Cum s-au mobilizat bucureștenii la vot în funcție de domiciliu. Topul prezenței pe cele șase sectoare ale Capitalei
Până la ora 21 au loc alegeri locale parțiale în București, după ce fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României. Bucureștenii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, potrivit AEP. UPDATE ORA 17:00: Până la acestă oră, 27,89% din locuitorii Sectorului 6 și-au exercitat dreptul de vot, la polul opus fiind cei din Sectorul 3, cu 20,41%. La nivelul municipiului, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 24,50% până la ora 17:00, ceea ce corespunde unui total de 441.832 de persoane. La alegerile din luna iunie, prezenta totală în sectorul 6 a fost de 44,18%, iar Ciprian Ciucu a fost ales primar cu 73% din voturi. În sectorul 4, prezența a fost de 43,37%, iar Daniel Băluță a câștigat al treilea mandat cu peste 60% din voturi. Sectorul 1: 26,94% Ora 16: 23,86 Ora 15: 21,07% Ora 8: 0,98% Sectorul 2: 24,94% Ora 16: 22,23% Ora 15: 19,53% Ora 8: 0,92% Sectorul 3: 20,41% Ora 16: 18,18% Ora 15: 15,98% Ora 8: 0,75% Sectorul 4: 26,48% Ora 16: 23,52% Ora 15: 20,76% Ora 8: 0,94% Sectorul 5: 22,42% Ora 16: 20% Ora 15: 17:66% Ora 8: 0,95% Sectorul 6: 27,89% Ora 16: 25,03% Ora 15: 22,28% Ora 8: 0,84% UPDATE ORA 16:00: Peste un sfert din locuitorii Sectorului 6 și-au exercitat dreptul de vot, la polul opus fiind cei din Sectorul 3, cu 18,19%, până la ora 16:00. La nivelul municipiului, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 21,84% până la ora 16:00, ceea ce corespunde unui total de 393.876 de persoane. La o oră de la deschiderea secțiilor, la ora 8:00, 15.916 votanți veniseră la urne Prezența la vot în București ajunsese la 0,88%, cu o participare aproape egală între femei și bărbați. Analiza pe sectoare arată diferențe moderate în mobilizarea alegătorilor. Sectorul 1 era în frunte cu o prezență de 0,98%, urmat de Sectorul 5 cu 0,95% și Sectorul 4 cu 0,94%. În Sectorul 2, prezența era de 0,92%, iar în Sectorul 6 de 0,84%. Cea mai scăzută mobilizare se înregistra în Sectorul 3, unde prezența era de 0,75%. Sectorul 1: 23,86% Ora 15: 21,07% Ora 8: 0,98% Sectorul 2: 22,23% Ora 15: 19,53% Ora 8: 0,92% Sectorul 3: 18,19% Ora 15: 15,98% Ora 8: 0,75% Sectorul 4: 23,52% Ora 15: 20,76% Ora 8: 0,94% Sectorul 5: 20% Ora 15: 17:66% Ora 8: 0,95% Sectorul 6: 25,03 Ora 15: 22,28% Ora 8: 0,84% Câte secții sunt în Capitală Potrivit datelor oficiale, în București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6. În funcție de adresa de domiciliu sau reședință, ei sunt așteptați să voteze în 1.289 de secții de votare. În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240.
Istoric: cum s-a votat în București la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei și ce știm despre prezență
Locuitorii Capitalei sunt așteptați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – în secțiile de vot, de data aceasta pentru a vota un nou primar general, după ce câștigătorul de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost ales șef al statului prezidențialele din acest an. Primarul desemnat câștigător în urma scrutinului de duminică, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028. Din iunie 2024 au fost 8 tipuri de alegeri la care bucureștenii au putut să își exercite dreptul constituțional: Locale + europarlamentare (9 iunie 2024) Prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024) Parlamentare (1 decembrie 2024) Prezidențiale (tur 2, anulat) – (8 decembrie 2024) Prezidențiale (turul 1) – (4 mai) Prezidențiale (turul 2) – (18 mai) Conform celor mai recente statistici publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înscriși în Registrul electoral la data 11 noiembrie 2025 pentru circumscripţia electorală nr. 42 a municipiului Bucureşti este de 1.782.163. Ce și unde votează bucureștenii Locuitorii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teordorovici. Votarea se desfășoară duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 – 21:00. Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Galeria primarilor generali ai României de după Revoluție Duminică are loc al treilea tur de scrutin parțial din Capitală, din 1992 în prezent. Cei doi primari care au câștigat mandatele în urma alegerilor parțiale au fost Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005. Primari generali aleși și interimari din 1992 în prezent: 1992: Crin Halaicu (CDR) 1996: Victor Ciorbea (CDR) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier) Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 — noiembrie 1998 1998: Viorel Lis (PNȚCD) – alegeri parțiale 2000: Traian Băsescu (PD) 2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) (iunie — decembrie 2004, ales președinte) Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005) 2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) – alegeri parțiale 2008: Sorin Oprescu (PSD/Independent) 2012: Sorin Oprescu (PSD/Independent) (2012— septembrie 2015) Interimari: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2025– noiembrie 2015) Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016) 2016: Gabriela Firea (PSD) 2020: Nicușor Dan (Independent) 2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte) Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent) Cele mai „strâse” rezultate și cea mai mare prezență la vot Primii doi clasați la alegerile locale în ultimul sfert de secol: Alegeri 2000: Traian Băsescu: 51,62% Sorin Oprescu: 50,22% Alegeri 2004 Traian Băsescu: 51,23% Adrian Năstase: 48,77% Alegeri 2008 Sorin Oprescu: 56,55% Vasile Blaga: 43,44% Alegerile 2012: Sorin Oprescu: 54,79% Silviu Prigoană: 17,12% Alegeri 2016: Gabriela Firea: 42,97% Nicușor Dan: 30,52% Alegeri 2020 Nicușor Dan: 42,81% Gabriela Firea: 37,97% Alegeri 2024 Nicușor Dan: 47,94% Gabriela Firea: 22,17% Prezența la vot la alegerile locale la termen, conform statisticilor electorale, a fost în scădere cu 15% din 1992 până în 2024: 2024 – 49,55% 2020 – 45,57% 2016 – 48,14% 2012 – 56,26% (din 2012 se votează într-un singur tur la locale) 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul 2) 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul 2) 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul 2) 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul 2) 1992 – 65% (primul tur) – Prezență – record postdecembristă, 50% (turul 2) În ceea ce privește Capitala, prezența a fost mai redusă decât media națională. Prezența la ultimele trei scrutine locale a fost de: 2024 – 41,19% 2020 – 36,72% 2016 – 33,23% (Sursa: AEP/Rezultate vot)
Cum s-a ajuns la alegeri parțiale pentru Primăria Capitalei: cronologia mandatului lui Nicușor Dan și pașii legali până la scrutin
Locuitorii Capitalei sunt chemați din nou la secțiile de vot duminică pentru a pune ștampila pe candidatul preferat pentru funcția de primarul general, după ce Nicușor Dan, câștigător la alegerile locale din 9 iunie, a fost votat și președinte al României. Astfel, Primăria Capitalei este condusă interimar de Stelian Bujduveanu, după ce Nicușor Dan a fost ales șeful statului, pe 18 mai 2025. Fostul edil-șef și-a dat demisia pe 23 mai 2025, iar 3 zile mai târziu a început să-și producă efectele, respectiv data de la care este în funcție un interimar. În cursa electorală s-au înscris 17 candidați, dintre care unul a anunțat că se retrage. Câștigătorii scrutinului de duminică vor avea un mandat de doar aproximativ trei ani, până în 2028, când se termină toate mandatele aleșilor locali. Ce spune legea Duminică, 7 decembrie, este ziua stabilită de Guvern, prin HG nr. 890 din 23 octombrie 2025 pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale pentru preşedintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și pentru primari din alte 12 circumscripții electorale rămase fără un primar plin. Potrivit Codului Adminsitrativ, în toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului. Referatul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului. În municipiul București, prin Ordinul prefectului 326/26.05.2025 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar general al municipiului București al domnului Dan Nicușor-Daniel, ca urmare a demisiei acestuia, în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. Conform legii, ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare, iar, dacă e atacată, instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile Mai exact, data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile în care poate din atacat în instanță sau la data pronunţării hotărârii instanţei, care are termen de 30 de zile, dacă e cazul. Potrivit USR, termenul s-ar fi împlinit pe 3 septembrie.
Cât costă alegerile locale parțiale din 7 decembrie, unde au loc și de ce e important să fie organizate
Alegerea primarilor din 13 localități, inclusiv Capitala, și a unui președinte de consiliul județean implică cheltuieli estimare de Guvernul României la 67,6 milioane lei. Suma a anunțată de Executiv odată cu adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 934 din 31 octombrie 2025 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025, în care sumele sunt detaliate și repartizate în funcție de ordonatorul de credite însărcinat cu efectuarea cheltuielii. Cea mai mare sumă revine Ministerului Afacerilor Interne, 45 milioane lei, urmat de Autoritatea Electorală Permanentă, cu peste 16,9 milioane lei. Cât e indemnizația zilnică Cheltuielile au fost stabilite de autorități pe tipuri distincte, respectiv cheltuieli de personal, bunuri și servicii, active nefinanciare. De exemplu, hârtia necesară pentru imprimarea buletinelor de vot se asigură și se livrează de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, la preț de înregistrare în contabilitate. Plata hârtiei efectiv consumate, după restituirea prevăzută la alin. (4), facturată la preț de înregistrare în contabilitate, se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Confecționarea timbrelor autocolante este asigurată, în condițiile legii, de Compania Națională „Imprimeria Națională“ – S.A. până cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei votării, prin grija Autorității Electorale Permanente. Ștampilele cu mențiunea „VOTAT“ se confecționează, în condițiile legii, de Regia Autonomă „Monetăria Statului“ până cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei votării, prin grija Autorității Electorale Permanente. Ștampila cu mențiunea „VOTAT“ trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanța dintre acestea. Și aceste cheltuieli se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Electorale Permanente. Pentru activitatea desfășurată în cadrul birourilor și oficiilor electorale, precum și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații, potrivit OUG nr. 57 din 30 octombrie 2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025: 225 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale județene, ai oficiilor electorale și ai birourilor electorale de circumscripție, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru ceilalți membri ai acestor birouri electorale; 128 de lei pe zi de activitate pentru informaticieni; 150 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale județene, al oficiilor electorale și al birourilor electorale de circumscripție, precum și pentru statisticienii acestora; 248 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator; 180 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, alții decât cei prevăzuți anterior Membrii birourilor și oficiilor electorale, operatorii de calculator, personalul tehnic auxiliar, statisticienii, informaticienii, precum și personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de măsuri specifice domeniilor ordinii și siguranței publice pentru asigurarea securității operațiunilor și activităților derulate pentru buna organizare și desfășurare a procesului electoral, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene, au dreptul la o indemnizație de protocol de 35 de lei de persoană pentru fiecare zi de activitate. Personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de măsuri specifice domeniilor ordinii și siguranței publice pentru asigurarea securității operațiunilor și activităților derulate pentru buna organizare și desfășurare a procesului electoral, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene, beneficiază de o indemnizație pe zi de activitate de 188 de lei. De ce se organizează alegeri Duminică, 7 decembrie, este ziua stabilită de Guvern, prin HG nr. 890 din 23 octombrie 2025 pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale pentru preşedintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și pentru primari din alte 12 circumscripții electorale rămase fără un primar plin. Comuna Remetea (Județul Bihor) Comuna Mihai Eminescu (Județul Botoșani) Comuna Marga (Județul Caraș-Severin) Comuna Dobromir (Județul Constanța) Comuna Lumina (Județul Constanța) Orașul Găești (Județul Dâmbovița) Comuna Sopot (Județul Dolj) Comuna Valea Ciorii (Județul Ialomița) Comuna Vânători (Județul Iași) Comuna Poienile de sub Munte (Județul Maramureș) Comuna Șieu (Județul Maramureș) Comuna Cârța (Județul Sibiu) Câștigătorii vor avea un mandat de doar aproximativ trei ani, până în 2028, când se termină toate mandatele aleșilor locali. În cazul Capitalei, Primăria Capitalei este condusă interimar de Stelian Bujduveanu, după ce Nicușor Dan a fost votat președintele României, pe 18 mai 2025. Fostul edil-șef și-a dat demisia pe 23 mai 2025, iar 3 zile mai târziu a început să-și producă efectele, respectiv data de la care este în funcție un interimar. În municipiul București, prin Ordinul prefectului 326/26.05.2025 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar general al municipiului București al domnului Dan Nicușor-Daniel, ca urmare a demisiei acestuia, în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Codului Administrativ, în toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului. Referatul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile în care poate din atacat în instanță sau de la data pronunțării hotărârii instanţei, dacă e cazul. Potrivit USR, termenul s-ar fi împlinit pe 3 septembrie.