Air France și Airbus, găsite vinovate în cazul celui mai grav accident aviatic din istoria Franței
Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Apel din Paris și marchează o nouă etapă într-un proces care durează de 17 ani, conform Reuters. Avionul Airbus A330, care zbura pe ruta Rio de Janeiro – Paris, s-a prăbușit în Oceanul Atlantic la data de 1 iunie 2009, în timpul unei furtuni. Epava avionului Airbus A330 a fost găsită după căutări îndelungate pe o suprafață de aproximativ 10.000 de kilometri pătrați din Atlantic. Cutiile negre au fost recuperate în 2011, după luni de căutări la mare adâncime. Toți cei 216 pasageri și 12 membri ai echipajului aflați la bord au murit. Accidentul este considerat cel mai grav dezastru aerian din istoria Franței. Printre victime se aflau în principal cetățeni francezi, brazilieni și germani. Instanța a dispus ca fiecare companie să plătească amenda maximă prevăzută pentru ucidere din culpă corporativă, de 225.000 de euro. Suma a fost criticată de unele familii ale victimelor, care au considerat-o o sancțiune simbolică, raportată la veniturile celor două companii. În 2023, o instanță inferioară achitase Air France și Airbus, care au negat în mod repetat acuzațiile. Avocații francezi estimează că cele două companii ar putea face noi apeluri, ceea ce ar putea prelungi cazul cu încă mai mulți ani. Cum au argumentat procurorii acuzația de ucidere din culpă corporativă În 2012, anchetatorii BEA au stabilit că echipajul a dus avionul în pierdere de portanță, după ce a gestionat greșit o problemă provocată de înghețarea senzorilor. Procurorii s-au concentrat însă pe presupuse deficiențe ale producătorului aeronavei și ale companiei aeriene, inclusiv pe instruirea insuficientă a personalului și pe lipsa unor măsuri după incidente similare anterioare. Pentru a demonstra uciderea din culpă, procurorii au trebuit să arate nu doar că cele două companii au fost neglijente, ci și că această neglijență a contribuit la producerea accidentului.
Darău, întâlnire cu ambasadorul Franței: parteneriatul Airbus Helicopters – IAR Ghimbav, un exemplu
Darău s-a întâlnit joi cu E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România. Cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea cooperării economice și industriale dintre cele două țări și despre proiectele concrete prin care aceasta poate fi aprofundată. „Am discutat despre inițiativa SAFE și despre necesitatea consolidării capacităților industriale europene, inclusiv prin investiții și parteneriate care să genereze valoare adăugată în România, locuri de muncă și transfer de competențe. În acest context, parteneriatul de lungă durată dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav rămâne un exemplu de cooperare industrială performantă, care trebuie extinsă și consolidată. Industria auto a reprezentat un alt punct central al dialogului. Activitățile Dacia–Renault au un rol strategic în economia românească, nu doar prin producție, ci și prin dezvoltarea lanțurilor locale de furnizori, inovare și formarea de competențe industriale. Am evidențiat, totodată, un avantaj competitiv important al României: francofonia. Aceasta facilitează dialogul economic, crește încrederea investitorilor din spațiul francofon și sprijină atragerea de noi investiții în sectoare industriale cu valoare adăugată ridicată”, spune, vineri, Irineu Darău, pe Facebook. Potrivit ministrului român, aderarea țării noastre la OECD rămâne un obiectiv strategic major, care va consolida poziția României ca destinație sigură pentru investiții, va crește credibilitatea economiei românești și va susține integrarea acesteia în lanțurile economice globale. „Iar susținerea Franței în acest proces este esențială pentru noi. Parteneriatul româno-francez are deja fundamente solide. Obiectivul nostru, ca stat, este să îl dezvoltăm într-o cooperare industrială aprofundată, bazată pe investiții, transfer tehnologic și proiecte care produc rezultate concrete pentru economia României”, mai spune ministrul Irineu Darău
Airbus dezvăluie noul design al avionului cu hidrogen. De ce lansarea va fi amânată până în a doua parte a anilor 2030
Producătorul european de aeronave Airbus a prezentat un nou design pentru avionul său experimental alimentat cu hidrogen, parte a ambițiosului proiect ZEROe, destinat să revoluționeze aviația prin reducerea emisiilor de carbon. Deși inițial programat să intre în serviciu comercial până în 2035, lansarea a fost amânată pentru a doua parte a aceluiași deceniu, din cauza provocărilor tehnologice și logistice, scrie CNN. Un pas important spre aviația fără emisii Noul model este un avion cu un singur culoar, echipat cu patru motoare alimentate individual prin propriile unități de celule de combustie cu hidrogen. Această modificare vine după ce designul anterior prevedea șase motoare. Scopul acestui nou concept este de a optimiza eficiența energetică și de a reduce complexitatea tehnologică. ZEROe este una dintre inițiativele emblematice ale Airbus pentru dezvoltarea unei aeronave comerciale cu zero emisii. Avionul funcționează pe bază de hidrogen, care alimentează celule de combustie pentru a produce electricitate necesară propulsiei. Această soluție promite o alternativă curată la combustibilii fosili, reducând semnificativ amprenta de carbon a transportului aerian. Airbus a subliniat că noul design este rezultatul unei etape importante de cercetare și testare, menită să asigure siguranța, fiabilitatea și fezabilitatea economică a aeronavei. Compania colaborează cu numeroși parteneri din industrie pentru a dezvolta infrastructura necesară alimentării cu hidrogen și pentru a susține tranziția spre un sistem aerian mai sustenabil. Avionul cu hidrogen Airbus ZEROe, prezentat într-o randare oficială a companiei. (Foto: Airbus SAS) Întârzierea lansării și provocările tehnologice Deși inițial se estima că avionul va fi disponibil pentru zboruri comerciale până în 2035, Airbus a anunțat că termenul va fi cel mai probabil depășit, iar aeronava ar putea intra în operare abia în a doua jumătate a anilor 2030. Printre motivele întârzierii se numără complexitatea tehnologiei cu hidrogen, provocările legate de stocarea și distribuția acestui combustibil, dar și necesitatea unor teste riguroase pentru siguranță. Un alt obstacol major este lipsa unei rețele globale de alimentare cu hidrogen pentru aviație. Infrastructura existentă este încă în fază incipientă, iar adaptarea aeroporturilor la noile cerințe logistice implică investiții substanțiale și coordonare internațională. În ciuda întârzierilor, Airbus își menține angajamentul față de obiectivul de a conduce tranziția către o aviație sustenabilă. Reprezentanții companiei spun că această întârziere va permite rafinarea tehnologiilor implicate și va contribui la lansarea unui produs matur, fiabil și sigur din punct de vedere operațional. ZEROe este un proiect urmărit cu interes de întreaga industrie aeronautică și reprezintă un pas esențial în atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. Dacă va avea succes, avionul cu hidrogen al Airbus ar putea deveni un model pentru viitoarele generații de aeronave ecologice.