Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol
Avertismentul șefului AIE: Criza aprovizionării cu petrol se va agrava în aprilie. În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) a subliniat, în cadrul podcastului „In Good Company”, că actuala criză declanșată de războiul dintre SUA și Iran este cea mai gravă din istorie. „Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie. [Nave] încă sosesc în porturi, aducând în continuare petrol, energie și alte [mărfuri]. În aprilie, nu va mai fi nimic. Pierderea de petrol din aprilie va fi de două ori mai mare decât cea din martie”, a spus Fatih Birol, potrivit CNBC. El a consideră că acest lucru se va reflecta în inflație și „că va reduce creșterea economică în multe țări, în special în economiile emergente”. „În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat acesta. Cea mai mare criză din ultimele decenii Birol a mai atras atenția asupra faptului că războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja o criză mai gravă decât cele înregistrate în crize anterioare, precum cele din anii 1970 sau cea după izbucnirea războiului Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani. „Dacă ne uităm la [1973 și 1979], în ambele cazuri am pierdut aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi. Aceste crize petroliere au dus la o recesiune globală în multe țări. Astăzi, am pierdut 12 milioane de barili pe zi — mai mult decât cele două crize petroliere la un loc”, a declarat el în cadrul podcastului, potrivit sursei citate. „Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale — produse petrochimice, îngrășăminte, sulf — care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a mai spus Birol. AIE ia în calcul eliberarea unor noi rezerve suplimentare de petrol Șeful AIE a mai spus că instituția pe care o conduce ia în calcul o nouă eliberare a rezervelor sale strategice de petrol, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește. „Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a spus Birol. Cu toate acestea, el a subliniat că un astfel de pas nu va rezolva problema, ci doar o va atenua. „Când va veni momentul potrivit, voi lua decizia de a face o sugestie guvernelor. Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz. Câștigăm ceva timp, dar nu pretind că aceasta va fi o soluție, eliberarea rezervelor noastre”, a explicat Birol. Pe 11 martie, cele 32 de țări membre ale AIE au convenit să elibereze o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol din stocurile de urgență, pentru a limita creșterea prețurilor cauzată de situația din Orientul Mijlociu, dar și pentru a atenua impactul întreruperii aprovizionării cu țiței.