CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă
De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei
Casa Albă ia în calcul invitarea lui Zelenski la negocierile din Alaska dintre Trump și Putin
Trump a anunțat vineri că el și Putin se vor întâlni în Alaska, pentru a discuta propunerea liderului rus privind un plan de încetare a focului, care ar presupune oprirea ostilităților în schimbul cedării de către Kiev a teritoriilor din est către Rusia. Zelenski a respins ferm ideea de a ceda vreo parte din teritoriul ucrainean pentru a pune capăt războiului, avertizând că un acord de pace dezavantajos ar duce, în cele din urmă, la refacerea forțelor Rusiei și reluarea invaziei. Discuții la Casa Albă privind participarea lui Zelenski Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru NBC News că „toată lumea speră foarte mult ca acest lucru să se întâmple”, referindu-se la prezența lui Zelenski în Alaska. Un alt oficial de rang înalt a oferit însă o versiune diferită, spunând publicației că „președintele rămâne deschis unui summit trilateral cu ambii lideri. În acest moment, Casa Albă se concentrează pe organizarea întâlnirii bilaterale solicitate de președintele Putin”. O altă sursă de la Casa Albă a declarat pentru CBS News că situația este fluidă și ar putea implica, în cele din urmă, și participarea lui Zelenski. Inițial, Trump sugerase că participarea lui Zelenski ar fi o condiție prealabilă pentru pace, dar ulterior a schimbat planul, optând pentru o primă întâlnire cu Putin, urmată de un summit trilateral la care să participe și președintele ucrainean. Deși Zelenski și-a exprimat disponibilitatea pentru un asemenea format, Putin a afirmat că, în principiu, nu se opune, dar a adăugat că trebuie îndeplinite anumite „condiții” înainte. Europa își exprimă nemulțumirea Pe măsură ce se pregătesc discuții la nivel de lideri, liderii europeni au respins propunerea Rusiei, prezentând în schimb o contrapropunere oficialilor americani înaintea unei întâlniri planificate. Liderii europeni și-au exprimat public îngrijorarea privind lipsa implicării europenilor și ucrainenilor în negocieri, iar oficiali europeni au declarat pentru Wall Street Journal că tratativele de pace nu ar avea prea multă greutate fără participarea Europei. Nu este încă clar dacă Zelenski ar urma să participe la o întâlnire trilaterală sau la discuții separate în ziua summitului, în cazul în care va fi invitat.
Poate fi arestat Putin în Alaska dacă se întâlnește cu Trump? Liderul de la Kremlin are un mandat de arestare emis de CPI
Președintele rus Vladimir Putin se va deplasa săptămâna viitoare în Alaska pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump, informație confirmată de liderul de la Casa Albă. Putin va putea face acest lucru cu încrederea că nu va fi arestat, chiar dacă este emis un mandat internațional pe numele său. Care este explicația? Deși Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Putin pentru crime de război, el nu poate fi pus în aplicare în cazul sosirii sale în Alaska. Nici Rusia, nici SUA nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, care a instituit Curtea în 2002 și, prin urmare, Putin nu poate fi arestat, scrie CNN. O țară semnatară a Statutului nu a pus în aplicare mandatul Țările semnatare al Statutului de la Roma „au obligația de a aresta și preda persoanele care fac obiectul mandatelor CPI, indiferent de funcția oficială sau naționalitatea acestora”. Cu toate acestea, Mongolia, care este membră semnatară, nu a pus în aplicare mandatul de arestare în cazul lui Putin, atunci când acesta a aterizat în țară în 2023. Din momentul în care CPI a emis mandatul internațional de arestare pe numele lui Putin, acesta a fost prudent cu itinerariile sale de călătorie. Un alt lider pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare este premierul israelian Benjamin Netanyahu. În martie 2023, CPI a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin, care „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”.