Etichetă: alegeri parlamentare

Alegeri parlamentare Republica Moldova 2025. Peste1 milion de moldoveni s-au prezentat la vot

UPDATE 15:00 – Peste 1 milion de moldoveni s-au prezentat la vot – 35,09% Până acum au votat 1.025.676 de alegători, ceea ce reprezintă o prezență de 35,09%. Femei: 53,59% (549.629) Bărbați: 46,41% (476.047) Cele mai active grupe de vârstă sunt 36–45 ani (23%) și 26–35 ani (17%), în timp ce alegătorii de peste 76 de ani au reprezentat doar 4,7%. Atât femeile, cât și bărbații au o participare apropiată, de circa 37% și respectiv 36%. Diaspora În afara țării au votat 145.387 de alegători. Femei: 52,72% (76.644) Bărbați: 47,28% (68.743) Electoratul din diaspora este mai tânăr: aproape 29,4% au între 36–45 de ani, urmați de 26–35 de ani (23,4%) și 46–55 de ani (19,5%). Participarea celor de peste 76 de ani este de doar 0,5%. În țară s-au prezentat la urne 882.190 de alegători, adică 31,79% din total. Femei: 53,73% (474.028) Bărbați: 46,27% (408.162) Cei mai activi votanți sunt din categoria 36–45 de ani (22,6%), urmați de 26–35 de ani (16,7%) și 56–65 de ani (15,5%). Municipiul Chișinău În Capitală au votat până acum 242.914 alegători (prezență de 35,92%). Femei: 55,26% (134.239) Bărbați: 44,74% (108.675) Grupa de vârstă 36–45 de ani domină participarea, cu 24,3%, urmată de 26–35 de ani (16,4%) și 56–65 de ani (14,8%). Participarea persoanelor de peste 76 de ani este de 5,2%. UPDATE 14:58 – Alerte cu bombă în București și alte cinci orașe, în contextul alegerilor din Republica Moldova Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova anunță că alerte cu bombă au fost primite în București și alte cinci orașe din Europa și SUA, conform avertismentelor transmise anterior, făcând parte din acțiunile Rusiei vizând perturbarea procesului electoral la scrutinul parlamentar, duminică. Pe lângă București, cazuri au fost raportate și în orașele Roma și Genova (Italia), Bruxelles (Belgia), Asheville (SUA) și Alicante (Spania). Reprezentanții MAE precizează că instituțiile statului au fost pregătite pentru acest scenariu, fiind stabilite proceduri clare și existând o cooperare strânsă cu partenerii internaționali, astfel încât procesul electoral să nu fie afectat. UPDATE 14:35 Promo-LEX raportează 247 de incidente confirmate Misiunea Promo-LEX a prezentat noi date privind desfășurarea scrutinului parlamentar din 2025 din Republica Moldova. Până la ora 14:30, observatorii organizației au raportat 344 de situații, dintre care 247 au fost confirmate ca incidente electorale. Printre cele mai frecvente probleme semnalate se numără: ⦁ încălcarea secretului votului – 85 de cazuri, un număr considerat fără precedent până acum; ⦁ prezența nejustificată a unor persoane în incinta secțiilor de votare – 15 cazuri; ⦁ filmarea procesului de vot de către concurenți – 10 cazuri; ⦁ afișe și panouri electorale în apropierea secțiilor – 5 cazuri. Promo-LEX a subliniat că aceste date sunt actualizate constant pe parcursul zilei și că observatorii săi monitorizează atent procesul electoral pentru a documenta toate eventualele nereguli. UPDATE 14:25 Peste 15.700 de cetățeni au votat în România la alegerile din Republica Moldova, până la ora 14:00 Până la ora raportării, 15.706 persoane și-au exprimat votul în secțiile din România, la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Până la ora raportării, 15.706 persoane și-au exprimat votul în secțiile din România, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, conform datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală. Dintre aceștia, 8.556 sunt femei (54,48%), iar 7.150 sunt bărbați (45,52%). Cei mai mulți sunt în categoria 26-35 de ani (27.4%). UPDATE 14:00 – 30,88% Prezență la vot Până la această oră, la alegerile prezidențiale din Republica Moldova s-au prezentat la urne 892.530 de alegători, ceea ce reprezintă o prezență de 30,88%. Majoritatea votanților sunt femei (53,32%), iar bărbații au reprezentat 46,68% din totalul participanților. Cele mai active grupe de vârstă sunt cele de 36–45 de ani (23%) și 26–35 de ani (17%), în timp ce alegătorii trecuți de 76 de ani au înregistrat o participare de doar 4,7%. Atât femeile, cât și bărbații au avut o prezență apropiată la vot, de circa 32%. În diaspora, au votat până acum 117.944 de persoane. Și aici femeile sunt majoritare (52,72%), în timp ce bărbații reprezintă 47,28%. Cei mai activi alegători peste hotare sunt din categoria de vârstă 36–45 de ani (29,3%), urmați de cei între 26–35 de ani (22,5%) și 46–55 de ani (20,1%). Participarea tinerilor de 18–25 de ani este de 10%, iar la polul opus, persoanele de peste 76 de ani au o prezență de doar 0,5%. UPDATE 13:00 – Prezență la vot – 26,08% Total alegători: 744.616 Prezența la vot raportată la fiecare categorie de vârstă (pe gen): Bărbați: 26,63% (349.863) Femei: 26,59% (394.753) Participarea pe grupe de vârstă: 18–25 ani: 16,14% (26.734) 26–35 ani: 16,11% (47.124) 36–45 ani: 19,40% (66.357) 46–55 ani: 25,62% (49.953) 56–65 ani: 32,14% (52.813) 66–75 ani: 41,77% (42.759) 76+ ani: 34,15% (13.125) Dintre care, în diaspora:  87.698 Distribuția alegătorilor după gen: Femei: 53,16% (46.616) Bărbați: 46,84% (41.082) UPDATE 12:55 – Situația din România Până la ora 12:00, aproximativ 500 de persoane au votat la Ambasada Republicii Moldova din București. Printre ele s-a numărat și Maria Băsescu, soția fostului președinte Traian Băsescu, care deține cetățenie moldovenească din 2016, la fel ca fostul șef al statului. Maria Băsescu s-a prezentat singură la urne. De asemenea, la aceeași secție de votare, s-a prezentat și europarlamentarul Eugen Tomac, care a subliniat că scrutinul de duminică are „o miză fără precedent”. Până la ora 12:00, aproximativ 9.000 de persoane și-au exercitat dreptul de vot în România. UPDATE 12:45 – Procesul electoral decurge în regim normal, fără incidente majore Cea mai ridicată prezență la vot se înregistrează în circumscripția Rezina, unde peste 22% dintre alegători s-au prezentat la urne, în timp ce în Briceni se consemnează cea mai scăzută participare, de aproximativ 15%. În municipiul Chișinău, până la această oră, 20% dintre cetățeni au votat. În diaspora, aproximativ 60.000 de alegători au participat deja la scrutin, cu cozi semnalate la secțiile din Bruxelles, București, Moscova, Veneția și Villeneuve-Saint-Georges. Secțiile din Statele Unite și Canada urmează să fie deschise pe parcursul zilei. În cele 12 secții destinate alegătorilor din localitățile de pe malul stâng al Nistrului s-au prezentat până acum circa 5.000 de persoane. Biroul politici de reintegrare

Alegerile din Moldova, urmărite atent de presa internațională. Miza viitorului țării între pro-europeni și pro-ruși

Astăzi, cetățenii Moldovei își aleg noul Parlament, într-un scrutin electoral considerat de mulți drept o adevărată „luptă” pentru viitorul țării. Competiția de astăzi pentru Parlament se desfășoară între tabăra pro-europeană condusă de Maia Sandu și o grupare pro-rusă sprijinită direct de Kremlin. Cel puțin, aceasta este perspectiva relatată de presa internațională din Europa și Statele Unite. Ziarul The Washington Post descrie o cursă strânsă între partidele pro-europene și cele susținute de Moscova. „Cursa tensionată îi opune pe guvernanții pro-occidentali din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – care dețin o majoritate parlamentară solidă din 2021, dar riscă să o piardă – mai multor rivali favorabili Rusiei, însă fără parteneri pro-europeni viabili, lăsând incertitudini cu privire la posibilele rezultate și la direcția geopolitică pe care o va urma țara”, notează The Washington Post. În Germania, DW scrie despre posibilele încercări de influență ale Rusiei în alegeri, avertizate de președinta Maia Sandu cu o zi înainte de vot. „Înaintea votului de duminică, președinta pro-UE a Moldovei, Maia Sandu, a avertizat asupra unei puternice interferențe din partea Rusiei. Într-un interviu difuzat sâmbătă, Sandu a declarat pentru postul public german ZDF că «integritatea și independența» teritorială a țării sunt în joc. Potrivit lui Sandu, Moscova exercită o presiune enormă pentru a influența votul, cheltuind «sute de milioane de euro» pentru a finanța partide politice, a mitui alegătorii și a instrui tineri pentru activități de destabilizare.”, notează DW Ziarul The Guardian a scris despre dificultățile principale cu care se confruntă PAS, partidul aflat în fruntea clasamentului pentru alegerile de astăzi. Sondajele indică faptul că partidul ar rămâne cel mai mare, dar ar putea să-și piardă majoritatea, în timp ce blocul „Patriotic” se situează aproape de locul doi. În acest context, partidele mici ar putea deveni decisive. Blocul „Patriotic” include cele mai importante formațiuni pro-ruse, inclusiv socialiștii condusi de fostul președinte Igor Dodon și oamenii lui Vladimir Voronin, care au condus țara până în 2008. The Guardian menționează și un alt competitor pentru partidul PAS, mai exact, Blocul Alternativa, condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului, și Alexandru Stoianoglo, fost contracandidat prezidențial. Deși se declară pro-european, criticii spun că Blocul Alternativa are interese ascunse în sprijinirea Kremlinului și susțin influența rusească în alegerile din Republica Moldova. Corriere della Sera a analizat și factorii socio-economici care cresc atitudinile pro-ruse, în Republica Moldova care își dorește aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. „În afara capitalei, Chișinău, ai impresia că pășești în Uniunea Sovietică. Tentativele de fraudare a urnelor sunt reale, așa cum au demonstrat dezvăluirile Reuters despre preoți ortodocși recrutați de Moscova în scopuri propagandistice. Președinta Maia Sandu și-a asumat un risc uriaș în octombrie trecut cu un referendum inutil privind aderarea la UE. Tabăra pro-europeană a fost salvată de diaspora. Orice s-ar întâmpla astăzi, în lipsa unei intervenții economice masive, într-o țară în care singurul lucru care unește cele două tabere este sărăcia extremă a populației, tentația întoarcerii în trecut va rămâne mereu prezentă. În pofida proclamațiilor Uniunii Europene”, a scris Corriere della Sera.

Alegeri parlamentare Republica Moldova 2025. Cele mai importante alegeri din istoria recentă. Unde și cu ce documente se poate vota în România

Ultimele sondaje arată o competiție strânsă între Blocul de opoziție „Patriotic” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), dar și incertitudini majore legate de pragul electoral pentru unele formațiuni. Alegerile sunt percepute ca un moment decisiv pentru viitorul european al Moldovei și ca test pentru orientarea pro-UE versus influența rusă. Pentru alegerile parlamentare din acest an, Republica Moldova a deschis 301 secții de votare în diaspora, iar 23 dintre acestea sunt în România, în 14 orașe. Față de alegerile prezidențiale din 2024, numărul secțiilor de votare deschise în România a crescut cu șapte: două secții suplimentare la București, câte una la Iași, Brașov și Timișoara, iar în Baia Mare și Târgu Mureș au fost organizate pentru prima dată secții de votare. Mai jos poate fi consultată lista secțiilor de votare deschise în orașele din România pentru alegerile din Republica Moldova: București (5 secții) (38/230) Aleea Alexandru nr. 40, Sector 1 – Ambasada Republicii Moldova în România (38/231) Strada Ermil Pangrati nr. 12, Sector 1 – Secția Consulară a Ambasadei Republicii Moldova în România (38/232) Strada Stavropoleos nr. 6, Sector 3 – Autoritatea Electorală Permanentă (38/233) Strada Eugeniu Carada nr. 1, Sector 3 – Autoritatea Electorală Permanentă (38/234) Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 3, Sector 1 – Muzeul Național al Țăranului Român Iași (3 secții) (38/235) Strada Vasile Conta nr. 30 – Casa de Cultură a Studenților (38/236) Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron nr. 73 (38/237) Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 64 – Școala Primară “Gheorghe Asachi” Bacău (1 secție) (38/238) Calea Mărășești nr. 157 – Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Campusul Mărășești Baia Mare (1 secție) (38/239) Bulevardul Unirii nr. 16 – Camera de Comerț și Industrie Maramureș Brașov (2 secții) (38/240) Strada Memorandului nr. 39 – Casa de Cultură a Studenților Brașov (38/241) Bulevardul Eroilor nr. 7 – Colegiul Național “Unirea” Brașov Cluj-Napoca (2 secții) (38/242, 38/243) Piața Lucian Blaga nr. 1–3 – Casa de Cultură a Studenților “Dumitru Fărcaș” Constanța (1 secție) (38/244) Bulevardul Mamaia nr. 124 – Universitatea “Ovidius” din Constanța Craiova (1 secție) (38/245) Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 13 – Universitatea din Craiova Galați (1 secție) (38/246) Strada Domnească nr. 47 – Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați Oradea (1 secție) (38/247) Calea Armatei Române nr. 1F – Colegiul Economic “Partenie Cosma” Sibiu (1 secție) (38/248) Strada Zaharia Boiu nr. 1 – Școala Gimnazială “Regina Maria” Suceava (1 secție) (38/249) Strada Universității nr. 13 – Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava Timișoara (2 secții) (38/250) Strada Cluj nr. 12 – Liceul de Artă “Ion Vidu” (38/251) Aleea Studenților nr. 2 – Cantina studențească Politehnica Târgu Mureș (1 secție) (38/252) Strada Köteles Sámuel nr. 6 – Universitatea de Arte din Târgu Mureș Cu ce documente se poate vota Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cetățenii moldoveni aflați peste hotare pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul statului gazdă, prezentând unul dintre următoarele acte: a) cartea de identitate, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova; b) cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu; c) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv expirat). Ultimele sondaje arată o competiție strânsă între Blocul de opoziție „Patriotic” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), dar și incertitudini majore legate de pragul electoral pentru unele formațiuni. În acest tablou intern, diaspora, absentă din cercetările sociologice, poate deveni factorul care va decide rezultatul final. Peste 3.000 de observatori naționali și internaționali vor supraveghea alegerile 3.423 de observatori au fost acreditați să monitorizeze alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, informează Comisia Electorală Centrală, citată de zdg.md. Dintre aceștia, 2.496 de observatori naționali reprezintă 8 asociații obștești din țară. Cei mai mulți observatori au fost acreditați la solicitarea Asociației Promo-LEX și Uniunii Juriștilor din Moldova. Peste 20 de misiuni diplomatice acreditate CEC a acreditat 912 observatori internaționali, care reprezintă următoarele instituții: 22 misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova (149 de persoane); 15 autorități electorale străine (28 de persoane); 12 asociații internaționale (269 persoane); misiunea de observare a alegerilor din partea OSCE/ODIHR va fi reprezentată de 272 de persoane: Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor de 8 persoane; Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră de 3 persoane; Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de 28 de persoane; Parlamentul European – 14 persoane; Adunarea Parlamentară a OSCE – 118 persoane; Parlamentul Ucrainei – 15 persoane; Organizația Internațională a Francofoniei – 8 persoane.

AUR din Republica Moldova contrazice declarațiile de la București: Nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România

În urma declarațiilor făcute vineri la București, prin care AUR a anunțat „retragerea din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, AUR din Republica Moldova a transmis într-un comunicat că „AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală”. AUR din Republica Moldova transmite că este „o formațiune independentă” și „nu o filială a AUR România”, precizând că este succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în decembrie 2013. „Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc”, se arată în comunicat. Partidul de la Chișinău afirmă că își concentrează campania pe problemele majore ale societății, precum „sărăcia, exodul populației, lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mizere, nesiguranța”. În același timp, conducerea formațiunii de la Chișinău spune că speră ca decizia de la București „nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare”. Ce a transmis formațiunea lui George Simion Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat vineri retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianța pentru Unirea Românilor anunță ieșirea din competiția electorală din Republica Moldova. Deși am fost acuzați de vrute și nevrute, în fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite! Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă! Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului!”, a transmis AUR.

AUR se retrage din cursa electorală din Republica Moldova. Ce motive invocă partidul

UPDATE „AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Adrian Buga, candidat pe lista AUR pentru scrutinul din 28 septembrie din Republica Moldova, și-a exprimat dorința de a avea o guvernare proromânească și proeuropeană după ziua de duminică, încurajând cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot. Acesta a urat succes competitorilor rămași în cursă, din Partidul ”, se menționează în finalul comunicatului. Știrea inițială Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor anunţă ieşirea din competiţia electorală din Republica Moldova. Deşi am fost acuzaţi de vrute şi nevrute, în faţa unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta şi mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă şi pentru a nu produce şi mai multă dezbinare şi a nu dezorienta publicul. Avem simţul datoriei împlinite”, spune AUR într-un comunicat oficial. AUR subliniază că nu dorește să fie acuzat de implicare în „afacerile unui alt stat”, chiar dacă acesta este considerat „al doilea stat românesc”. În mesajul său, partidul a urat succes competitorilor „care respectă România și istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului”.

Alegerile din Moldova, trei scenarii post-electorale. O nouă fază de fragmentare, instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică

Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Moldova trece printr-o fază critică marcată de polarizare politică și tensiuni geopolitice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala forță pro-rusă a țării. Campania dezvăluie o fragmentare partizană și o neîncredere crescândă față de elite, odată cu apariția unor formațiuni hibride precum Alternativa. Aflată în dificultate economică, Moldova suferă, în special, de o criză energetică legată de războiul din Ucraina și de o vulnerabilitate structurală exacerbată de emigrație. Uniunea Europeană susține cursul pro-european al Moldovei, în timp ce Rusia își intensifică interferența prin finanțare sub acoperire, dezinformare și presiuni, în special în Transnistria și Găgăuzia. Aceste alegeri reprezintă un test strategic pentru democrație și viitorul european al Republicii Moldova. Sunt posibile trei scenarii post-electorale: victoria PAS, o coaliție pro-rusă eterogenă care încetinește integrarea sau un parlament fragmentat care duce la instabilitate. Republica Moldova devine, astfel, un teren de testare pentru relațiile UE-Rusia în spațiul post-sovietic. „Peisajul politic al Republicii Moldova trece printr-o reconfigurare profundă, marcată de erodarea punctelor de referință tradiționale și de apariția unor noi constelații partizane. Diviziunile istorice — pro-români versus pro-ruși, apoi pro-europeni versus pro-ruși — ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minoritățile etnice) și orientările din politica externă, fie ea pro-rusă sau pro-europeană”, notează Florent Parmentier – doctor în științe politice – într-o analiză publicată de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). PAS, un pariu de tipul „dublu sau nimic” Comportamente politice specifice sunt caracteristice regiunii autonome Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunii separatiste Transnistria din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populațiile urbane și rurale, dar și generațiile diferite. Această fragmentare reflectă o societate aflată sub presiune, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite, consideră Florent Parmentier. „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintelui Maiei Sandu – realeasă în noiembrie 2024 – rămâne forța politică dominantă a țării. La alegerile parlamentare anterioare din iulie 2021, a obținut 52,8% din voturi și 63 de deputați, creând astfel condițiile pentru o majoritate stabilă în jurul programului prezidențial. Ferm stabilit la Chișinău, în vestul țării, și puternic susținut de o diaspora mobilizată, în special în Europa, PAS întruchipează continuitatea reformistă. Cu toate acestea, izolarea sa partizană pe spectrul politic subminează orice perspectivă de alianță, o cale respinsă în mod explicit de președinte. Această strategie este un pariu de tipul «dublu sau nimic». Excluderea alianțelor înainte de alegeri poate consolida electoratul pro-european, dar limitează și opțiunile de după vot în caz de eșec. În schimb, Blocul Împreună – Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE) –, care încearcă să unească alegătorii pro-europeni deziluzionați fără a aluneca în antioccidentalism, se luptă să depășească pragul electoral de 7%, în ciuda «Pactului pentru Europa» – inspirat de acorduri similare din România înainte de aderarea sa la UE – prin care membrii săi se angajează să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE”, explică Florent Parmentier. Blocul lui Stoianoglu și Ceban urmărește să atragă electoratul „nici-nici” Două blocuri pro-ruse structurează opoziția, respectiv Blocul Electoral Patriotic (BEP) și mișcările legate de Șor. Primul este o alianță a foștilor președinți Igor Dodon (2016-2020) și Vladimir Voronin (2001-2009), consolidată de personalități regionale precum fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah (Inima Moldovei, „Inima Moldovei”) și fostul prim-ministru Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). „Blocul subliniază neutralitatea și suveranitatea Moldovei, prezentând integrarea europeană ca o amenințare la adresa independenței naționale, pledând în același timp pentru legături mai strânse cu Rusia. Cât despre blocul «Victoriei» al oligarhului exilat Ilan Șor, acesta a fost exclus din buletinul de vot pentru finanțare ilegală, o decizie încadrată într-un efort mai amplu de a limita interferența Rusiei. Această excludere a găsit un ecou internațional în decizia Consiliului European din 15 iulie 2025 de a impune sancțiuni specifice asupra a șapte persoane și trei entități legate de Ilan Șor, reflectând convergența eforturilor moldovenești și europene de a contracara tentativele de destabilizare. Drept urmare, se așteaptă ca majoritatea electoratului considerat „pro-rus” să se concentreze în jurul BEP. Poziționându-se ca pro-european, Blocul Alternativa — fondat la 31 ianuarie 2025 — este condus de personalități politice proeminente: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general și vicecampion la președinție în 2024, Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuc. Acest bloc urmărește să atragă electoratul «nici-nici» (nici Rusia, nici Occidentul), sătul de confruntarea ideologică, adoptând în același timp o poziție pragmatică și menținând conexiuni internaționale ambigue. Cu toate acestea, blocul a suferit un eșec diplomatic major atunci când lui Ion Ceban i s-a refuzat intrarea în România și în Spațiul Schengen din motive de securitate, la 9 iulie 2025. Această decizie evidențiază potențiale contradicții între ambițiile sale europene declarate și realitățile relațiilor cu partenerii UE, chiar dacă Ceban însuși a prezentat-o ​​ca o mișcare motivată politic, influențată de președintele Sandu, un apropiat al actualului președinte al României, Nicușor Dan”, continuă Florent Parmentier. „Reforma judiciară rămâne proiectul emblematic, dar neterminat, al mandatelor Maiei Sandu” La margini, mai scrie Parmentier, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, condus de fostul primar al orașului Bălți, joacă cartea populistă și anticorupție, cu o retorică pro-rusă și regionalistă. Deși puternic la nivel local și cu succes în alegerile prezidențiale, unde Usatîi a terminat de două ori pe locul trei, s-a chinuit să transpună această popularitate în reprezentare națională, după cum o demonstrează cota de 4,1% obținută în alegerile parlamentare anterioare. „Pe acest fundal de instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică, alegerile din septembrie ar putea inaugura o nouă fază de fragmentare, în care niciun actor singular nu pare capabil să unească durabil aspirațiile unei societăți care caută stabilitate, suveranitate și perspective clare atât în ​​materie economică, cât și în cea de securitate. Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din septembrie 2025 într-un climat de tensiune socială și economică, marcat de o stagnare persistentă. Această pesimism economic se reflectă în cifrele PIB-ului. Potrivit Băncii Mondiale, după o contracție de 4,6% în 2022, PIB-ul a

Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea

Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.

Maia Sandu, la Strasbourg: Obiectivul Kremlinului – să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală

În fața europarlamentarilor, șefa statului moldovean a afirmat: „Obiectivul Kremlinului este clar. Să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală. Să o folosească împotriva Ucrainei și să facă din noi o platformă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt deosebit de importante”. Acesta a avertizat că autoritățile ruse au coordonat o amplă campanie de influențare a alegerilor, începută „cu luni înainte de alegeri”. „Ne-au tăiat gazul, ne-au interzis exporturile de vin și fructe. Au creat zăzanie cu regiunea transnistreană. În ianuarie ne-am trezit cu o criza energetică artificial creată, menită să crească prețurile, să lase Transnistria în beznă și frig și să divizeze cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului”, a adăugat Maia Sandu. „Democrația însăși a devenit o țintă. Marionetele Rusiei finanțează și proteste organizate pe Telegram, cu transporturi aranjate și cu oameni momiți de promisiunea a mii de euro. Minciunile se răspândesc, e-mail-uri false, chipurile venind de la instituții de stat, filme deepfake cu politicieni, site-uri internaționale, chipurile care se prezintă ca surse imparțiale de știri, dar care de fapt transmit propaganda Kremlinului”, a mai exemplificat Sandu. Maia Sandu a descris cum sunt cumpărate voturile Președinta de la Chișinău a mai descris și mecanisme de cumpărare a voturilor, prin bănci sancționate internațional care au deschis zeci de mii de conturi pentru plăți directe, precum și utilizarea criptomonedelor, a cardurilor preplătite și a companiilor fictive. „Instituțiile noastre estimează că, în cursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024”, a mai menționat președinta.