Cum se apără Nuclearelectrica după raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, în cazul reactoarelor modulare mici de la Doicești
Corpul de control al Prim-Ministrului a verificat, la SN Nuclearelectrica SA (SNN), proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Amplasamentul de la Doicești a fost selectat pentru primul SMR. Nuclearelectrica a transmis că „România are potențialul de a deveni prima țară din Europa care implementează reactoare modulare mici (SMR) și un catalizator pentru extinderea acestei tehnologii în regiune”. Conform sintezei transmise de Corpul de control al Prim-Ministrului – poate fi citită integral AICI – au fost descoperite întârzieri în proiect. Dar nu numai atât. Loading … În raport se precizeză că au fost înregistrate creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Nuclearelectrica este producătorul național de energie nucleară. Societatea este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas. Nova Power&Gas (NPG) este parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Potrivit raportului Corpului de Control, Nuclearelectrica s-ar fi asociat cu un partener privat fără procedura legală obligatorie. Au fost analizate nouă amplasamente posibile pentru viitoarea centrală SMR, iar Doicești a ieșit pe locul doi. Amplasamentul a fost ales chiar dacă nu a ieșit pe primul loc. În raportul Corpului de Control al Prim-Ministrulul se precizează că nu a existat nicio analiză comparativă a Nuclearelectrica prin care să explice de ce s-a mers pe varianta Doiceșei (locul 2) și nu pe prima. Cronologia proiectului de la Doicești, criticat de premierul demis Bolojan Martie 2019: Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru evaluarea și dezvoltarea SMR în România. Octombrie 2020: România a semnat un Acord Interguvernamental cu SUA privind proiectele nucleare, ratificat în 2021. Noiembrie 2021: La COP26, Nuclearelectrica și NuScale au anunțat planul de implementare a primului SMR în Europa. Mai 2022: Amplasamentul fostei centrale termice de la Doicești a fost selectat pentru dezvoltarea SMR-urilor. Iunie 2022: Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru studiul preliminar de inginerie (FEED) pentru proiectul SMR din România. Septembrie 2022: Lansarea companiei RoPower Nuclear, responsabilă de dezvoltarea proiectului. 2023 și mai departe: Continuarea studiilor de inginerie și proiectare și obținerea licențelor necesare. Nuclearelectrica reacționează printr-o informare la ASF și BVB NPG a cumpărat, în decembrie 2021, terenul fostei termocentrale Doicești pentru un preț efectiv de 2,8 milioane de euro, după renegocieri. În iunie 2025, aceeași suprafață a fost vîndută ROPower – deci, indirect, statului – cu 24,3 milioane de euro. S-a adăugat și un „acord de refacturare” separat, de încă aproximativ 22 de milioane. În urma raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului, reacția Nuclearelectrica a fost rapidă. Cosmin Ghiță – directorul general – a precizat că SNN, „prin organele sale de conducere și administrare, a acționat în limitele legii”. „Nicio decizie adoptată de organele SNN nu a generat un prejudiciu cuantificabil în patrimoniul societății — absență care face inaplicabilă orice formă de răspundere, conform art. 155¹ din Legea nr. 31/1990”, se precizează la finalul documentului. Gândul prezintă explicațiile punctuale oferite de Nuclearelectrica în urma raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-Ministrului. 1. Cu privire la stadiul Proiectului SMR (Small Modular Reactor – Reactoare Modulare Mici) „Etapele proiectului in sine nu au făcut obiectul aprobării AGA, constituind doar o secțiune a Strategiei de Implementare a Proiectului SMR Doicești. Strategia de Implementare a fost aprobata prin punctul 2 al HAGOA nr. 8/22.09.2022. La finalul paragrafului al doilea de la punctul II.4 din Strategie se menționează: «Aceste etape au fost dezvoltate cu ajutorul echipelor NuScale si Fluor si reprezinta o estimare la acest moment. Pe măsură ce studiile avansează, acestea pot suferi modificări». Referitor la durata de 20 de luni a întârzierii: pentru un proiect de complexitatea și specificitatea celui privind implementarea SMR-urilor — proiect unic la nivel național, cu implicații în materia securității nucleare, a regimului autorizărilor speciale și a finanțării internaționale — o astfel de durată nu constituie o deviere semnificativă față de estimările inițiale, în condițiile în care niciun document aprobat referitor la proiect nu prevede termene ferme cu caracter obligatoriu. Caracterul de noutate – cunoscut si asumat de Statul Roman încă de la demarare – si anvergura unui astfel de proiect pot genera termene de implementare mai lungi decât cele estimate inițial, deoarece etapa de inginerie este singura care documentează în mod obiectiv si detaliat acest proiect. La nivelul SNN au fost dispuse toate măsurile organizatorice și administrative necesare pentru a permite realizarea proiectului în condițiile estimate inițial. Lipsa unor termene contractuale ferme, asumate prin acte juridice cu forță obligatorie, înlătură riscul oricărei posibile răspunderi contractuale sau legale în sarcina SNN sau a organelor sale corporative. Considerarea perioadelor alocate etapelor Proiectului ca fiind un angajament ferm, astfel încât depășirea termenelor estimate să se constituie într-o încălcare a unei hotărâri a AGA SNN, deși materialul pentru AGOA SNN a fost foarte clar exprimat (este postat public pe website-ul SNN), nu reprezintă defel o culpă a societății”. 2. Cu privire la selecția amplasamentului „Deși din aspectele prezentate de CCPM rezultă că SNN și-a întemeiat decizia de alegere a amplasamentului clasat pe locul al doilea în Studiul S&L pe o serie de studii și analize tehnice, rezultatul acestei decizii nu a fost materializat într-un document formalizat de tipul analizei comparative. Acest aspect nu constituie, prin el însuși, o încălcare a vreunei dispoziții legale, pentru următoarele rațiuni juridice: (i) În primul rând, Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv al SNN nu impun obligativitatea elaborării unui document formalizat de tipul analizei comparative de amplasament în procesul decizional al organelor sociale. Nu există nicio dispoziție legală care să instituie această cerință pentru deciziile de afaceri ale consiliului de administrație sau ale adunării generale a acționarilor. (ii) În al doilea rând, specialiștii SNN, conducerea executivă, administratorii și acționarii — inclusiv Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, care dispune de expertiză sectorială recunoscută în domeniul energiei nucleare — au apreciat că nivelul de informare disponibil era suficient pentru fundamentarea deciziei. Potrivit art. 117¹ din Legea nr.
Situație îngrijorătoare. AIEA: Centrala nucleară de la Zaporojie a rămas fără alimentare cu energie electrică din surse externe
În urma unui atac din timpul nopții, centrala nucleară de la Zaporojie a rămas fără alimentare cu energie electrică din surse externe, a anunțat, joi, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Într-o postare pe rețeaua X, AIEA a precizat că nu s-a detectat nicio scurgere radioactivă și că nivelurile de radiații sunt normale. În prezent, centrala nucleară se bazează pe generatoare diesel de rezervă pentru a „alimenta sistemul de răcire al celor șase reactoare oprite și pentru a menține alte funcții esențiale de siguranță nucleară”. The IAEA has been informed that, for the 19th time since the beginning of the military conflict, the Zaporizhzhya NPP lost all off-site power at around 21:00 local time last night following an attack on an electrical substation on the other side of the Dnipro River. This latest… pic.twitter.com/J4EeRlKuQe — IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) June 11, 2026 „Cea mai recentă întrerupere a alimentării cu energie electrică din afara amplasamentului evidențiază încă o dată fragilitatea extremă a rețelei electrice și pericolele constante la adresa siguranței nucleare în timpul războiului”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Ucraina și Rusia se acuză reciproc privind riscul unui dezastru nuclear prin atacurile din apropierea centralei A fost a 19-a oară când centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la rețea de la începutul războiului, din cauza atacurilor în zonă. Forțele rusești au ocupat zona din jurul centralei nucleare la scurt timp după debutul invaziei. În plus, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în repetate rânduri că există riscul unui dezastru nuclear prin atacurile din vecinătatea centralei.
O dronă a vizat un laborator al celei mai mari centrale nucleare din Europa. Avertismentul AIEA
O dronă a vizat, duminică, Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe al Centralei Nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Momentan, nu au fost raportate victime. Centrala Nucleară de la Zaprojie a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) despre incident, iar momentan nu se știe dacă atacul cu dronă a avariat laboratorul. „AIEA a fost informată de către Centrala Nucleară de la Zaporojie că o dronă a vizat astăzi (duminică – n.r.) Laboratorul său de Control al Radiațiilor Externe (ECRL). Nu au fost raportate victime și nu se știe încă dacă atacul a avariat laboratorul, care este situat în afara perimetrului centralei nucleare de la Zaporojie”, anunță agenția de supraveghere pe X. IAEA has been informed by the ZNPP that a drone targeted its External Radiation Control Laboratory (ECRL) today. There were no reported injuries and it is not yet known if the strike damaged the lab, which is located outside the ZNPP perimeter. IAEA team at the site has requested… pic.twitter.com/nbGh34SAyB — IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) May 3, 2026 O echipa a AIEA a solicitat accesul la laborator pentru evaluarea situației. „Orice atac în apropierea instalațiilor nucleare poate prezenta riscuri grave pentru siguranța nucleară”, avertizează directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află sub control rusesc încă din primele zile ale războiului, în urma luptelor intense din regiune. De la debutul războiului și până în prezent, au avut loc lovituri repetate în zonă. Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru atacurile din apropierea instalației.
Coreea de Nord își extinde capacitatea de producție a armelor nucleare, avertizează AIEA
Vorbind la Seul, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat o creștere rapidă a activității la principalul complex nuclear al țării, Yongbyon, relatează Reuters. „Toate acestea indică o creștere foarte serioasă a capacităților RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană – n.r.) în domeniul producției de arme nucleare”, a declarat Rafael Grossi. Programul Phenianului este estimat în prezent la câteva zeci de focoase. Șeful AIEA a precizat și că agenția monitorizează o clădire nouă la Yongbyon, care seamănă cu instalațiile folosite pentru îmbogățirea uraniului. Imagini din satelit analizate recent susțin această evaluare și sugerează că noua facilitate este aproape gata de funcționare. În același timp, Grossi a spus că nu există, deocamdată, dovezi că Rusia ar furniza tehnologie militară nucleară Coreei de Nord. El a subliniat că actualul acord de cooperare dintre cele două state pare să vizeze doar proiecte nucleare civile. „Trecerea către arme nucleare nu va oferi niciodată unei țări mai multă securitate”, a spus Grossi, avertizând că acest lucru ar putea, în schimb, declanșa proliferarea.
Directorul AIEA susține că energia nucleară poate susține dezvoltarea inteligenței artificiale
„Centrele de date utilizează deja unu și jumătate la sută din energia electrică globală, iar această pondere crește cu peste 10% în fiecare an. Amazon, Microsoft, Google și Meta, toate nume mari, semnează acorduri de achiziție de energie și explorează alte modalități prin care energia nuclear să alimenteze centrele lor de date bazate pe inteligență artificială”, a afirmat Grossi. Grossi a subliniat că energia nucleară reprezintă o soluție fiabilă și cu emisii reduse de carbon, care poate completa sursele regenerabile prin furnizarea de electricitate constantă, adăugând peste douăzeci de țări lucrează pentru triplarea capacității nucleare globale până la jumătatea secolului, în timp ce alte 30 de state noi dezvoltă programe civile cu sprijinul AIEA. Acesta a concluzionat, susținând că energia nucleară și inteligența artificială pot „crește împreună”, afirmând: „IA stimulează inovația, iar energia nucleară o susține. Oportunitățile sunt clare. Cererea de energie electrică va crește, presiunile climatice se vor intensifica, iar tehnologia va accelera. Fiecare sursă de energie curată este necesară, iar energia nucleară este o parte importantă a ecuației”.
Lucrările de restaurare a energiei la Centrala nucleară Zaporojie au început sub supravegherea AIEA
Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) într-un comunicat publicat pe platforma X. Work has begun to repair damaged off-site power lines to ZNPP after 4-week outage, following establishment of local ceasefire zones to allow work to proceed, DG @rafaelmgrossi said. Restoration of off-site power is crucial for nuclear safety and security. Both sides engaged… pic.twitter.com/7WAnXUVNmZ — IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) October 18, 2025 Potrivit AIEA, un plan complex de reparații a fost demarat după ce au fost stabilite zone locale de încetare a focului pentru a permite echipelor tehnice să lucreze în siguranță. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că „ambele părți au colaborat constructiv pentru a face posibil acest plan de restaurare”, subliniind că restaurarea alimentării externe este esențială pentru siguranța și securitatea nucleară. Centrala nucleară Zaporojie, dependentă de generatoare diesel Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, nu produce în prezent energie electrică, dar depinde de generatoare diesel pentru menținerea funcțiilor critice de siguranță. Acest sistem de rezervă a fost activat în urma unui atac rusesc din 23 septembrie, care a avariat linia de alimentare principală și a întrerupt legătura cu rețeaua ucraineană. Aceasta este cea de-a zecea și cea mai lungă pană de curent suferită de centrală de la începutul invaziei ruse din 2022. Compania ucraineană de stat Energoatom avertizase anterior că generatoarele diesel nu pot susține pe termen lung necesitățile de funcționare ale instalației. Importanța restabilirii alimentării pentru siguranța nucleară AIEA a reiterat că restabilirea alimentării la Centrala nucleară Zaporojie reprezintă o prioritate absolută, având în vedere riscurile potențiale pentru siguranța nucleară în cazul unei pene prelungite. Situl a fost ocupat de forțele ruse în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.
România revine în Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA)
România a participat activ în cadrul Conferinţei Generale, prezenţa ministrului afacerilor externe reflectând angajamentul ţării noastre de a sprijini obiectivele AIEA şi de a promova cooperarea internaţională în domeniul nuclear, în beneficiul dezvoltării continue a proiectelor nucleare civile şi al securităţii globale, transmite Ministerul de Externe. „Alegerea ţării noastre în Consiliul Guvernatorilor este o recunoaştere a expertizei acumulate de România în peste 60 de ani de activitate în sectorul nuclear civil, printre realizările notabile în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare fiind Centrala Nucleară de la Cernavodă, institutele româneşti de cercetare în domeniu, precum şi proiectele de investiţii inovatoare pentru un viitor durabil, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMRs)”, arată sursa citată. În această calitate, România, prin Reprezentantul Permanent pe lângă Organizaţiile de la Viena, va contribui activ la procesul decizional al Agenţiei, privind atât dezvoltarea utilizării paşnice a energiei nucleare, cât şi consolidarea standardelor de securitate nucleară, siguranţă radiologică şi garantare a respectării obligaţiilor de neproliferare. „Am promovat activ această candidatură în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la începutul săptămânii la Viena şi în discursul la Conferinţa Generală a Agenţiei. Felicit echipa MAE care a lucrat pentru această reuşită. Urmează doi ani intenşi, dosarele din acest domeniu sunt complexe şi cu implicaţii majore dincolo de o regiune sau alta. Pentru România, sectorul nuclear reprezintă un domeniu de excelenţă şi de dezvoltare alături de parteneri strategici. Am încredere că ne vom achita cu brio de acest mandat. Pe problematici specifice vom lucra cu ministerul Energiei, CNCAN şi ANDR”, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu. Consiliul Guvernatorilor, format din 35 de membri, este unul dintre principalele organe de conducere ale AIEA, cu rol esenţial în orientarea strategică a activităţii Agenţiei, în supravegherea implementării programelor şi în adoptarea deciziilor-cheie privind politicile internaţionale în domeniul nuclear. România a deţinut 9 mandate în BoG de la înfiinţarea Agenţiei, ultimul în 2008-2010 (1957-1959, 1963-1965, 1971-1973, 1977-1979, 1981-1983, 1991-1993, 1995-1997, 2001-2003, 2008-2010).