Legendarul sportiv apare într-un clip electoral al Rusiei Unite și reaprinde controversa privind legăturile sale cu Vladimir Putin
Alexander Ovechkin (40 de ani), cel mai bun marcator din istoria NHL, prestigioasa competiție de hochei pe gheață care se desfășoară în Statele Unite ale Americii, a devenit protagonistul unui nou scandal monstru. Asta după ce a acceptat să apară într-un clip electoral al partidului controlat de Vladimir Putin. Între 18 și 20 septembrie, în Rusia au loc primele alegeri parlamentare de la declanșarea războiului cu Ucraina. Peste 111 milioane de persoane au drept de vot, motiv pentru care scrutinul a fost extins pe toată durata weekend-ului. De asemenea, s-a luat decizia ca votul electronic să fie permis. Inclusiv președintele a optat pentru această variantă, direct din biroul său de la Kremlin. Hocheistul Alexander Ovechkin a apărut într-un videoclip electoral al partidului controlat de Vladimir Putin În videoclipul respectiv, Ovechkin, care evoluează pentru Washington Capitals, apare alături de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și una dintre figurile importante din partidul Rusia Unită. Mai pot fi observați prim-vicepreședintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, Viaceslav Nikonov, directorul general adjunct al Roscosmos, Serghei Krikalev, actorul Vladimir Mașkov, cântăreața Tatiana Kurtukova, dar și redactorul-șef al publicației Russia Today, Margarita Simonyan. Putin’s United Russia party has released a new election campaign video featuring record breaking NHL superstar Alexander Ovechkin alongside FM Sergey Lavrov, and other prominent Russians ahead of this week’s State Duma elections. https://t.co/BIhZlFAKDN — Brian McDonald (@BrianMcDonaldIE) September 14, 2026 Gestul hocheistului nu face altceva decât să alimenteze zvonurile privind legătura sa cu Vladimir Putin. În plus, i-a adus o serie de critici, inclusiv din partea unei alte legende a sportului. „Toți cei din această fotografie au ales să sprijine oficial războiul imperialist al Rusiei în Ucraina. Printre ei se numără jucătorul de hochei Alexander Ovechkin și fostul căpitan al căpitanul echipei naționale, Viaceslav Fetisov. Din cauza fiecăruia dintre ei, mulți ucraineni și ruși vor fi uciși”, a răbufnit Dominik Hasek, fostul mare portar ceh, dublu câștigător al Cupei Stanley, prin intermediul unei rețele de socializare. În schimb, reprezentanții clubului din Washington DC au preferat să adopte un ton rezervat: „Alex Ovechkin este un cetățean rus care locuiește la Moscova cu familia în extrasezon și va locui acolo după retragere. În această vară, în timp ce se afla în Rusia, țara sa i-a cerut să participe la o campanie video. Fiind sportivul cu cea mai lungă experiență din Washington și un pilon al comunității, atenția lui și a noastră se îndreaptă spre sezonul care urmează și a impactului continuu pe care îl are asupra hocheiului orașul nostru”. Răspunsul lui Ovechkin: „Sunt rus și îmi susțin țara” Pus la zid pentru spotul electoral, Alexander Ovechkin a precizat că a acceptat propunerea din dorința de a-și susține țara. Totodată, s-a declarat un militant pentru pace și a vorbit despre dorința de a locui în țara natală după ce va pune capăt carierei. „Sunt rus și îmi susțin țara. Sunt pentru pace și iubire și sper că în lume nu contează cine ești. Sper că toată lumea înțelege asta, că toată lumea vrea pace și că toată lumea speră că totul va fi bine în lume. Imediat ce nu voi mai juca hochei, probabil că voi rămâne acolo. Voi locui acolo, copiii mei vor locui acolo, familia mea. Sunt pentru pace şi iubire şi sper că totul va fi bine”, a spus el.
AUR, pe primul loc în sondajul Gândul privind alegerile parlamentare anticipate, cu aproape 40% din voturi
Gândul i-a provocat pe cititori să răspundă la întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, cu ce partid ai vota?”. Aproape 10.000 de persoane au participat la sondaj, iar rezultatele arată o diferență semnificativă între AUR și celelalte formațiuni politice. Din cele 9.457 de voturi înregistrate, AUR a obținut 37%, respectiv 3.520 de voturi, clasându-se detașat pe primul loc în opțiunile cititorilor Gândul. Pe poziția a doua s-a clasat PNL, cu 24%, echivalentul a 2.234 de voturi, în timp ce PSD a strâns 20%, cu 1.871 de voturi. În sondajul Gândul, AUR se află la o distanță de 13 puncte procentuale față de PNL și de 17 puncte față de PSD. USR, la 12% în sondajul Gândul USR a obținut 12%, adică 1.117 voturi, fiind a patra formațiune în opțiunile exprimate de participanții la sondaj. Celelalte partide au înregistrat procente mult mai mici. UDMR și SENS au obținut câte 2%, cu 230, respectiv 187 de voturi. Forța Dreptei a fost indicată de 1% dintre participanți, cu 138 de voturi, în timp ce SOS România a obținut tot 1%, cu 128 de voturi. POT a strâns 32 de voturi, reprezentând mai puțin de 1% din totalul opțiunilor exprimate. Cum arată clasamentul rezultat din voturile cititorilor Gândul AUR – 37% (3.520 de voturi) PNL – 24% (2.234 de voturi) PSD – 20% (1.871 de voturi) USR – 12% (1.117 voturi) UDMR – 2% (230 de voturi) SENS – 2% (187 de voturi) Forța Dreptei – 1% (138 de voturi) SOS România – 1% (128 de voturi) POT – 0% (32 de voturi)
Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă
Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
Victor Ponta, despre viitorul Executiv: Practic, se anulează și alegerile parlamentare
Ponta a declarat că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet, dar a apreciat că numele vehiculate în spațiul public sunt mai bine pregătite decât actualii membri ai Guvernului. „Mâine (marți n.r.) aștept să ne spună și numele. Dacă sunt numele alea din presă, ne propune niște oameni de 100 de ori mai bine pregătiți și mai deștepți decât ăștia pe care îi are acum Bolojan. La Externe, la Apărare, la Agricultură, la Mediu…”, a afirmat fostul premier luni, invitat la emisiunea Marius Tucă Show. Ponta: republică prezidențială Victor Ponta spune că influența președintelui asupra viitorului Executiv este fără precedent și a comparat situația cu o republică prezidențială. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul”, a afirmat el. De asemenea, Ponta susține că președintele își impune propria formulă guvernamentală, iar rolul Parlamentului devine unul marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el”, a declarat politicianul. Parlamentul, „pus în paranteză” Potrivit fostului premier, influența Parlamentului în procesul de guvernare din România este în scădere. „Parlamentul devine o paranteză. Iar acum punem definitiv Parlamentul în paranteză. Pentru că nu mai contează”, a afirmat el. Precedentul Iohannis Ponta a comparat situația actuală cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis. „Iohannis a încercat să facă «guvernul meu». Nu i-a ținut. Până la urmă a adus PSD-ul la guvernare”, a declarat Ponta. Acesta a apreciat însă că actualul context politic este diferit deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028.
Ion Cristoiu: Mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă era executată în 2027. Acum este prea devreme și se va uita totul până la alegeri
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă ar fi fost făcută în 2027, mai aproape de alegerile parlamentare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ia imaginează-ți că povestea cu Oana Gheorghiu avea loc anul trecut în septembrie. Și venea Grindeanu la tine la emisiune și îl întrebai despre asta. Și Grindeanu ce făcea? Îi lua apărarea. Asta este adevărata democrație. Mai ții minte ce bătălii erau? Anul trecut i-ar fi făcut plângere lui Ludovic Orban? Nu îi făceau nimic. E bine că e democrație, gata…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă ar fi fost făcută în 2027, mai aproape de alegerile parlamentare. Acesta a început prin a spune că cei din PNL încă nu s-au burzuluit. Motivul subliniat de jurnalist este că „nu știu că nu mai au friptură”. Acesta susține că mai sunt 2 ani și jumătate până la viitoarele alegeri parlamentare. PNL nu poate să aștepte atât până va fi din nou la conducere. Cristoiu afirmă că în urmă cu un an, niciun social-democrat nu l-ar fi condamnat pe Ludovic Orban sau ar fi criticat-o atât de acid pe Oana Gheorghiu. „Nu știu, poate demisionează Grindeanu și se face… Am exagerat spunând că planul poate fi ca după două luni… Problema este că ei până acum, în PNL, nu s-au burzuluit, deoarece încă nu știu că nu mai au friptură. În momentul în care vor vedea asta, încă o dată spun, mai sunt 2 ani și jumătate. Mișcarea pe care a făcut-o Bolojan era genială dacă era în 2027. Cu un an înainte de alegeri sau chiar în anul acela. În 2 ani și jumătate… În aceste zile am trăit adevărata democrație. Zburau hârtiile… Ia imaginează-ți că povestea cu Oana Gheorghiu avea loc anul trecut în septembrie. Și venea Grindeanu la tine la emisiune și îl întrebai despre asta. Și Grindeanu ce făcea? Îi lua apărarea. Asta este adevărata democrație. Mai ții minte ce bătălii erau? Anul trecut i-ar fi făcut plângere lui Ludovic Orban? Nu îi făceau nimic. E bine că e democrație, gata… Sunt cel mai mare adversar al proiectului de la Doicești. Rareș (n.r. Rareș Bogdan) bate câmpii. Dai în mine, dai în fabrici și uzine… Erau niște șmecheri care aveau acolo niște centrale… Niște șmecheri au hotărât ei să ia alea de pe submarine și să facă microcentrale nucleare. Dar nu le-au experimentat nicăieri. Și au găsit niște proști în România”, a explicat jurnalistul.
Oficial: JD Vance ajunge la Budapesta ca să-l susțină pe Viktor Orban
„Vicepreședintele SUA, JD Vance, va călători în Ungaria în această lună înainte de alegerile parlamentare din țară”, a anunțat Casa Albă. „În timpul șederii sale la Budapesta, vicepreședintele va avea întâlniri bilaterale cu prim-ministrul Viktor Orbán”, a afirmat Casa Albă într-un comunicat. „Vicepreședintele va face, de asemenea, o declarație despre bogatul parteneriat dintre Statele Unite și Ungaria”, se arată în declarație. Și șeful de cabinet al lui Viktor Orban, Balazs Orban, a anunțat, aproape concomitent cu Administrația SUA, vizita lui JD Vance în Ungaria în perioada 7-8 aprilie. Alegerile parlamentare în care se vor confrunta blocurile Fidesz (Viktor Orban) și Tisza (Peter Magyar) au loc pe 12 aprilie. Orban,în legături strânse cu administrația președintelui Donald Trump, se confruntă cu cea mai mare provocare la adresa guvernării sale din ultimii ani. Însă sondajele independente îl arată în avantaj pe contracandidatul conservator Peter Magyar. Luna trecută, Trump l-a susținut pe Orban, numindu-l „un lider puternic care a arătat întregii lumi ce este posibil atunci când îți aperi granițele, cultura, moștenirea, suveranitatea și valorile”, într-un mesaj video transmis de Biroul Oval. Călătoria lui Vance vine în urma unei vizite în țară a secretarului de stat Marco Rubio, la mijlocul lunii februarie. De la revenirea lui Orban la putere în 2010, acesta s-a confruntat în repetate rânduri cu Uniunea Europeană, liderii polonezi și irlandezi condamnând legăturile strânse ale guvernului său cu Moscova. Dacă contracandidatul său, maghiarul, și partidul său TISZA vor câștiga, se așteaptă ca acesta să îmbunătățească relațiile cu UE și să deblocheze miliarde de euro pentru Ungaria, sume pe care Bruxelles-ul le-a înghețat.
„Efectul” Groenlanda: premierul Danemarcei, care s-a luptat cu Trump, este pe cale să câștige alegerile
Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico. Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times. Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje. Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri. Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe. Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni. „Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi. Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%. Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen. Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022. Factorul decisiv în coaliție Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.
În Ungaria crește îngrijorarea că rezultatul alegerilor ar putea fi contestat. Ce arată sondajele
Campania electorală este deja marcată de acuzații, tactici de denigrare și sondaje manipulate, însă în Ungaria crește îngrijorarea că rezultatele ar putea fi contestate de partea care pierde scrutinul: fie de Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Viktor Orbán, fie de Tisza, partidul în ascensiune al lui Péter Magyar. Discuții despre rezultate „ilegitime”, criză constituțională și stare de urgență Foto Péter Magyar/ Facebook Zsuzsanna Szelényi, fostă parlamentară Fidesz și una dintre cele mai vechi membre ale partidului, a declarat pentru POLITICO că este îngrijorată că, dacă Magyar va câștiga, Orbán ar putea fi tentat să perturbe sau chiar să blocheze transferul de putere. „Dacă opoziția câștigă doar o majoritate simplă, Orbán va avea o mulțime de instrumente pentru a face aproape imposibilă formarea unui nou guvern sau chiar convocarea unui nou parlament”, a spus ea. „Ar putea crea o criză constituțională și ar putea declara stare de urgență.” Susținătorii lui Orbán, la rândul lor, indică trecutul prim-ministrului ca dovadă că acesta este gata să accepte rezultatul alegerilor. Demis după primul său mandat în 2002, Orbán a așteptat momentul potrivit și a revenit în forță opt ani mai târziu. Dacă există pericolul ca cineva să nu accepte rezultatele, spun ei, este mai probabil ca acesta să vină din partea partidului maghiar Tisza. „Ei construiesc narațiunea că, dacă pierd alegerile, atunci acesta este un rezultat ilegitim”, a declarat János Bóka, ministrul UE al Ungariei. „Ar ieși Péter Magyar în fața unei camere de filmat și ar spune: „Bine, am auzit vocea poporului maghiar, își dorește ca acest guvern să rămână la putere?”, a adăugat el. „Este aceasta o posibilitate realistă după toată isteria politică pe care au creat-o?” Sondajele se bat cap în cap Foto Viktor Orban/ Facebook Indiferent de acuzațiile dintre părți, campania a devenit caustică, cu afirmații contradictorii despre legitimitatea procesului. În acest context, riscul unor tulburări post-electorale crește, susține Politico. Sondajele realizate de sociologi independenți dar prietenoși cu Tisza arată că mișcarea maghiară este în avantaj, în medie, cu 8 până la 10 puncte procentuale. Alte sondaje realizate de sociologi apropiați Fidesz – ca Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale – arată că partidul lui Orbán are un avans confortabil. Ambele tabere indică motive metodologice în spatele diferenței dintre rezultate și fiecare îl acuză pe celălalt că fabrică sondaje pentru a le folosi ca armă în modelarea opiniei publice. Vor fi contestate alegerile? Foto Peter Magyar Facebook „Indiferent cine câștigă, se va stârni zarvă despre alegeri furate”, a declarat Gábor Tóka, politolog la Universitatea Central Europeană. Orbán, a adăugat el, este de așteptat să conteste un rezultat nefavorabil. „Dacă nu există o victorie covârșitoare împotriva lui, nu-l văd primind cu ușurință rezultatul”, a spus el. „Cred că va contesta votul din districte și ar putea încuraja protestele stradale pentru a prezenta rezultatul ca fiind nelegitim”, a adăugat el. „Nu atât pentru că va crede că poate inversa rezultatul, cât pentru că, cu cât poate face mai multe daune noului guvern și îl poate submina, cu atât are mai multe șanse să revină mai târziu în forță politică.” Și în privința taberei Tisza sunt îngrijorări. Având în vedere așteptările generate de sondajele favorabile Tisza, „va exista o tensiune enormă în săptămânile de după alegeri dacă opoziția pierde”, a spus Tóka. Pentru Orbán, trecutul său conține indicii despre cum ar putea reacționa la o înfrângere, a spus Szelényi, fostul parlamentar Fidesz, care a părăsit partidul pe măsură ce ideologia acestuia s-a schimbat de la liberală la național-conservatoare în anii 1990. Szelényi a fost ulterior reales în parlament sub o nouă bandă de partid. Ce spune trecutul despre Orban Ultima dată când Fidesz a pierdut alegerile naționale, în 2006, Orbán și-a acceptat inițial înfrângerea în fața Partidului Socialist Maghiar. Acest lucru s-a schimbat șase luni mai târziu, din cauza unui discurs divulgat în care liderul socialist Ferenc Gyurcsány a recunoscut că a mințit pentru a câștiga alegerile, negând că va introduce măsuri de austeritate. După ce au izbucnit proteste antiguvernamentale spontane, parlamentarii Fidesz au luat măsuri pentru a le exploata, demontând barierele de securitate din jurul Adunării Naționale, astfel încât protestatarii să se poată apropia de parlament. „Fidesz a scos politica în stradă și a hărțuit guvernul cu tactici extrem de obstrucționiste în parlament”, și-a amintit Szelényi. Orbán, a prezis ea, va repeta probabil strategia. „Orbán îi poate face viața foarte dificilă lui Tisza ulterior, la guvernare”, a spus ea. „Fără o majoritate de două treimi, Tisza va fi blocată în adoptarea multor reforme. Acestea ar include măsurile cerute de Bruxelles pentru eliberarea a aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile UE, care au fost înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept cu privire la Ungaria și pe care maghiarii au promis să le returneze acasă. Totuși, chiar și unii dintre cei mai înverșunați critici ai lui Orbán se îndoiesc că acesta ar merge atât de departe încât să susțină direct că alegerile au fost furate. „Prețul politic al nerespectării rezultatelor i-ar putea distruge șansele de a reveni în politică”, a spus Tóka, menționând că Orbán l-a felicitat pe Joe Biden în 2020, chiar dacă Donald Trump susținea că alegerile americane au fost furate. Întrebat anul trecut, într-un interviu cu Mathias Döpfner, directorul general al grupului media german Axel Springer, care deține POLITICO, dacă ar accepta rezultatul în cazul în care ar pierde, Orbán a spus că are „practică” în opoziție. „Nu dețin doar recordul de prim-ministru”, a spus Orbán. „Dețin și recordul de lider al opoziției.” „Partidul Fidesz este în politică din 1988”, a declarat Bóka, ministrul UE, pentru POLITICO. „Am câștigat împotriva opoziției și am câștigat împotriva guvernului. Am pierdut împotriva opoziției și am pierdut împotriva guvernului. Toate acestea s-au întâmplat deja și nu am pus niciodată la îndoială rezultatul alegerilor.”
Ungaria a stabilit data alegerilor parlamentare, cu mize majore pentru viitorul lui Orbán. Când vor avea loc
Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 12 aprilie 2026, a anunțat marți președintele țării, Tamás Sulyok, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Votarea va avea loc duminică, 12 aprilie 2026. Unul dintre pilonii democrației este dreptul la alegeri libere. Îi încurajez pe toți să-și exercite acest drept”, se arată în mesajul postat de Sulyok pe rețeaua socială. Conform legii, scrutinul trebuie să aibă loc într-o duminică din aprilie sau mai, iar data votului nu poate fi o zi de sărbătoare legală, Duminica Paștelui sau Duminica Rusaliilor. De obicei, alegerile sunt programate pentru prima dată posibilă, notează Telex.hu. Din acest moment, candidații independenți și organizațiile care depun liste de candidați își pot înregistra intenția de a candida la Comisia Electorală Națională (NVB). Perioada oficială de campanie electorală va începe cu 50 de zile înainte de alegeri, respectiv pe 21 februarie. De la această dată, pot fi afișate postere electorale. Potrivit POLITICO, aceste alegeri parlamentare reprezintă o amenințare serioasă la adresa puterii lui Viktor Orbán, care a fost criticat pentru regresul democrației și al statului de drept. Pentru prima dată de la preluarea puterii în 2010, Orban se va confrunta cu un adversar puternic din opoziție, Peter Magyar. Partidul său de dreapta, Tisza, conduce cu 49% din voturi, devansând partidul Fidesz al lui Orbán, care are 37%, potrivit unui sondaj POLITICO.
INSCOP: AUR scade, pentru prima dată, sub 40% după prezidențialele din 2025. Cum se situează celelalte partide
Un sondaj INSCOP, publicat joi, arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 38% din intențiile de vot, situându-se în continuare pe primul loc. Cu toate acestea, este pentru prima dată după scrutinul prezidențial din mai 2025 când formațiunea condusă de George Simion scade sub pragul de 40% (40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie 2025). Pe locul al doilea, la mare distanță, se află PSD, cu 19,5% din intențiile de vot, față de 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie și 13.7% în iunie 2025. PNL se clasează pe locul al treilea, cu 14,6%, și se află în ușoară scădere față de lunile anterioare: 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie 2025. Pe locul al patrulea este USR, cu 12,3%. „Pentru prima dată după alegerile prezidențiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu comparativ cu următorul clasat, Partidul Social Democrat, aflat în ușoară creștere. PNL, USR și UDMR se mențin la un nivel constant, comparativ cu lunile anterioare. Partidele care formează coaliția guvernamentală cumulează 51% din intenția de vot, în timp ce partidele din opoziție parlamentară aproximativ 43%”, potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Partidele care nu ar mai intra în Parlament dacă s-ar organiza noi alegeri De asemenea, sondajul a relevat faptul că patru partide care sunt acum în Parlament nu ar mai întruni pragul electoral de 5%, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. UDMR are 4,8%, POT are 3,1%, iar SOS are 1,7%. Datele sondajului INSCOP au fost colectate în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, iar metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin interviuri telefonice, având la bază un eșantion de 3000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%. Un alt sondaj, publicat de CURS săptămâna trecută, a arătat că 35% dintre români ar vota cu AUR, dacă s-ar organiza din nou alegeri parlamentare duminica viitoare. Alți 24% dintre cei intervievați ar vota cu PSD, iar 15% ar vota cu PNL.