Un fost ministru al Economiei atrage atenția că România ocupă locul doi în UE la ajutorul de stat: Nu este altceva decât socialism pentru bogați
Fostul ministru al Economiei și actual deputat, Claudiu Năsui, atrage atenția, într-o postare pe rețelele sociale, că România ocupă locul al doilea în rândul statelor UE în ceea ce privește ajutorul de stat ca procent din PIB. Acesta acuză că statul crește taxele, după care le redistribuie banii celor care sunt „mai apropiați de clasa politică”. Conform datelor Financial Times, distribuite de deputat, Ungaria se află pe locul întâi, cu aproape 1,4% din PIB, urmată de România, cu puțin peste 1,2% din PIB. Pe locurile următoare se află Franța, Grecia, Polonia, Belgia, Croația, Danemarca, Spania și Cehia. Ajutorul de stat reprezintă cel mai mic procent din PIB în cazul Portugaliei, al Irlandei (0,4%) şi al Olandei (aproximativ 0,5%). Claudiu Năsui critică faptul că statul român continuă să aloce sume importante pentru scheme de sprijin dedicate unor companii, în timp ce autoritățile invocă lipsa fondurilor atunci când vine vorba de reducerea taxelor pentru populație și mediul privat. „Statul român este al doilea în UE la ajutorul de stat. ‘Nu sunt bani’ pentru scăderea taxelor, dar sunt bani pentru scheme de afaceri pe banii statului”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook. Deputatul susține că ajutoarele de stat reprezintă „socialismul pentru bogați”, o formă de redistribuire a banilor colectați din taxe către cei care sunt mai apropiați de clasa politică prin „tot felul de scheme și subvenții”. „Ajutorul de stat nu este altceva decât socialism pentru bogaţi. Redistribuţie de la toţi către puţini. Statul sărăceşte pe toată lumea prin creşterile de taxe, după care redistribuie banii celor care sunt mai apropiaţi de clasa politică prin tot felul de scheme şi subvenţii”. „Taxe mari și redistribuție politică multă” Potrivit acestuia, banii acordați prin ajutor de stat „nu ajută economia” pentru că sunt „luați” din economie, de la cei care muncesc și produc. În finalul postării, fostul ministru al Economiei leagă nivelul ridicat al ajutoarelor de stat de situația economică din România și subliniază că taxarea ridicată și redistribuirea politică afectează nivelul de trai al angajaților. „Banii aceștia nu ajută economia pentru că sunt luați din economie. De la cei care muncesc și produc. Și apoi se duc, din pixul politicienilor, către cei pe care îi aleg ei. Dacă merge afacerea, profitul rămâne al celor care au primit banii. Dacă nu merge, nu-i grav n-au pierdut decât puțin din banii lor și mult din banii dumneavoastră. De aceea România se află pe locul 2 la ajutor de stat, după Ungaria, dar la locul 1 la sărăcie în muncă. Taxe mari și redistribuție politică multă”, a concluzionat deputatul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ultima şansă de salvare pentru TAROM
Planul de restructurare al TAROM, ce include şi un ajutor de stat, este ultima şansă pentru companie. Legal, statul nu mai poate să dea bani pentru redresarea acesteia, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Într-o intervenție publică, șeful Consiliului Concurenței a arătat că, deși planul de restructurare al companiei aeriene etalon a României a fost aprobat de Comisia Europeană, statul nu mai are fonduri pentru ajutoare de stat în acest sens. Ajutorul de stat nu mai poate fi acordat „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. În aceeași intervenție, oficialul a reamintit că TAROM nu a mai înregistrat profit din anul 2008. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, evident că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a afirmat Chiriţoiu pentru Agerpres. Sursă Foto – Facebook Închiderea companiei ar fi un caz extrem În opinia acestuia, închiderea companiei e un caz extrem, deşi au fost cazuri când s-a întâmplat acest lucru. Cea mai bună soluție ar fi atragerea unui investitor, un partener comercial. „Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”, a mai subliniat acesta. Compania TAROM se află în proces de implementare a unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acesta include termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul lui 2026. Planul de restructurare include un ajutor total de până la 95,3 milioane euro, care presupune ştergere de datorii şi injecţie de capital. Printre condiţiile impuse de Comisia Europeană se află reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave şi scăderea numărului de rute, pentru a limita distorsiunile concurenţiale.
Operatorii de transport vor primi ajutor de la stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină
Potrivit comunicatului publicat, joi, de Ministerul Finanțelor, cei care vor beneficia de această schemă de ajutor sunt operatorii de transport rutier licențiați în România, atât pentru transport de marfă, cât și pentru transport de persoane (cu excepția transportului public local). Numărul estimat de beneficiari este de 2.200 de operatori. Buget total pentru schema de ajutor este de 190 milioane lei. Ajutorul este sub formă de grant, în limita a 40 bani/litru de motorină achiziționată între 1 octombrie – 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru între 1 ianuarie – 31 martie 2026. Astfel, noua schemă de ajutor de stat este valabilă până la 31 iulie 2026 pentru emiterea dispozițiilor de plată, respectiv 31 decembrie 2026 pentru plata efectivă a ajutorului. „Aprobarea acestei scheme reprezintă un demers de pragmatism economic: este preferabil să returnăm o parte din acciză transportatorilor români pentru a le susține competitivitatea, decât să permitem pierderea definitivă a acestor venituri prin alimentări efectuate în afara țării. Această măsură contribuie la protejarea capitalului autohton și, în mod implicit, la menținerea locurilor de muncă dintr-un sector cu importanță strategică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. Măsura vine ca răspuns la dificultățile financiare cu care se confruntă firmele de transport din România, pe fondul inflației ridicate și al creșterii continue a prețului motorinei, care a ajuns să reprezinte peste 40% din totalul cheltuielilor operaționale ale firmelor de transport. Schema de ajutor de stat are rolul de a opri creșterea prețurilor de la raft, care vine odată cu scumpirea serviciilor de transport. „Prin compensarea parțială a accizei, statul acționează preventiv pentru a menține prețurile stabile și pentru a evita blocajele în lanțurile de aprovizionare care ar putea perturba întreaga economie”, se arată în comunicatul publicat.
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele