Cum încearcă Mark Zuckerberg să fure experți în inteligența artificială de la Sam Altman: Războiul AI dintre Meta și OpenAI s-ar putea încheia prost pentru toată lumea
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, face valuri în industria inteligenței artificiale printr-o amplă campanie de recrutare. Potrivit informațiilor obținute de WIRED, Meta a oferit unor cercetători de top din cadrul OpenAI pachete de compensații care pot ajunge la 300 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, cu peste 100 de milioane în primul an. Ofertele includ acțiuni ale companiei care, conform surselor, se acordă imediat în primul an. Campania de recrutare vine în contextul în care Meta își consolidează noul laborator dedicat superinteligenței artificiale, Meta Superintelligence Labs, condus de Alexandr Wang (fost CEO al Scale AI) și Nat Friedman (fost CEO GitHub). Niciunul dintre cei doi nu este însă considerat un cercetător în sensul tradițional, ceea ce ridică întrebări despre direcția științifică a noului proiect. Tensiuni tot mai mari între Meta și OpenAI Ofensiva Meta a provocat reacții dure din partea conducerii OpenAI. Mark Chen, directorul de cercetare OpenAI, a transmis angajaților un mesaj în care a comparat acțiunile Meta cu „un jaf”: „pare că cineva ne-a pătruns în casă și a furat ceva”, a scris el. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a criticat la rândul său public această strategie, sugerând că OpenAI lucrează la ajustarea propriilor pachete salariale pentru a rămâne competitivă, fără a renunța la principiul echității interne. Potrivit WIRED, cel puțin șapte cercetători de la OpenAI s-au alăturat deja Meta Superintelligence Labs. Totuși, surse apropiate negocierilor susțin că niciunul dintre ei nu a primit pachetul maxim de 300 de milioane de dolari. Meta nu a rămas tăcută în fața speculațiilor. Andy Stone, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat că informațiile vehiculate sunt exagerate: „Multe dintre afirmații sunt false, dimensiunea și structura acestor oferte au fost prezentate greșit”. Andrew Bosworth, directorul de tehnologie Meta, a spus, la rândul său, într-un Q&A intern că doar un număr mic de roluri de conducere beneficiază de astfel de pachete „premium” și că zvonurile privind un bonus garantat de 100 de milioane sunt „minciuni”. Accesul la resurse, un atu decisiv în lupta pentru cercetători Un alt avantaj pe care Meta îl promite cercetătorilor este accesul nelimitat la resurse hardware, în special procesoare grafice (GPU-uri) de ultimă generație, elemente esențiale pentru cercetarea avansată în AI. Conform Wall Street Journal, Zuckerberg le-a transmis candidaților că nu vor mai trebui să se îngrijoreze vreodată de lipsa resurselor. Promisiunea vine într-un context tensionat, în care cercetători din OpenAI s-au plâns că Sam Altman le-a garantat acces la GPU-uri, însă resursele promise nu s-au concretizat. Între timp, conducerea OpenAI afirmă că „mai multe supercomputere vor fi disponibile spre finalul acestui an”. Rămâne de văzut dacă investițiile uriașe în talent și infrastructură se vor traduce într-un avans semnificativ față de rivalii din industrie sau dacă tensiunile generate vor aduce și riscuri reputaționale.
Propaganda rusească se dă pe inteligența artificială de pe Temu. Cum au reușit să facă un tsunami de dezinformare cu unelte AI gratuite
Un nou raport dezvăluie amploarea îngrijorătoare a unei campanii pro-ruse de dezinformare care utilizează instrumente AI gratuite și ușor accesibile pentru a produce în masă conținut manipulator. Cunoscută sub numele Operation Overload sau Matryoshka, campania este activă din 2023 și a fost asociată în mod repetat cu guvernul rus de către organizații precum Microsoft și Institutul pentru Dialog Strategic. Campania vizează audiențe din întreaga lume, dar principalul său obiectiv rămâne Ucraina. În perioada septembrie 2024 – mai 2025, cercetătorii au identificat o creștere explozivă a volumului de conținut produs: 587 materiale unice, de la imagini și videoclipuri manipulate, până la coduri QR și site-uri false, scrie publicația WIRED. Majoritatea acestora sunt generate cu ajutorul AI, într-o tactică denumită content amalgamation, practic aceeași narațiune fiind difuzată în multiple forme și limbi pentru a-și maximiza impactul. Propagandă scalabilă, multilingvă și sofisticată Potrivit raportului realizat de organizațiile Reset Tech (Marea Britanie) și Check First (Finlanda), tactica marchează un punct de cotitură: propaganda devine din ce în ce mai scalabilă, rapidă și diversificată. „Diversitatea tipurilor de conținut m-a luat prin surprindere”, spune cercetătoarea Aleksandra Atanasova de la Reset Tech. „Au început să combine straturi de conținut diferit, text, imagine, voce, pentru a aborda aceleași teme din unghiuri multiple”, a adăugat ea. Campania nu folosește unelte personalizate, ci instrumente AI comerciale disponibile gratuit. De exemplu, Flux AI, un generator text-imagine dezvoltat de compania germană Black Forest Labs, a fost identificat ca sursă probabilă pentru numeroase imagini false distribuite de rețea, unele dintre ele înfățișând așa-zise revolte violente ale imigranților musulmani în Berlin sau Paris. Vocea unor persoane publice a fost de asemenea clonată cu AI pentru a manipula videoclipuri. Într-un caz, o profesoară franceză a fost transformată într-o portavoce falsă pentru extremismul de dreapta german, deși materialul original era despre un premiu academic. Astfel de clipuri falsificate au crescut dramatic în număr, de la 150 în perioada iunie 2023, iulie 2024 la 367 în următoarele opt luni. Rețele de distribuție și tactici paradoxale Conținutul generat este diseminat prin peste 600 de canale Telegram, conturi de tip bot pe X și Bluesky, dar și prin TikTok, unde doar 13 conturi au reușit să adune 3 milioane de vizualizări înainte să fie moderate. TikTok a reacționat rapid, însă pe X, cercetătorii remarcă „acțiuni minime” în ciuda multiplelor sesizări. O tactică neobișnuită folosită de Operation Overload este aceea de a trimite direct materiale fabricate către organizații media și de fact-checking, cerându-le „verificarea”. Scopul real este ca aceste materiale să fie menționate chiar și în articole de demontare, o apariție în presa clasică, chiar etichetată ca falsă, conferă notorietate și distribuție suplimentară. Se estimează că peste 170.000 de astfel de emailuri au fost trimise către 240 de destinatari din septembrie 2024 încoace. Impactul și viitorul luptei contra dezinformării AI Deși multe dintre site-urile false create de campanie nu atrag trafic semnificativ, promovarea agresivă pe rețelele sociale poate duce uneori conținutul fals în fruntea rezultatelor de căutare Google. Potrivit American Sunlight Project, rețelele de dezinformare rusești produc deja cel puțin 3 milioane de articole AI pe an, infiltrând inclusiv rezultatele oferite de chatboturi ca ChatGPT sau Google Gemini. „Deja au găsit rețeta care funcționează. Știu exact ce fac”, avertizează Atanasova.
Roboții AI de la Google care nu au nevoie de internet. Cum funcționează, de fapt, te-ar putea ajuta la sarcinile casnice
Google DeepMind a prezentat recent o inovație importantă în domeniul roboticii: modelul Gemini Robotics On-Device AI, care permite roboților să funcționeze complet offline, fără a fi conectați la internet. Tehnologia revoluționară oferă roboților abilitatea de a înțelege mediul înconjurător, de a interpreta comenzi și de a acționa în consecință, fără să aibă nevoie să acceseze resurse online sau cloud, scrie TechRadar. Principala provocare a roboților inteligenți a fost până acum dependența lor de conexiunea la internet, ceea ce îi făcea vulnerabili în situații cu acces limitat sau absent la rețea, precum zonele rurale, spitalele izolate sau în cazuri de dezastre naturale. Gemini On-Device rezolvă această problemă printr-un model de inteligență artificială care combină capacități avansate de vizualizare, procesare a limbajului natural și luarea deciziilor în timp real. Ce se întâmplă cu învățare rapidă, dar și cu adaptabilitate extinsă Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale acestui AI este capacitatea sa de a învăța noi sarcini după doar 50-100 de demonstrații, un progres semnificativ comparativ cu metodele tradiționale de antrenare a roboților. Abilitatea cu pricina face ca roboții să poată învăța rapid și să se adapteze la situații sau obiecte noi fără a avea nevoie de instruiri îndelungate sau conectare la baze de date externe. Mai mult, modelul Gemini este extrem de flexibil din punct de vedere hardware. Deși inițial a fost dezvoltat pentru brațele robotizate ALOHA create de Google, acesta s-a dovedit eficient și pe roboți humanoizi complexi, precum Apollo, produs de Apptronik. Această versatilitate deschide calea spre o gamă largă de aplicații, de la asistență casnică și industrială până la intervenții în medii dificile. Siguranță și autonomie pentru o lume mai conectată? Google spune că, deși roboții autonomi ridică unele îngrijorări privind controlul și securitatea, modelul Gemini vine echipat cu măsuri de siguranță atât la nivel software, cât și hardware. Acestea previn utilizarea abuzivă și asigură că roboții vor efectua doar sarcinile pentru care sunt programați, eliminând riscurile unor comportamente neprevăzute. În prezent, roboții echipați cu această tehnologie nu sunt disponibili comercial, însă viitorul pare clar: dispozitive inteligente care nu vor depinde de conexiunile la internet, fiind capabile să funcționeze constant și independent, indiferent de condițiile externe. Imaginează-ți, practic un robot asistent care poate face treburile casnice, fără să fie afectat de o pană de curent sau de un router dezactivat. Se poate spune că, prin Gemini Robotics On-Device, Google deschide drumul către o nouă generație de roboți cu inteligență artificială care nu doar că își extind funcționalitatea, dar devin și mult mai fiabili și rezistenți în fața provocărilor lumii reale.
Cum s-a transformat YouTube într-un teren minat de videoclipuri AI despre procesul lui Diddy
YouTube se confruntă cu o nouă criză de imagine, de data aceasta cauzată de invazia videoclipurilor generate de AI care speculează procesul intentat rapperului Sean „Diddy” Combs. Zeci de canale fără chip au publicat sute de materiale cu miniaturi false, voci sintetizate, declarații inventate și asocieri scandaloase cu celebrități precum Brad Pitt, Justin Bieber, Will Smith sau Joe Rogan, toate pentru un singur scop: monetizarea rapidă. În ultimele 12 luni, peste 900 de videoclipuri provenind din 26 de canale au strâns aproape 70 de milioane de vizualizări, conform unei anchete realizate de The Indicator și co-publicate de The Guardian. Sub pretextul informării, aceste canale promovează „AI slop” — un termen deja folosit pe scară largă pentru a descrie conținutul de calitate joasă, creat automat, menit doar să adune trafic. Ceea ce e și mai grav este că aceste materiale nu doar că înșală publicul, dar exploatează trauma colectivă asociată cu acuzațiile grave din procesul lui Diddy, inclusiv abuz sexual. Adesea, videoclipurile par să se bazeze pe știri reale sau imagini din instanță, dar vin la pachet cu titluri false, montaje video manipulate și voci robotice care simulează citate ale celebrităților. În unele cazuri, creatorii au apelat chiar la video deepfake, ducând manipularea la un alt nivel. YouTube promite filtre, dar AI-ul scapă printre degete Deși YouTube afirmă că are politici stricte împotriva conținutului generat de AI cu scop de înșelătorie sau dezinformare, realitatea din teren e cu totul alta. Platforma a șters recent 16 canale implicate în difuzarea acestor videoclipuri și a demonetizat altele, dar multe continuă să apară, rebranduindu-se sau exploatând lacunele din sistemul automat de moderare. În 2024, YouTube a fost nevoit să elimine peste 1.000 de videoclipuri de tip scam create cu AI, care foloseau chipul și vocea unor celebrități pentru a promova produse false. Tot atunci, gigantul YouTube a fost criticat pentru promovarea unui instrument AI de generare automată de miniaturi — atât de eficient în a atrage clicuri, încât a stârnit un val de reacții negative, inclusiv din partea creatorilor mari ca MrBeast, care a renunțat rapid la utilizarea lui. Deși Alphabet, compania-mamă, continuă să investească masiv în instrumente generative AI — inclusiv în motorul de căutare YouTube AI pentru abonații Premium și aplicația Shorts Video Generator dezvoltată cu Google DeepMind — este clar că utilizarea necontrolată a acestor tehnologii duce la o explozie de conținut toxic, care scapă filtrelor și deturnează algoritmul de recomandare. Bani rapizi din confuzie și dezinformare Cei care stau în spatele acestor canale știu foarte bine ce fac. Wanner Aarts, un creator care recunoaște că folosește AI pentru a produce conținut în masă, a declarat pentru The Guardian: „Dacă vrei să faci 50.000 de dolari cât mai rapid, numărul unu ar fi să vinzi droguri, dar pe locul doi probabil că ar fi să pornești un canal despre Diddy.” Afirmația poate părea exagerată, dar reflectă clar profitabilitatea unei industrii obscure și în plină expansiune. Strategia este simplă: creezi un videoclip AI cu o voce robotică care „cită” celebrități în contexte inventate, pui un thumbnail incitant (poate chiar cu Diddy în cătușe sau în compania unor vedete) și îl promovezi prin clickbait agresiv. Cu algoritmul YouTube dornic să rețină utilizatorii cât mai mult în platformă, astfel de materiale ajung inevitabil în feedurile de recomandări, unde generează mii sau milioane de vizualizări. Fenomenul nu este izolat pe YouTube — TikTok este deja invadat de canale similare, care distribuie același tip de conținut sub alte forme, cu scopul de a ocoli filtrele și de a profita de viralitate. Ce poți face tu ca utilizator? În fața acestui val de „AI slop”, trebuie să fii mai vigilent ca niciodată. Nu tot ce are chipul unei vedete și o voce convingătoare e real. Dacă vezi un videoclip senzaționalist legat de procesul lui Diddy sau de alte scandaluri mari: Verifică sursa canalului și istoricul lui. Caută știri oficiale despre subiectul respectiv. Raportează conținutul înșelător către YouTube. Nu redistribui fără să confirmi autenticitatea. Într-o epocă în care granița dintre realitate și ficțiune digitală e tot mai subțire, responsabilitatea nu mai aparține doar platformelor — ci și ție, ca utilizator informat. YouTube poate modera, dar conștiința ta critică este cel mai bun filtru împotriva manipulării.
Zi-mi ce vârstă ai ca să-ți zic ce nu mai ai voie să faci pe YouTube. Așa ești verificat cu inteligența artificială
Din 22 iulie 2025, YouTube modifică regulile de transmisie live: doar utilizatorii de peste 16 ani vor putea transmite fără supraveghere, în timp ce adolescenții între 13 și 15 ani vor avea nevoie de un adult vizibil pe ecran. YouTube a anunțat oficial că va modifica pragul minim de vârstă pentru utilizatorii care vor să facă transmisii live pe platformă, scrie Android Central. Noi reguli pentru livestream: copiii sub 16 ani nu mai pot transmite singuri Concret, începând cu 22 iulie 2025, doar persoanele care au cel puțin 16 ani vor putea iniția livestream-uri fără restricții. Cei care au între 13 și 15 ani vor mai putea transmite live doar dacă sunt însoțiți vizibil de un adult pe toată durata sesiunii. Această măsură vine ca parte a eforturilor YouTube de a spori siguranța tinerilor creatori de conținut, în special în contextul presiunilor tot mai mari privind protecția minorilor în mediul online. Platforma a precizat că în lipsa prezenței unui adult în transmisie, funcțiile de chat vor fi dezactivate automat, iar alte opțiuni vor fi restrânse. De asemenea, YouTube intenționează să extindă politicile privind încălcările acestor reguli: în viitor, livestream-urile fără supraveghere ar putea fi eliminate complet, iar conturile ar putea pierde temporar accesul la această funcție. YouTube recomandă ca tinerii creatori care doresc să transmită live alături de un adult să acorde acestuia roluri administrative în canal, cum ar fi editor sau administrator, pentru a gestiona mai eficient conținutul și interacțiunile. YouTube testează și alte funcții pentru comunitatea de livestream Pe lângă noile măsuri privind siguranța copiilor, YouTube continuă să dezvolte funcționalități care încurajează implicarea comunității. La începutul acestui an, platforma a testat un sistem de tip „leaderboard” pentru transmisiuni live, în care utilizatorii activi, cei care comentează, trimit Super Chats sau participă frecvent, pot urca în clasament. Cei mai implicați dintre ei, ajunși în top 3, primesc insigne speciale ca semn de recunoaștere. Totodată, în perioada 26 iunie și 30 iulie, YouTube testează și o funcție bazată pe inteligență artificială numită „Highlight”, prin care anumite căutări pe Android și iOS vor genera clipuri scurte însoțite de descrieri AI. Acestea oferă utilizatorilor un rezumat vizual și rapid al informațiilor căutate. Prin aceste inițiative, YouTube își reafirmă angajamentul de a adapta platforma atât la nevoile comunității, cât și la cerințele legale privind siguranța digitală. Deși noile restricții ar putea părea restrictive pentru adolescenți, ele urmăresc să prevină expunerea necontrolată a minorilor în mediul public digital.
Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes
Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.
AI-ul care visează cu ochii deschiși: de ce halucinează modelele inteligente pe măsură ce devin mai avansate
Sistemele de inteligență artificială au evoluat rapid în ultimii ani, devenind din ce în ce mai sofisticate. Însă odată cu această creștere a performanței, apare și o problemă aparent paradoxală: modelele AI moderne „halucinează” mai des decât versiunile anterioare. Cu alte cuvinte, în loc să ofere doar informații reale și verificate, pot genera conținut fals, dar exprimat convingător și fluent, lucru care poate induce în eroare utilizatorii fără ca aceștia să-și dea seama. Potrivit cercetărilor realizate de OpenAI, modelele o3 și o4-mini – unele dintre cele mai avansate din prezent – au înregistrat rate de halucinație de 33%, respectiv 48%, în timpul testării cu benchmark-ul PersonQA. Această rată este de peste două ori mai mare decât la modelele anterioare. Chiar dacă oferă în general răspunsuri mai detaliate și mai sofisticate, aceste modele devin mai susceptibile la erori subtile și greu de detectat, scrie LiveScience. Fenomenul, numit halucinație AI, constă în crearea de informații complet fabricate – evenimente, citate, surse sau fapte care nu au nicio bază în realitate. Iar asta devine periculos în momentul în care textul generat este coerent, fluent și pare plauzibil. Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul IEEE și expertă în etica AI, avertizează că un astfel de conținut poate părea credibil pentru cititori, mai ales dacă este livrat într-un format bine scris și bine argumentat. Halucinațiile: defect sau trăsătură esențială? În mod surprinzător, mulți specialiști în domeniul AI consideră că aceste halucinații nu sunt doar inevitabile, ci chiar necesare. Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, susține că, pentru a produce idei creative sau soluții noi, modelele de limbaj trebuie să „imagineze”, la fel cum o fac oamenii când visează sau explorează concepte noi. „Tot ce produce un sistem LLM este o halucinație – doar că unele sunt adevărate”, afirmă el. Acest tip de generare este de fapt esența AI-ului creativ: dacă un model s-ar limita doar la reproducerea exactă a datelor pe care le-a învățat, nu ar putea produce nimic original. Ar răspunde doar cu ceea ce a văzut deja – o formă avansată de copiat. Așadar, sistemele actuale au nevoie să „viseze” puțin pentru a scrie un poem în stilul lui Bob Dylan, dar despre singularitatea AI, sau pentru a sugera o moleculă nouă într-un proces de descoperire științifică. Problema intervine atunci când această creativitate este confundată cu acuratețea. În domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele, un răspuns incorect poate avea consecințe serioase. Iar cum modelele mai avansate creează conținut tot mai complex și „credibil”, identificarea halucinațiilor devine tot mai dificilă. Watson subliniază că riscul nu e doar în greșelile evidente, ci mai ales în distorsiunile subtile, greu de detectat fără o verificare minuțioasă. Opacitate algoritmică și responsabilitate Un alt aspect îngrijorător este faptul că nici dezvoltatorii nu pot explica pe deplin cum iau deciziile aceste modele. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a recunoscut recent că nu se cunoaște în detaliu modul în care AI-ul generează un anumit răspuns – de ce alege un cuvânt și nu altul, sau de ce apare o greșeală în ciuda altor exemple corecte. Această opacitate transformă modelele LLM într-o „cutie neagră”, ceea ce face supravegherea și controlul extrem de complicate. Pe acest fundal, ideea de responsabilizare a AI-ului devine problematică. Dacă nici programatorii nu știu cum funcționează exact, cine este responsabil pentru greșelile pe care le face? Deocamdată, soluția pare să fie o vigilență sporită din partea utilizatorilor. Eleanor Watson recomandă tratarea răspunsurilor AI cu același scepticism cu care ai trata sfaturile unui necunoscut – adică să le verifici, să le confrunți cu alte surse și să nu le iei niciodată drept literă de lege. Tot mai multe cazuri documentate arată cum chatboturi AI au inventat politici inexistente, citate fabricate, date greșite sau chiar sfaturi medicale periculoase. De aceea, chiar dacă sistemele devin mai inteligente, nu înseamnă automat că devin și mai de încredere. Concluzia: între imaginație și realitate, AI-ul rămâne o unealtă care trebuie supravegheată Așadar, nu e vorba că AI-ul devine „mai prost” pe măsură ce avansează, ci că devine mai convingător – chiar și atunci când greșește. Iar asta e o combinație periculoasă, mai ales dacă alegi să te bazezi pe el fără să verifici ce spune. Pe viitor, modelele AI vor deveni tot mai integrate în viața de zi cu zi, de la asistenți digitali la sisteme educaționale sau aplicații medicale. Dar tocmai pentru că sunt din ce în ce mai capabile, trebuie tratate cu discernământ. Chiar dacă îți poate scrie un eseu în stilul lui Kafka sau un cod pentru o aplicație complexă, AI-ul tot poate să „viseze” – iar visele nu sunt întotdeauna adevărate.
Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii
Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”
Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot
Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.