Nicușor Dan a început să se bâlbâie când a fost întrebat despre anularea alegerilor. La un moment dat și-a pierdut ideile și a amuțit

nicusor-dan-a-inceput-sa-se-balbaie-cand-a-fost-intrebat-despre-anularea-alegerilor.-la-un-moment-dat-si-a-pierdut-ideile-si-a-amutit

Invitat într-o emisiune la Europa FM, președintele României a fost întrebat despre anularea alegerilor. Nicușor Dan a început să se bâlbâie, la un moment dat și-a pierdut ideile, a amuțit complet și chiar și-a cerut scuze de la moderatorul emisiunii. Nu este prima dată când Nicușor Dan are dificultăți în public. Gândul a semnalat în repetate rânduri că președintele are probleme de adecvare în momente-cheie. Aflat în studioul Europa FM, șeful statului a fost întrebat despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, dar și despre susținerea primită de Călin Georgescu din partea Federației Ruse. Nicușor Dan și-a început răspunsul sigur pe el și a declarat ferm că Georgscu a fost susținut de o infrastructură creată de Federația Rusă, dar atunci când a fost chestionat cu privire la posibile dovezi pe care a doar președintele le-ar putea avea, acesta a început să se piardă. Nicușor Dan: „Fără discuție, Călin Georgescu a fost susținut de o infrastructură creată de Federația Rusă.” Moderator: „Dar… Aveți dovezi? Ați văzut dovezile cu ochii dumneavoastră?” Nicușor Dan: „Sigur că da”. Moderator: „Și vor apărea? Ceva în plus, ce doar președintele poate să vadă”. Nicușor Dan: „Nu. 90% din lucrurile pe care le știu pe alegeri sunt lucruri care pot să fie făcute publice și pe care le vom face publice într-un mod sistematic”. De ce are Nicușor Dan mai multe informații? „Dar…Dar…Scuze” Momentul de confuzie maximă pentru președintele României a apărut atunci când a fost întrebat de ce are de 100 de ori mai multe informații decât un cetățean oarecare. În acel moment, Nicușor Dan a reușit să spună de două ori „dar” , să facă o pauză lungă ca mai apoi să-și ceară scuze. Pentru că a pierdut firul ideilor, moderatorul i-a reamintit președintelui că vorbeau despre anularea alegerilor, despre probe și dovezi care au fost făcute în spațiul public. În continuare, confuz fiind, Nicușor Dan și-a reluat discursul și a vorbit despre raportul prezentat de procurorul general al României, Alex Florența, care dovedește că agenții ruse de publicitate au lucrat pentru campania lui Călin Georgescu. „Deja, cred că era ianuarie sau februarie anul acesta, sau poate chiar decembrie anul trecut, când parchetul general, domnul Florența, a ieșit cu un raport care dovedește că niște agenții ruse de publicitate au lucrat pentru Călin Georgescu”. În final, șeful statului a spus că va face publice mai multe informații decât cele prezentate în raportul menționat, fără să ofere un termen clar. Tot ce a mai putut să spună Nicușor Dan despre anularea alegerilor a fost că nu crede că cineva de la Serviciile Secrete va fi demis. „Nu. Ce vreau eu să spun, v-am răspuns la întrebarea dumneavoastră, este că nu trebuie să așteptăm. Acel raport pe care noi vom ieși va pune împreună multe lucruri, mai multe decât raportul pe care l-a făcut domnul Florența. Dar dacă vreți un răspuns la întrebarea a fost sau n-a fost Rusia în campania lui Georgescu, răspunsul ăsta l-a furnizat deja raportul lui Florența”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Nicușor Dan a explicat de ce a absentat la funeraliile lui Mircea Lucescu Se teme Nicușor Dan de suspendare? Ce a declarat în urmă cu puțin timp

Moșteanu reacționează după ce Putin a comentat alegerile anulate din România: E ultimul om care poate da lecții despre democrație

mosteanu-reactioneaza-dupa-ce-putin-a-comentat-alegerile-anulate-din-romania:-e-ultimul-om-care-poate-da-lectii-despre-democratie

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a reacționat joi seara, Digi24, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut comentarii în privința anulării alegerilor prezidențiale din România de anul trecut. „Este ultimul om de pe planetă care ar putea să dea cuiva lecții despre democrație și alegeri libere. Alegerile prin care își asigură mandatul de fiecare dată sunt o farsă, o butaforie. Putin este cel care își bagă adversarii politici în închisoare și îi omoară în condiții ciudate și suspecte de fiecare dată. Putin este cel care își aruncă comandații militari pe geam sau foarte apropiați”, a spus ministrul Apărării la Digi24. Comentariile lui Putin privind alegerile anulate din 2024 Reacția acestuia vine în contextul în care joi, Vladimir Putin a comentat direct alegerile anulate din România, criticând țările care „interzic oponenții politici” și „manipulează voința poporului” „Establishmentul nu este dispus să renunțe la putere, înșelându-și în mod deschis propriii cetățeni, escaladând situația pe plan extern și recurgând la orice fel de trucuri în propriile țări – din ce în ce mai mult la limita legii, dacă nu chiar dincolo de aceasta. Însă transformarea la nesfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”, a comentat Putin. Totuși, declarația lui Putin vine în contradicție cu realitățile interne din Federația Rusă, unde opoziția este sistematic reprimată, iar procesele electorale sunt contestate la nivel internațional. Declarațiile susținute joi de liderul rus la Soci vin la două zile după ce președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că procurorul general a confirmat în raportul său interferența Rusiei în campania electorală, prin folosirea unor firme și conturi de publicitate din Federația Rusă.

Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024

infografic-|-filmul-complet-al-anularii-alegerilor-prezidentiale-din-2024

Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1)  confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație