Lovitură pentru partidele tradiționale din Marea Britanie. Au ocupat locurile trei și patru la alegerile parțiale de joi
Alegerile parțiale de joi s-au desfășurat în Gorton și Denton, o circumscripție din orașul Manchester, în nord vestul Angliei, potrivit Sky News. Acestea au fost urmărite cu interes deoarece au fost considerate un test pentru partidele tradiționale. Înfrângerea este mult mai dureroasă pentru Partidul Laburist, aflat la guvernare. Deși Gorton și Denton era un fief al partidului, candidatul laburist s-a clasat pe locul trei. Conform estimărilor, candidatul conservatorilor a terminat cursa electorală pe locul patru, la o distanță foarte mare de primii trei. Partidul Verde a câștigat alegerile parțiale din Gorton și Denton. Hannah Spencer a devenit al cincilea deputat al partidului în parlament, după ce a învins Reform UK, care a terminat pe locul doi. Verzii au primit 14.980 de voturi, cu 4.400 de voturi peste candidatul Reform UK. Acesta a obținut 10.578 de voturi, în timp ce laburiștii au primit 9.364 de voturi. Statistica arată că este prima victorie a verzilor în alegerile parțiale parlamentare și primul loc de parlamentar pe care partidul îl obține în nordul Angliei. Prezența la vot a fost de 47,6% din totalul persoanelor cu drept de vot. Experții cred că strategia privind migrația a Guvernului condus de Keri Starmer poate reprezenta explicația pentru înfrângerea laburiștilor. Alegerile parțiale din Gorton și Denton au fost organizate ca urmare a demisiei fostului deputat laburist Andrew Gwynne. El a părăsit poziția din motive de sănătate.
Istoric: cum s-a votat în București la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei și ce știm despre prezență
Locuitorii Capitalei sunt așteptați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – în secțiile de vot, de data aceasta pentru a vota un nou primar general, după ce câștigătorul de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost ales șef al statului prezidențialele din acest an. Primarul desemnat câștigător în urma scrutinului de duminică, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028. Din iunie 2024 au fost 8 tipuri de alegeri la care bucureștenii au putut să își exercite dreptul constituțional: Locale + europarlamentare (9 iunie 2024) Prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024) Parlamentare (1 decembrie 2024) Prezidențiale (tur 2, anulat) – (8 decembrie 2024) Prezidențiale (turul 1) – (4 mai) Prezidențiale (turul 2) – (18 mai) Conform celor mai recente statistici publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înscriși în Registrul electoral la data 11 noiembrie 2025 pentru circumscripţia electorală nr. 42 a municipiului Bucureşti este de 1.782.163. Ce și unde votează bucureștenii Locuitorii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teordorovici. Votarea se desfășoară duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 – 21:00. Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Galeria primarilor generali ai României de după Revoluție Duminică are loc al treilea tur de scrutin parțial din Capitală, din 1992 în prezent. Cei doi primari care au câștigat mandatele în urma alegerilor parțiale au fost Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005. Primari generali aleși și interimari din 1992 în prezent: 1992: Crin Halaicu (CDR) 1996: Victor Ciorbea (CDR) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier) Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 — noiembrie 1998 1998: Viorel Lis (PNȚCD) – alegeri parțiale 2000: Traian Băsescu (PD) 2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) (iunie — decembrie 2004, ales președinte) Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005) 2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) – alegeri parțiale 2008: Sorin Oprescu (PSD/Independent) 2012: Sorin Oprescu (PSD/Independent) (2012— septembrie 2015) Interimari: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2025– noiembrie 2015) Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016) 2016: Gabriela Firea (PSD) 2020: Nicușor Dan (Independent) 2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte) Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent) Cele mai „strâse” rezultate și cea mai mare prezență la vot Primii doi clasați la alegerile locale în ultimul sfert de secol: Alegeri 2000: Traian Băsescu: 51,62% Sorin Oprescu: 50,22% Alegeri 2004 Traian Băsescu: 51,23% Adrian Năstase: 48,77% Alegeri 2008 Sorin Oprescu: 56,55% Vasile Blaga: 43,44% Alegerile 2012: Sorin Oprescu: 54,79% Silviu Prigoană: 17,12% Alegeri 2016: Gabriela Firea: 42,97% Nicușor Dan: 30,52% Alegeri 2020 Nicușor Dan: 42,81% Gabriela Firea: 37,97% Alegeri 2024 Nicușor Dan: 47,94% Gabriela Firea: 22,17% Prezența la vot la alegerile locale la termen, conform statisticilor electorale, a fost în scădere cu 15% din 1992 până în 2024: 2024 – 49,55% 2020 – 45,57% 2016 – 48,14% 2012 – 56,26% (din 2012 se votează într-un singur tur la locale) 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul 2) 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul 2) 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul 2) 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul 2) 1992 – 65% (primul tur) – Prezență – record postdecembristă, 50% (turul 2) În ceea ce privește Capitala, prezența a fost mai redusă decât media națională. Prezența la ultimele trei scrutine locale a fost de: 2024 – 41,19% 2020 – 36,72% 2016 – 33,23% (Sursa: AEP/Rezultate vot)
Cât costă alegerile locale parțiale din 7 decembrie, unde au loc și de ce e important să fie organizate
Alegerea primarilor din 13 localități, inclusiv Capitala, și a unui președinte de consiliul județean implică cheltuieli estimare de Guvernul României la 67,6 milioane lei. Suma a anunțată de Executiv odată cu adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 934 din 31 octombrie 2025 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025, în care sumele sunt detaliate și repartizate în funcție de ordonatorul de credite însărcinat cu efectuarea cheltuielii. Cea mai mare sumă revine Ministerului Afacerilor Interne, 45 milioane lei, urmat de Autoritatea Electorală Permanentă, cu peste 16,9 milioane lei. Cât e indemnizația zilnică Cheltuielile au fost stabilite de autorități pe tipuri distincte, respectiv cheltuieli de personal, bunuri și servicii, active nefinanciare. De exemplu, hârtia necesară pentru imprimarea buletinelor de vot se asigură și se livrează de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, la preț de înregistrare în contabilitate. Plata hârtiei efectiv consumate, după restituirea prevăzută la alin. (4), facturată la preț de înregistrare în contabilitate, se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Confecționarea timbrelor autocolante este asigurată, în condițiile legii, de Compania Națională „Imprimeria Națională“ – S.A. până cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei votării, prin grija Autorității Electorale Permanente. Ștampilele cu mențiunea „VOTAT“ se confecționează, în condițiile legii, de Regia Autonomă „Monetăria Statului“ până cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei votării, prin grija Autorității Electorale Permanente. Ștampila cu mențiunea „VOTAT“ trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanța dintre acestea. Și aceste cheltuieli se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Electorale Permanente. Pentru activitatea desfășurată în cadrul birourilor și oficiilor electorale, precum și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații, potrivit OUG nr. 57 din 30 octombrie 2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025: 225 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale județene, ai oficiilor electorale și ai birourilor electorale de circumscripție, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru ceilalți membri ai acestor birouri electorale; 128 de lei pe zi de activitate pentru informaticieni; 150 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale județene, al oficiilor electorale și al birourilor electorale de circumscripție, precum și pentru statisticienii acestora; 248 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și operatorii de calculator; 180 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, alții decât cei prevăzuți anterior Membrii birourilor și oficiilor electorale, operatorii de calculator, personalul tehnic auxiliar, statisticienii, informaticienii, precum și personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de măsuri specifice domeniilor ordinii și siguranței publice pentru asigurarea securității operațiunilor și activităților derulate pentru buna organizare și desfășurare a procesului electoral, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene, au dreptul la o indemnizație de protocol de 35 de lei de persoană pentru fiecare zi de activitate. Personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de măsuri specifice domeniilor ordinii și siguranței publice pentru asigurarea securității operațiunilor și activităților derulate pentru buna organizare și desfășurare a procesului electoral, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene, beneficiază de o indemnizație pe zi de activitate de 188 de lei. De ce se organizează alegeri Duminică, 7 decembrie, este ziua stabilită de Guvern, prin HG nr. 890 din 23 octombrie 2025 pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale pentru preşedintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și pentru primari din alte 12 circumscripții electorale rămase fără un primar plin. Comuna Remetea (Județul Bihor) Comuna Mihai Eminescu (Județul Botoșani) Comuna Marga (Județul Caraș-Severin) Comuna Dobromir (Județul Constanța) Comuna Lumina (Județul Constanța) Orașul Găești (Județul Dâmbovița) Comuna Sopot (Județul Dolj) Comuna Valea Ciorii (Județul Ialomița) Comuna Vânători (Județul Iași) Comuna Poienile de sub Munte (Județul Maramureș) Comuna Șieu (Județul Maramureș) Comuna Cârța (Județul Sibiu) Câștigătorii vor avea un mandat de doar aproximativ trei ani, până în 2028, când se termină toate mandatele aleșilor locali. În cazul Capitalei, Primăria Capitalei este condusă interimar de Stelian Bujduveanu, după ce Nicușor Dan a fost votat președintele României, pe 18 mai 2025. Fostul edil-șef și-a dat demisia pe 23 mai 2025, iar 3 zile mai târziu a început să-și producă efectele, respectiv data de la care este în funcție un interimar. În municipiul București, prin Ordinul prefectului 326/26.05.2025 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar general al municipiului București al domnului Dan Nicușor-Daniel, ca urmare a demisiei acestuia, în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Codului Administrativ, în toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului. Referatul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile în care poate din atacat în instanță sau de la data pronunțării hotărârii instanţei, dacă e cazul. Potrivit USR, termenul s-ar fi împlinit pe 3 septembrie.
Guvernul a adoptat OUG privind măsurile pentru organizarea alegerilor parțiale din 7 decembrie
Guvernul a aprobat joi o Ordonanță de Urgență care stabilește măsurile necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale din 7 decembrie 2025. Scrutinul vizează alegerea primarului general al municipiului București, a președintelui Consiliului Județean Buzău, precum și a unor primari din mai multe circumscripții electorale. Executivul motivează adoptarea ordonanței prin termenul scurt până la debutul perioadei electorale, 2 noiembrie 2025, care nu ar permite derularea completă a procedurilor administrative necesare. Actul normativ creează cadrul juridic pentru implicarea tuturor instituțiilor responsabile — Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Ministerul Afacerilor Interne, Institutul Național de Statistică, instituțiile prefectului și autoritățile locale — pentru a asigura desfășurarea procesului electoral în condiții optime. Potrivit ordonanței, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” va imprima buletinele de vot, Compania Națională „Imprimeria Națională” va realiza timbrele autocolante, iar Regia Autonomă „Monetăria Statului” va confecționa ștampilele cu mențiunea „VOTAT”. Hârtia necesară pentru buletinele de vot va fi furnizată de Administrația Națională a Rezervelor de Stat, la prețul de înregistrare în contabilitate. Pentru buna funcționare a sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, autoritățile locale vor pune la dispoziție personal de specialitate. De asemenea, AEP va derula în cel puțin șase secții de votare din București un proiect pilot care facilitează exercitarea dreptului de vot pentru persoanele cu dizabilități de vedere, proiect finanțat din bugetul de stat. Guvernul a stabilit și că personalul implicat în organizarea alegerilor parțiale va primi aceleași indemnizații ca la scrutinul din 4 mai 2025. Finanțarea se va face din bugetele AEP, MAI, Secretariatului General al Guvernului și Institutului Național de Statistică, în funcție de atribuțiile fiecărei instituții. Prin această ordonanță, Executivul își propune să evite eventualele blocaje administrative și să asigure condiții de siguranță și transparență pentru desfășurarea alegerilor locale parțiale din luna decembrie.