Noul guvern al Republicii Moldova, condus de premierul Alexandru Munteanu, primește sprijinul Parlamentului de la Chișinău
Parlamentul Republicii Moldova a ales vineri un nou prim-ministru, care va depune eforturile necesare pentru a conduce țara spre Uniunea Europeană. Alexandru Munteanu, un economist în vârstă de 61 de ani, a fost numit în funcție după alegerile parlamentare din septembrie. Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la guvernare și condus de președinta Maia Sandu, a câștigat atunci o victorie în fața rivalului său pro-rus. „Avem o oportunitate unică de a deveni guvernul care va aduce Moldova în Uniunea Europeană”, a spus Alexandru Munteanu înaintea votului din Parlament, unde a primit sprijinul a 55 de deputați din totalul de 101. Munteanu, care a trăit și lucrat aproximativ două decenii în afara țării, inclusiv la Banca Mondială, nu a ocupat până acum nicio funcție politică. El a prezentat prioritățile noului guvern ca fiind „UE, pace, creștere”. Prim-ministrul are trei cetățenii, mai exact, moldovenească, românească și americană. Dosarul Transnistria, unul delicat Rezultatul alegerilor parlamentare de luna trecută a fost văzut ca o alertă împotriva Moscovei. Autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia de ingerințe politice, acuzații pe care Rusia le respinge. Alexandru Munteanu a spus că guvernul său vrea să înceapă iarăși discuțiile cu regiunea separatistă Transnistria, controlată de grupări pro-ruse și desprinsă de Chișinău după conflictul armat de la începutul anilor ’90. Acesta a precizat că, teoretic, Moldova ar putea adera la Uniune fără reintegrarea Transnistriei, dar există în prezent o șansă reală de a soluționa disputa.
Maria Zaharova îi „plânge” pe moldoveni după alegeri: Se transformă într-o colonie a Occidentului / „S-au trezit ostatici”
Maria Zaharova a avut o primă reacție după alegerile din Moldova. „Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Reamintim că Maia Sandu a devenit președintele Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020. Zaharova a subliniat că situația care se observă acum în republică este „o consecință naturală a politicilor forțelor pro-occidentale, care au ajuns la putere la sfârșitul anului 2020”, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador Radio România. Potrivit afirmaţiilor Mariei Zaharova, în loc de promisiunile de libertate, democrație și prosperitate economică, țara se cufundă din ce în ce mai mult în sărăcie și într-o perioadă de „teribilă inchiziție medievală vest-europeană.” „Se transformă literalmente într-o colonie a Occidentului”, a declarat diplomatul rus în timpul briefingului. Zaharova a adăugat că, în aceste circumstanțe, cel mai îngrijorător lucru este soarta moldovenilor de rând, care s-au trezit „ostatici ai cursului anti-popular” al elitelor pro-occidentale, care au uzurpat puterea în propria lor țară. Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova Amintim că, pe 28 septembrie au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, a câștigat, obținând 50,2% din voturi. Partidele de opoziție au obținut împreună 49,8% din voturi. În urma numărării voturilor din interiorul ţării, Comisia Electorală Centrală a anunţat că opoziția din Republica Moldova a depășit partidul de guvernământ, care a obținut doar 44,13%. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%) Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece” Alegeri în Republica Moldova. Nicușor Dan: „E o chestiune foarte serioasă, o zi DECISIVĂ” / „Este foarte important ca oamenii să iasă la vot” Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Alegerile din Moldova, urmărite atent de presa internațională. Miza viitorului țării între pro-europeni și pro-ruși
Astăzi, cetățenii Moldovei își aleg noul Parlament, într-un scrutin electoral considerat de mulți drept o adevărată „luptă” pentru viitorul țării. Competiția de astăzi pentru Parlament se desfășoară între tabăra pro-europeană condusă de Maia Sandu și o grupare pro-rusă sprijinită direct de Kremlin. Cel puțin, aceasta este perspectiva relatată de presa internațională din Europa și Statele Unite. Ziarul The Washington Post descrie o cursă strânsă între partidele pro-europene și cele susținute de Moscova. „Cursa tensionată îi opune pe guvernanții pro-occidentali din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – care dețin o majoritate parlamentară solidă din 2021, dar riscă să o piardă – mai multor rivali favorabili Rusiei, însă fără parteneri pro-europeni viabili, lăsând incertitudini cu privire la posibilele rezultate și la direcția geopolitică pe care o va urma țara”, notează The Washington Post. În Germania, DW scrie despre posibilele încercări de influență ale Rusiei în alegeri, avertizate de președinta Maia Sandu cu o zi înainte de vot. „Înaintea votului de duminică, președinta pro-UE a Moldovei, Maia Sandu, a avertizat asupra unei puternice interferențe din partea Rusiei. Într-un interviu difuzat sâmbătă, Sandu a declarat pentru postul public german ZDF că «integritatea și independența» teritorială a țării sunt în joc. Potrivit lui Sandu, Moscova exercită o presiune enormă pentru a influența votul, cheltuind «sute de milioane de euro» pentru a finanța partide politice, a mitui alegătorii și a instrui tineri pentru activități de destabilizare.”, notează DW Ziarul The Guardian a scris despre dificultățile principale cu care se confruntă PAS, partidul aflat în fruntea clasamentului pentru alegerile de astăzi. Sondajele indică faptul că partidul ar rămâne cel mai mare, dar ar putea să-și piardă majoritatea, în timp ce blocul „Patriotic” se situează aproape de locul doi. În acest context, partidele mici ar putea deveni decisive. Blocul „Patriotic” include cele mai importante formațiuni pro-ruse, inclusiv socialiștii condusi de fostul președinte Igor Dodon și oamenii lui Vladimir Voronin, care au condus țara până în 2008. The Guardian menționează și un alt competitor pentru partidul PAS, mai exact, Blocul Alternativa, condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului, și Alexandru Stoianoglo, fost contracandidat prezidențial. Deși se declară pro-european, criticii spun că Blocul Alternativa are interese ascunse în sprijinirea Kremlinului și susțin influența rusească în alegerile din Republica Moldova. Corriere della Sera a analizat și factorii socio-economici care cresc atitudinile pro-ruse, în Republica Moldova care își dorește aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. „În afara capitalei, Chișinău, ai impresia că pășești în Uniunea Sovietică. Tentativele de fraudare a urnelor sunt reale, așa cum au demonstrat dezvăluirile Reuters despre preoți ortodocși recrutați de Moscova în scopuri propagandistice. Președinta Maia Sandu și-a asumat un risc uriaș în octombrie trecut cu un referendum inutil privind aderarea la UE. Tabăra pro-europeană a fost salvată de diaspora. Orice s-ar întâmpla astăzi, în lipsa unei intervenții economice masive, într-o țară în care singurul lucru care unește cele două tabere este sărăcia extremă a populației, tentația întoarcerii în trecut va rămâne mereu prezentă. În pofida proclamațiilor Uniunii Europene”, a scris Corriere della Sera.
AUR se retrage din cursa electorală din Republica Moldova. Ce motive invocă partidul
UPDATE „AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Adrian Buga, candidat pe lista AUR pentru scrutinul din 28 septembrie din Republica Moldova, și-a exprimat dorința de a avea o guvernare proromânească și proeuropeană după ziua de duminică, încurajând cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot. Acesta a urat succes competitorilor rămași în cursă, din Partidul ”, se menționează în finalul comunicatului. Știrea inițială Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor anunţă ieşirea din competiţia electorală din Republica Moldova. Deşi am fost acuzaţi de vrute şi nevrute, în faţa unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta şi mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă şi pentru a nu produce şi mai multă dezbinare şi a nu dezorienta publicul. Avem simţul datoriei împlinite”, spune AUR într-un comunicat oficial. AUR subliniază că nu dorește să fie acuzat de implicare în „afacerile unui alt stat”, chiar dacă acesta este considerat „al doilea stat românesc”. În mesajul său, partidul a urat succes competitorilor „care respectă România și istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului”.
Valeriu Munteanu cere României să rămână neutră față de alegerile din Republica Moldova
Deputatul AUR Valeriu Munteanu a transmis luni un apel public către instituțiile statului român, solicitând prudență și echilibru în raport cu alegerile parlamentare din Republica Moldova. El a subliniat că pluralismul democratic și independența proceselor electorale trebuie respectate cu strictețe și a avertizat că orice ingerință poate afecta obiectivul strategic comun al celor două state, integrarea europeană a Republicii Moldova. Munteanu a criticat decizia recentă a CNA de a notifica platforma TikTok în legătură cu presupuse rețele de conturi care ar fi influențat scrutinul de la Chișinău. Potrivit acestuia, măsura a fost bazată pe un raport al unui ONG din Republica Moldova, fapt ce ridică „probleme serioase de legitimitate și competență” pentru o instituție a statului român. El a reamintit și poziția lui Georgică Severin, membru CNA, care a părăsit ședința în semn de protest, invocând lipsa unui temei legal pentru ca instituția să intervină în procese electorale din afara României. „Astfel de gesturi riscă să submineze credibilitatea României ca partener echilibrat și să compromită rolul nostru de garant al valorilor democratice”, a declarat Munteanu. Acesta a adresat și un mesaj autorităților de la Chișinău, cerând organizarea unor alegeri libere și competitive, fără presiuni administrative și fără obstrucționarea opoziției.
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, oprit de autoritățile electorale de la Chișinău să participe la alegerile legislative din Republica Moldova
Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, „Pobeda”, nu a fost înregistrat în vederea a participării la alegerile parlamentare din 28 septembrie, din Republica Moldova. Decizia a fost votată, sâmbătă, de către membri Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chişinău, informează Agerpres, care citează Radio Moldova şi EFE. Cererea privind constituirea blocului electoral „Pobeda” a fost înaintată CEC de către patru partide politice: Partidul „Renaştere”, Partidul Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul „Şansa” şi Partidul „Victoria”. Comisia electorală a invocat mai multe nereguli, inclusiv faptul că denumirea blocului electoral propus spre înregistrare, „Pobeda”, este identică este identică cu cea a Partidului „Victoria”. („Pobeda” înseamnă „Victorie”, în limba rusă). Mai mult, în urma sesizării Serviciului de Informaţii şi de Securitate (SIS), CEC a evidenţiat și implicarea directă a lui Ilan Şor în formarea aşa-numitului bloc electoral. Șor, fugar condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, este lider al partidului politic „Şor”, declarat neconstituţional prin hotărârea din 2023 a Curţii Constituţionale a țării. „Comisia consideră că implicarea directă a unei persoane care exercita funcţia de lider al unui partid declarat neconstituţional în constituirea şi promovarea unui bloc electoral reprezintă nu doar o încălcare a prevederilor legale, ci şi o formă de continuare mascată a activităţii partidului interzis, în contradicţie cu efectele obligatorii ale hotărârii Curţii Constituţionale şi legislaţiei în vigoare. Comisia Electorală Centrală a atras atenţia că partidele politice constituente, după intrarea în vigoare a modificărilor, nu s-au disociat de partidul politic declarat neconstituţional”, a subliniat CEC, prin intermediul unui comunicat. FOTO – X
UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri
Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.