Fondatorul Telegram lansează acuzații false în contextul alegerilor din Moldova: După România, Moldova!, spun autoritățile franceze
„După România, Moldova! Durov adoră să facă acuzații în timpul alegerilor”, a transmis Ministerul francez de Externe pe platforma X, ca reacție la cele mai recente acuzații lansate în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova de către Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram. Potrivit autorităților franceze, citate de Reuters, Durov a făcut același fel de acuzații și în primăvară, spunând că Franța ar fi încercat să manipuleze politica din România în perioada alegerilor. Miliardarul rus a revenit cu declarații similare în încercarea de a discredita sprijinul pro-european chiar în timpul votului, vizând în special Franța – unul dintre cei mai activi susținători ai integrării europene a Republicii Moldova și ai președintei Maia Sandu. Într-o postare scrisă pe X duminică, Durov a susținut că a fost abordat printr-un intermediar de către serviciile de informații externe ale Franței: „Mi s-a cerut, printr-un intermediar, să cenzurez anumite canale de Telegram pentru guvernul moldovean”. Miliardarul nu a dezvăluit identitatea intermediarului, mulțumindu-se să lanseze acuzații generale pentru a putea lăsa loc speculațiilor. Durov recunoaște: Eliminate pentru activitate ilegală „Câteva dintre ele, care încălcau în mod clar regulile noastre, au fost eliminate. Însă mi s-a spus că, în schimb, serviciile franceze vor spune lucruri bune despre mine judecătorului care a ordonat arestarea. Asta este inacceptabil”. „Dacă agenția a contactat într-adevăr judecătorul, atunci a fost o tentativă de interferență în actul de justiție. Dacă nu a făcut-o, dar a pretins că a făcut-o, înseamnă că a exploatat situația mea pentru a influența evenimentele politice din Europa de Est”, a scris Durov, încercând să își asume o poziție de integritate. Fondatorul Telegram se află la Paris, sub supraveghere judiciară. A fost arestat în 2024 pe un aeroport din Franța și este anchetat pentru presupuse activități de crimă organizată facilitate de Telegram. Autoritățile franceze au respins acuzațiile Campaniile de propagandă rusă împotriva Franței, ca aliat esențial al Republicii Moldova, s-au extins pe toate canalele. Pe TikTok, de exemplu, sprijinul extern acordat Moldovei și susținerii Maiei Sandu, în principal cel al lui Emmanuel Macron, a fost interpretat ca „dovadă a unei conspirații occidentale”, potrivit Expert Forum, care a dezvăluit sute de conturi TikTok cu activitate politică suspectă în Moldova, înaintea alegerilor. Ministerul francez de Externe a respins public afirmațiile lui Durov, sugerând că acestea fac parte dintr-un tipar de comportament: lansarea de acuzații în momente electorale cheie, cum s-a întâmplat anterior în România. Serviciul francez de informații externe a negat acuzațiile similare făcute de Durov în mai 2024, când acesta a afirmat, în același mod, că i s-a cerut să blocheze conturi ale unor voci conservatoare din România. Dezinformarea a circulat masiv și prin Telegram Cu peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, Telegram este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din fostul spațiu sovietic. În Moldova, platforma joacă un rol important în comunicarea politică, fiind folosită intens atât de guvern, cât și de opoziție. Autoritățile europene și-au exprimat des îngrijorarea privind dezinformarea și lipsa controlului pe această platformă, în special în perioadele electorale.
Surpriza alegerilor din Republica Moldova. PPDA, un partid care a devenit viral pe TikTok a intrat în Parlament
Formațiunea, condusă de Victor Costiuc, a reușit să capteze atenția publicului în ultimele luni, în special printr-o campanie intensă pe rețelele sociale, unde TikTok s-a transformat în principalul vector de comunicare. Sondajele nu cotau partidul cu șanse reale, însă, surpriza este că, în urma rezultatelor parțiale, partidul condus de Vasile Costiuc a intrat în Parlament. Ascensiunea digitală Victor Costiuc și echipa sa au mizat pe mesajele scurte, directe și adesea controversate distribuite pe TikTok. Rezultatul a fost spectaculos: un val de vizibilitate în rândul tinerilor și al cetățenilor sceptici față de actuala clasă politică. În doar câteva săptămâni, conturile oficiale ale partidului au adunat sute de mii de vizualizări, transformând PPDA într-un fenomen viral. Controverse și acuzații legate de KGB Un capitol delicat din povestea PPDA este controversa privind presupusele legături ale lui Victor Costiuc cu un fost general KGB. Informația a circulat intens în spațiul public în timpul campaniei, fiind amplificată atât de adversari politici, cât și de unele canale media. Potrivit acestor acuzații, Costiuc ar fi menținut relații de prietenie sau colaborare cu o figură din fosta structură sovietică de securitate, fapt care, dacă ar fi confirmat, ar ridica semne de întrebare privind independența și agenda reală a formațiunii. Liderul Democrația Acasă a negat constant aceste acuzații, declarând că sunt „fabricate” și „instrumente de propagandă” menite să-i submineze ascensiunea electorală. Până acum, nu au fost prezentate documente oficiale sau dovezi clare care să confirme legăturile cu fostul KGB, iar subiectul rămâne la nivelul de speculație și armă politică. Cu toate acestea, ecoul acestor acuzații a contribuit la profilarea PPDA ca un partid polarizant: pentru unii un simbol al contestării sistemului, pentru alții un actor politic învăluit în suspiciuni. Sprijin extern Un alt moment controversat a fost chiar în ziua votului, când George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din România, a îndemnat public susținătorii să voteze pentru PPDA. Mesajul său a generat reacții mixte: unii l-au interpretat drept un gest de solidaritate unionistă, alții l-au considerat o ingerință nedorită în politica internă a Republicii Moldova. Indiferent de interpretări, un lucru devine cert: PPDA a reușit să transforme un partid fără experiență parlamentară într-unul dintre cele mai discutate subiecte ale alegerilor din 28 septembrie. Ascensiunea sa pe fondul unei campanii digitale agresive, combinată cu sprijinul extern și controversele interne, l-au consacrat drept „surpriza alegerilor”. Rămâne de văzut dacă Democrația Acasă va reuși să transforme acest capital de imagine într-o forță politică stabilă sau dacă succesul său va rămâne doar un fenomen electoral de moment. Cert este că, pentru prima dată după mulți ani, scena politică de la Chișinău a fost zguduită de un actor care a venit din afara tiparelor consacrate. Cine este Vasile Costiuc, liderul partidului Partidul „Democrația Acasă” a fost înregistrat în septembrie 2011 și se declară succesor al Mișcării de Tineret „Democrația Acasă”, creată de tineri care au participat la protestele din aprilie 2009. De la înființare, funcția de președinte este deținută de Vasile Costiuc. Profesor de meserie, Costiuc a fost anterior membru al Partidului Liberal, iar ulterior a activat în calitate de consultant politic în cadrul Alianței „Moldova Noastră”, condusă de fostul primar de Chișinău, Serafim Urechean. A fost participant la protestele din 7 aprilie 2009 și a fost căutat de poliție, el fiind atunci cameraman la postul Jurnal TV. A participat pentru o scurtă perioadă și la protestele anti-oligarhice din 2015, organizate de Platforma DA, dar s-a retras după câteva zile, lansând acuzații în adresa conducerii Platformei, notează Ziarul de Gardă.
Cu cine au votat moldovenii din Rusia? Rezultate finale de la Moscova la alegerile parlamentare 2025
La aceste secții au votat 4.109 persoane, iar rezultatele finale indică o majoritate clară pentru „Blocul Patriot”, alianță de partide cu mesaje pro-ruse, care a obținut 67,44% din voturile exprimate. Partidul de guvernământ PAS, al președintelui Maia Sandu, a obținut doar 11,66% din voturile de la Moscova, în timp ce Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, a înregistrat 8,54%. Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a organiza doar două secții de votare în Rusia a stârnit critici din partea opoziției, în special a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a acuzat restricționarea artificială a dreptului la vot pentru cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse. Pe parcursul zilei, presa de stat rusă a relatat formarea unor cozi în fața secțiilor de votare. Atmosfera din jurul secțiilor a fost una festivă: unii alegători au venit cu steaguri ale Moldovei și ale Rusiei, iar un grup de femei a interpretat melodii rusești tradiționale, precum „Katiușa” și „Smuglianka”. Pentru confortul alegătorilor, Ambasada a amenajat un cort unde votanții puteau servi ceai sau cafea înainte de a-și exprima votul, scrie Ziarul de Gardă. Pentru diaspora, în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, au funcționat în total 301 secții de votare. Potrivit unui comunicat al CEC, cele mai multe secții au fost deschise în Italia (75), Germania (36), Franța (26), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (24) și România (23). Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova1 că în prezent peste 200.000 de cetățeni moldoveni se află pe teritoriul Federației Ruse, potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Afacerilor Externe. Rezultate generale alegeri parlamentare La nivel național, conform rezultatelor parțiale din 2.177 din 2.274 de secții de votare (95,73%), au fost numărate 1.479.794 voturi. PAS conduce cu 48,27% (714.236 voturi), urmat de „Blocul Patriotic” cu 25,45% (376.659 voturi), BE „ALTERNATIVA” cu 8,33% (123.230 voturi), Partidul Nostru cu 6,27% (92.815 voturi), PPDA cu 5,68% (84.024 voturi) și PP PSDE cu 0,99% (14.636 voturi).
Presa internațională despre alegerile din Republica Moldova: „Un vot crucial”, „alegeri istorice”, „integrarea cu UE sau întoarcere în umbra Moscovei”
Presa internațională subliniază caracterul istoric al alegerilor parlamentare din Republica Moldova pentru viitorul țării, o bătălie purtată între pro-europenii conduși de Maia Sandu și o facțiune pro-rusă susținută de Rusia. Alegerile din Republica Moldova sunt importante și pentru Uniunea Europeană și Ucraina, notează mai multe publicații, printre care Frankfurter Allgemeine Zeitung. New York Times: Pentru mulți moldoveni, alegerile din Republica Moldova sunt o alegere între Rusia și UE Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare duminică, care ar putea fie să continue eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, fie să apropie națiunea de Rusia. Tendințele opuse spre Est și Vest din politica Republicii Moldova conferă alegerilor o importanță uriașă, scrie New York Times. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova, o mică națiune de 2,4 milioane de oameni, este atât importantă din punct de vedere strategic datorită locației sale, cât și a unui test critic al sentimentului față de Europa de Vest. Associated Press: Moldovenii se duc la vot într-un scrutin tensionat, afectat de acuzații de ingerințe ale Rusiei Cetățenii Republicii Moldova se îndreaptă spre urne pentru o rundă tensionată de alegeri parlamentare, afectate de acuzații de interferență a Rusiei, un vot văzut ca o alegere între integrarea cu Uniunea Europeană sau o întoarcere în umbra Moscovei, notează Associated Press. Comisia Electorală Centrală a raportat că peste 400.000 de persoane, sau aproximativ 14% dintre alegătorii eligibili, votaseră până la ora 11 dimineața. După vot, președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat afirmațiile că Rusia „a intervenit masiv” în alegeri, spunând că ea a votat „pentru menținerea păcii” și că viitorul țării sale se află în UE. „Rusia reprezintă un pericol pentru democrațiile noastre. Democrația noastră este tânără și fragilă, dar asta nu înseamnă că statele cu democrații mai lungi nu sunt în pericol. Vrem să trăim într-o democrație”, a spus ea. „Astăzi, în țara noastră, democrația este în mâinile moldovenilor – numai ei pot salva Republica Moldova”. Bloomberg: Alegeri în Republica Moldova pe fondul amestecului Rusiei Moldovenii urmează să voteze duminică în alegerile care vor determina dacă țara își poate continua progresul spre aderarea la Uniunea Europeană sau dacă va fi trasă înapoi pe orbita Rusiei. Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu urmărește să păstreze o majoritate parlamentară și să formeze un guvern care să continue reformele necesare pentru a-și atinge obiectivul de aderare la UE până la sfârșitul deceniului. Grupurile de opoziție formate în mare parte din forțe pro-ruse încearcă să convingă alegătorii să adopte o „abordare mai echilibrată” față de Moscova și Bruxelles. Succesul lor este probabil să împiedice eforturile lui Sandu, notează Bloomberg. Scrutinul este cel mai recent dintr-o serie de alegeri cu miză mare din Republica Moldova în ultimul an. Acesta urmează realegerii lui Sandu și unui referendum câștigat la limită privind includerea obiectivului de aderare la UE în Constituție, în octombrie 2024. Niciun sondaj la ieșirea de la urne nu va fi publicat după încheierea votului la ora locală 21:00. Pe măsură ce rezultatele încep să apară, accentul va fi pus pe voturile a peste un milion de moldoveni care trăiesc în străinătate. O mare parte din diaspora este pro-europeană și a schimbat rezultatul unor alegeri anterioare. CNN: Republica Moldova avertizează că Rusia a dezlănțuit o campanie uriașă de interferență pentru a influența alegerile cruciale În urmă cu puțin timp, CNN scria: “În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare cruciale de duminică, Rusia își intensifică eforturile de a interveni în vot, spun oficialii, în ceea ce ei descriu ca o încercare nerușinată de a opri mișcarea spre vest a fostului stat sovietic și de a instala un guvern mai flexibil față de Moscova”. Le Monde: Rusia alimentează teama înaintea alegerilor din Republica Moldova, susținând că o invazie NATO este iminentă Dornic să readucă Republica Moldova sub influența sa, Kremlinul a conceput o strategie exhaustivă pentru a interveni în alegerile de duminică. Serviciul de informații externe al Rusiei, cunoscut sub numele de SVR, monitorizează îndeaproape situația politică din Republica Moldova, unde alegerile vor avea loc duminică, 28 septembrie. SVR a acuzat Uniunea Europeană și NATO că ar plănui o invazie militară a micii republici, care este considerată esențială în sprijinirea Ucrainei sfâșiate de război, scrie Le Monde. Le Figaro: „Suntem în luptă, nu este ușor”: în Republica Moldova, alegeri parlamentare sub ochii Moscovei În ciuda ingerinței Rusiei, moldovenii sunt chemați să aleagă duminică deputați în Parlament pentru a confirma orientarea pro-europeană adoptată de țara lor în urmă cu un an. Alegerile sunt menite să reînnoiască cele 101 locuri din Parlament, dar au o dimensiune care depășește cu mult granițele acestei țări mici: este vorba fie de confirmarea orientării sale pro-europene, fie de revenirea în orbita rusă. „Ne-am săturat puțin de alegeri istorice”, a spus un locuitor din Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Aici, la granițele Europei și ale lumii rusești, totul capătă rapid o dimensiune geopolitică”, notează Le Figaro. BBC: Republica Moldova organizează alegeri cheie în timp ce umbra Rusiei se profilează „Arma lor sunt banii, arma ta este votul tău!” era mesajul scandat cel mai puternic în timp ce câteva sute de susținători ai partidului de guvernământ, PAS, și ai politicilor sale pro-europene se alăturau mitingului final înainte de scrutinul de duminică, notează BBC. Săptămâna aceasta, Poliția și procurorii din Republica Moldova au dezvăluit dovezi ale interferenței electorale la o scară fără precedent: cumpărarea de voturi și dezinformarea pe care o leagă direct de Rusia. De asemenea, autoritățile au descoperit un complot pentru a instiga la tulburări violente, reținând zeci de bărbați care au călătorit în Serbia pentru antrenament, inclusiv în utilizarea armelor de foc. Partidele de opoziție resping discuțiile despre amestecul Rusiei ca fiind un „spectacol politic”, susținând că Guvernul pregătește terenul pentru a anula votul în cazul în care PAS își pierde majoritatea în Parlament. Reuters: Moldovenii încep să voteze la alegerile parlamentare cu miză mare Moldovenii au început să voteze duminică la alegerile parlamentare, care ar putea avea un impact major asupra încercării Guvernului de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce
CTP s-a aliniat și el și alertează lumea cu privire la alegerile din Moldova: Rusia atacă la baionetă!
În pragul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, gazetarul Cristian Tudor Popescu denunță acțiunile Kremlinului care caută să destabilizeze democrația pro-europeană din Republica Moldova și să saboteze eforturile președintei Maia Sandu, care a făcut pași decisivi în drumul de integrare europeană a țării. CTP compară „asaltul hibrid” al Rusiei cu un „atac la baionetă”, Kremlinul pompând „sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturi” în favoarea partidelor pro-ruse care fac campanie pe platforma chinezească TikTok, așa cum s-a procedat în România prin intermediul candidatului ultranaționalist pro-rus, Călin Georgescu. Dacă partidele pro-ruse câștigă alegerile de duminică, dictatorul Vladimir Putin ar putea ocupa Republica Moldova, avertizează gazetarul. El spune că în timp ce în Republica Moldova sunt „trădători de țară” ce vor vota cu partide pro-ruse pentru bani, în România sunt „dătători de țară”. „Trădători și dătători: Rusia atacă la baionetă Republica Moldova cu sute de milioane de dolari ca să cumpere voturi. Mărimea investiției arată cât de mult își dorește Putin să ocupe Moldova. Dar, măcar, duminică lucrurile vor fi clare: nu știu câți vor vota partidele proruse, însă mulți dintre ei vor fi trădători de țară pe bani.România s-a dovedit a fi mai ieftină pentru ruși, nu a fost nevoie decât de prostirea românilor cu Tik-Tok-ul ca să-l voteze pe celavecul lor, Dumnezeilă. Spre deosebire de trădătorii de țară din Moldova, în România au fost și sunt dătători de țară. Nu ne vindem țara – o dăm pe daiboj!” Autorul recomandă: Alegeri fără exit-poll în Republica Moldova. Cererea unui institut de sondaje, RESPINSĂ: „Suspiciuni rezonabile” / „Decizie motivată politic”