa gestionare defectuoasă a subvențiilor UE pentru agricultură, între 2019 și 2022, de către o agenție guvernamentală – Autoritatea de Plată pentru Politica Agricolă Comună din Grecia (OPEKEPE), însărcinată cu gestionarea subvențiilor. Dosarul nu este public, deși membrii Parlamentului îl pot citi, notează Bloomberg. Potrivit Parchetului European, un „număr semnificativ de persoane” au primit subvenții prin intermediul agenției, pe baza unor declarații false, inclusiv afirmații de deținere sau închiriere de pășuni care erau de fapt terenuri publice. Suspecții au continuat să depună declarații false până în 2024, păstrând dreptul la plata subvenției, a adăugat EPPO. Ministrul demisionar respinge acuzațiile Makis Voridis, ministrul Migrației și Azilului al Republicii Greciei, în timpul reuniunii miniștrilor de Interne din țările MED5 Italia, Cipru, Grecia, Malta, Spania, la Napoli, 12 aprilie 2025. Ministrul Migrației și Azilului, Makis Voridis, a depus o scrisoare de demisie adresată prim-ministrului vineri, dar și-a susținut nevinovăția, spunând că documentul nu include nicio acțiune de natură penală efectuată de el, și că demisionează pentru a se concentra pe combaterea acuzațiilor. Voridis a ocupat funcția de ministru al Agriculturii de la mijlocul anului 2019 până la începutul anului 2021. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a acceptat demisia lui Voridis, precum și pe cele ale miniștrilor adjuncți ai Afacerilor Externe, Agriculturii și Alimentației și ai Guvernanței Digitale, precum și pe cea a secretarului general pentru Agricultură și Alimentație. Înlocuitori pentru toți cei cinci demisionari vor fi numiți „în zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pavlos Marinakis, într-un comunicat. În Grecia, membrii Parlamentului se bucură de imunitate la urmărirea penală, imunitate care poate fi ridicată doar prin vot parlamentar. Guvernul grec promite să pună capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor Grecia a decis deja că OPEKEPE va fi absorbită de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice, în încercarea de a se asigura că gestionarea fondurilor europene va fi transparentă. Vicepreședintele Guvernului, Kostis Hatzidakis, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pe 26 iunie, și a prezentat planul privind OPEKEPE, subliniind decizia Guvernului de a pune capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor către fermieri. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat că va reduce valoarea subvențiilor agricole pentru Grecia cu 5%, la 392 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Cum ne pot pune sănătatea în pericol roșiile cu pesticide
Pericol imens pe tarabele din piață privind legumele cu pesticide! Potrivit Observator News, cel mai mare pericol îl reprezintă roșiile românești. Antena 1 a făcut un experiment prin care jurnaliștii au testat mai multe varietăți de roșii românești cumpărate din nouă piețe. Pesticide găsite în roșii O singură probă a trecut testul. Restul roșiilor erau pline de pesticide periculoase care pot duce la boli cronice extrem de grave, inclusiv cancer. Aparent apetisante și gustoase, costă între 10 și 35 lei kilogramul. În urma testelor de la laborator, s-au găsit pesticide peste cantitatea admisă de normele europene. Mulți producători exagerează cu pesticidele de teama că dăunătorii le-ar putea compromite recoltele în totalitate. Acetamiprid și ciprodinil: Efecte grave Din 9 probe, 8 erau pline de pesticide toxice, precum acetamiprid și ciprodinil care afectează organele interne. Acetamipridul poate provoca amețeli, dureri de cap, iar ciprodinil poate să dăuneze funcțiilor renale și digestive. Pesticidele pot provoca diferite tipuri de cancer: mamar, testicular, pot provoca infertilitate și dureri și spasme. Pătrunjelul și mărarul pică testele Autoritatea Naţională FitoSanitară a analizat peste 2.000 de probe în cele două laboratoare din toată țara, din care numai 15 probe de roșii au avut depășiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide. De asemenea, s-au înregistrat: 8 probe de salată verde 2 fasole verde 2 leuștean 1 mărar 1 spanac 1 căpșune Încă de anul trecut, pătrunjelul și mărarul tot pică testele. Fermierii, pentru a avea producție agricolă performantă și profitabilă, trebuie să folosească pesticide. Conform legilor, pot folosi doar produse omologate. Trebuie să respecte indicațiile de pe etichete și numărul de doze. Citește și: Un renumit supermarket va vinde exclusiv ROȘII românești. 100 de producători locali vor asigura marfa Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele