Proiectul de OUG privind ajutorul pentru FACTURILE la curent după ridicarea plafonării, publicat în transparență de Ministerul Muncii. Suma propusă
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a publicat în transparență decizională, cu două zile lucrătoare înainte de termenul-limită, așteptatul proiect de Ordonanță de urgență privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, menit să creeze cadrul de susținere a celor care au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică după expirarea schemei, la 20 iunie. Ministerul Muncii propune în proiectul de OUG o definire a categoriilor de beneficiari ai ajutorului din partea statului după 1 iulie și perioada de aplicare a acestuia. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. La Ministerul Muncii, instituția responsabilă, se discută despre o variantă care „să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, după cum a spus miercuri Simona Bucura Oprescu. La sfârșitul lunii aprilie, ministerul a transmise, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie.Ministerul Muncii. Cine este eligibil Categorii de beneficiari ai sprijinului, potrivit notei de fundamentare a proiectului: persoană singură cu un venit net lunar de maxim 2.574 lei; familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1.784 lei; persoană încadrată în grad grav, accentuat sau mediu de handicap, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2.460 lei/membru în cazul familiilor; persoană care, fie necesită echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică pentru menţinerea în viaţă sau pentru menţinerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau restricţionează mobilitatea şi/sau deplasarea acestora ori necesită modalităţi de informare şi comunicare adaptate nevoilor specifice, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2460 lei/membru în cazul familiilor. (Introdus pentru eventualitatea in care menținem aceasta categorie); familii care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ. Nu vor beneficia de sprijin persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum şi persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidenţial organizate ca structuri publice sau private; Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv on-line într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale, oficiile poștale sau furnizorii de energie electrică; Sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; Determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor; Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR) ; În vederea asigurării plății, prin serviciul de mandat poştal, a cheltuielilor cu energia electrică CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poştal prin intermediul cărora se vor desfăşura operaţiunile de plăţi. Cât timp se aplică și cât costă Potrivit proiectului, perioada de aplicare propusă este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, dată la care expiră și actuala schemă în cazul gazelor naturale. Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1.000 kwh/an. „Pentru aceștia, se estimează un sprijin de aproximativ 71 lei, reprezentând diferența dintre valoarea facturii plătită sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2025 cu un preț de 0,68 lei/kwh și prețul estimat după liberalizare”, se arăta ăn nota de fundamentare publicată inițial de Ministerul Muncii, astfel că se estima un impact bugetar de 298,2 milioane de lei lunar, respectiv 1,78 de miliarde de lei în anul 2025 și 894,6 milioane de lei în anul 2026. Numai că, la scurt timp de la publicare, nota a fost retrasă și înlocuită cu un proiecte care nu are menționată nicio sumă, cu doar estimarea numărului de potențiali beneficiari, „Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1000 kwh/an.” Conform surselor avizate cu care a discutat Gândul, suma de 71 nu fusese convenită la nivelul grupului de lucru în care principalul partener este Ministerul Energiei. Variantele încă discutate sunt de 36, respectiv 72 de lei, sume calculate în funcție de prețul mediu al unei facturi de 100 de Kw. Astfel,
Două scheme de sprijin, adoptate de Guvern. Sebastian Burduja: Pe termen mediu, România va avea PREȚURI foarte competitive la energia electrică
Marii consumatori de energie vor fi ajutați pentru acoperirea facturilor prin două scheme de sprijin adoptate, joi, de Executiv. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat prevederile celor două ordonanțe adoptate, și în actualul context geostrategic. „Cele două ordonanțe pe care le-am adoptat azi în Guvern sunt o formă de sprijin exact pentru subvenționarea energiei electrice sau, mă rog, a facturilor cu utilitățile pentru acești consumatori energointensivi. Ei sunt eligibili și, pe de o parte, sunt exceptați de la plata unei mari părți din certificatele verzi, pe de altă parte, prin cealaltă schemă de ajutor de stat, primesc pur și simplu o sumă de la Ministerul Energiei”, a detaliat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern. „Ca urmare a ordonanței de azi și în baza solicitărilor lor, noi putem să le plătim de două ori pe an, ceea ce le asigură lor o lichiditate mai mare. Chiar și Liberty Galați ne-a solicitat acest lucru și cele două sunt o formă de sprijin. Acum, sigur, pe termen mediu, aș spune, România va avea prețuri foarte competitive la energia electrică. Prețurile depind de capacitatea proprie de producție. Vă spuneam că avem în lucru proiecte prin care practic dublăm puterea instalată din România, deci, cu cât crește oferta, cu atât prețul ar trebui să scadă”, a spus ministrul Energiei. Demnitarul a detaliat și impactul deficiențelor la nivelul interconexiunilor din interiorul blocului comunitar, din centrul Europei, care ar trebui să asigure libera circulație a energiei între statele membre. „Austria-Slovacia nu sunt interconectate în piața energiei, nu există sârmă să treacă granița, Austria-Ungaria, s-ar putea dubla foarte ușor, nu s-a făcut și așa mai departe. Acestea de asemenea vor contribui la reducerea prețurilor. Franța are un preț foarte bun, așa cum ați spus, produce foarte mult pe energie nucleară, pe combustibili nucleari. Din păcate, în regiunea noastră s-au întâmplat mai multe lucruri. Nu avem interconexiuni suficiente cu vestul, deci energia vest ieftină din vest nu ajunge întotdeauna până la noi, la bulgari și la greci. Apoi s-a creat un mare deficit de energie în urma războiului din Ucraina. Gândiți-vă că până acum câțiva ani, Ucraina era un mare exportator de energie ieftină către zona noastră, pentru că aveau și ei foarte multe centrale nuclearo-electrice, iar acum din net exportator către noi au devenit importator și trebuie noi, practic, pe anumite intervale orare să le exportăm, sigur, în condiții de piață. La fel cererea din Republica Moldova și cu o cerere mare și o ofertă mică, sigur că și prețul în cele mai multe zile este semnificativ”, a detaliat ministrul Energiei. Care e impactul în prețuri Sebastian Burduja a evitat să estimeze cuantumul impactului ordonanțelor adoptate pentru marii consumatori, subliniind că creșterea producției este principalul factor care poate determina scăderea prețurilor. „Prețurile la energie electrică variază. Se pot întâmpla multe. Asta răspund și când sunt întrebat legat de schema de compensare plafonare. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, se repornesc anumite grupuri de producție mari de acolo, cu siguranță prețurile în toată regiunea noastră vor scădea. Nu avem un glob de cristal. Sigur că orice măsură ajută, chiar dacă e vorba de câteva procente mai puține sau mai multe. Dar vă spuneam, pentru țara noastră, remediu este să crească pur și simplu capacitatea de producție. Lucrul ăsta, exact ca la autostrăzi, din păcate, nu se întâmplă de azi pe mâine. Proiectele energetice durează ani de zile, dar dacă avem șansa ca anul acesta să mai punem în funcțiune 2.500 de megawați, noi așa ne-am propus, va însemna practic dublarea recordului de anul trecut. Anul trecut am pus 1.200 de megawați în funcțiune cât în precedenții 8 ani la un loc. Dacă anul ăsta dublăm la 2.500, dacă o să avem o parte din Mintia – 1.050 de megawați, dacă o să avem Iernutul – încă 430, celelalte parcuri solare și eoliene în lucru, eu cred că vom avea chiar pe termen relativ scurt perspectiva unor prețuri mult mai bune și deci o industrie mai competitivă”, a conchis Sebastian Burduja. Ce prevăd ordonanțele adoptate Potrivit informării Guvernului, la finalul ședinței de la Palatul Victoria: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Companiile industriale mari consumatoare de energie din România vor putea accesa o schemă de ajutor de stat care să le ajute să își mențină competitivitatea, în contextul demersurilor naționale și europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu un buget de aproape 580 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2031, acest mecanism de susținere este în acord cu Planul european de acțiune pentru industria oțelului și a metalelor. Actul normativ adoptat de Guvern prevede instituirea unei scheme pentru acordarea unor ajutoare de stat sub forma exceptării parțiale de la plata obligațiilor de achiziție de certificate verzi, obligații impuse prin art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ajutorul de stat contribuie la combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, sprijinind beneficiarii în reducerea expunerii la acest risc, și este justificat din rațiuni de protecție a mediului, prevenind creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră prin transferul producției în afara Uniunii Europene. Măsura susține obiectivele de decarbonizare, vizând reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Totodată, asigură condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia. Ajutorul de stat instituit de schema de ajutor de stat este acordat sub forma reducerii procentuale de maximum 85%, respectiv 75% din costurile generate de achiziția de certificate verzi, în funcție de activitatea desfășurată și în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008 și Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Totuși, reducerile aplicate să nu