Cât costă războiul. Polonia a dezvăluit suma cheltuită pentru ajutorul acordat Ucrainei
Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor.. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026. Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez. Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică. Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki. Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev. În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice. Ajutorul din România, la secret În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice. Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT. O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.
FMI ar putea bloca ajutorul pentru Ucraina din cauza refuzului Belgiei
Blocajul creat la Bruxelles ridică mari semne de întrebare asupra continuării sprijinului Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Kiev, în condițiile în care instituția de la Washington pregătește un nou program de finanțare în valoare de 8 miliarde de dolari, întins pe o perioadă de trei ani. Acesta ar trebui să asigure stabilitatea bugetară a Ucrainei, aflată în plin război, și să confirme pentru investitori că statul rămâne viabil din punct de vedere economic și angajat pe calea reformelor. Aprobarea acestui program depinde însă de capacitatea Uniunii Europene de a demonstra că poate sprijini financiar Ucraina prin propriul plan de împrumut garantat cu activele rusești înghețate. Activele rusești înghețate sunt concentrate în Belgia „Refuzul Belgiei de a sprijini un împrumut al Uniunii Europene de mai multe miliarde de euro pentru Ucraina ar putea determina FMI să blocheze sprijinul financiar pentru Kiev”, avertizează surse europene citate de Politico. O mare parte a activelor rusești care ar urma să fie folosite ca garanție se află în Belgia, ceea ce face poziția acestei țări decisivă pentru succesul planului. Opoziția Bruxelles-ului, motivată de îngrijorări juridice și financiare, amenință însă să întârzie sau chiar să blocheze adoptarea pachetului de sprijin înaintea reuniunii FMI, din decembrie. Compromis la Bruxelles „Ne confruntăm cu o problemă de calendar”, a recunoscut un oficial european, explicând că următorul summit al liderilor Uniunii Europene este programat abia pentru 18-19 decembrie, ceea ce reduce spațiul de manevră pentru o decizie politică rapidă. La summitul Consiliului European de la sfârșitul lunii octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au eliminat orice referire explicită la împrumutul de 140 de miliarde de euro, ca gest de compromis față de Belgia. Textul adoptat s-a limitat la o formulare generală, prin care se „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opțiuni pentru sprijin financiar”. Diplomații europeni au atras atenția însă că o formulare atât de generală este puțin probabil să convingă FMI, care vrea garanții că Ucraina își va putea acoperi nevoile financiare în anii următori. Împrumutul de 140 miliarde de euro, gândit ca donație Pentru a spori credibilitatea Kievului, Bruxelles-ul propune ca împrumutul să nu fie rambursabil din fonduri ucrainene. „Nu există niciun univers în care Ucraina ar trebui să vină cu acești bani din propriul buzunar”, a declarat un oficial al UE. „Ori primește banii de la Rusia, ori nu îi returnează deloc. Pentru Ucraina, este practic o donație”. Pe măsură ce Statele Unite și-au redus sprijinul financiar pentru Kiev, se așteaptă ca Uniunea Europeană să preia cea mai mare parte a efortului economic de susținere. Decizia FMI este importantă nu numai pentru finanțarea directă a Ucrainei, ci și pentru a menține încrederea altor creditori și investitori instituționali – precum Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau Comisia Europeană – în economia ucraineană. „Sprijinul FMI este ceva cu care nu ar trebui să ne jucăm”, a avertizat un oficial european, subliniind miza uriașă a negocierilor din săptămânile următoare.