Scade numărul românilor cu drept de vot
Potrivit AEP, totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2026 este de 19.035.825, cu 3.622 mai puțini față de data de 31 decembrie 2025, când, conform datelor, figurau înscriși în Registrul electoral 19.039.447 de alegători români. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia. În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.399 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, iar alte 115 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitoare la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puși sub interdicție. Un număr de 64 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 – 31 ianuarie 2026 este de 20.828, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.982.003 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.822 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP
AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025. „Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP. Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro. În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare. Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00. Acte necesare Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.
AEP dezminte prezența MORȚILOR pe listele de alegători. AUR a reclamat 4 MILIOANE de duși de pe lume „aliniați la vot”
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, joi, ca reacţie la acuzaţiile AUR privind prezenţa unor persoane decedate pe listele de alegători, că Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv iar actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Comunicatul integral AEP ”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenţia cu privire la informaţiile false lansate în spaţiul public de către un partid politic referitoare la acurateţea datelor şi a informaţiilor înscrise în Registrul electoral. Menţionăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază AEP într-un comunicat. Potrivit AEP, registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. ”Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entităţi ale statului român, respectiv de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetăţenia română, prin radierea cetăţenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetăţenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor trimite datele la zi AEP mai spune că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor comunică Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces înregistrate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP. ”Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate. Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces”, menţionează AEP. Alegătorii pot deconspira morții De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. ”Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării”, mai afirmă AEP în comunicat. Aur raportează patru milioane de persoane decedate pe liste Partidul AUR a anunţat joi că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Avocatul Poporului, susţinând că, potrivit estimărilor sale, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot. ”Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, afirmă reprezentanţii formaţiunii. Aceştia adaugă că problema a fost ”descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de preşedintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziţie de stat, în mod legal”, candidaţilor şi partidelor. Internele dezmint acuzațiile AUR Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că informaţiile transmise de partidul AUR conform cărora pe listele electorale sunt prezente milioane de persoane decedate sunt false. ”Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului”, arată MAI. Citiți și: George Simion a explicat de unde are datele românilor cărora le-a trimis SCRISORI. Ce spune despre plicurile cu bani expediate unor preoți