Etichetă: alegeri

Stenograme: E soarta lui BOLOJAN în joc. Lupta din PNL dintre Ilie Bolojan și Hubert Thuma descrisă în interceptările din dosarul avocatei PNL

Avocata, membră PNL până ieri, încerca să obțină bani de la un om de afaceri, martor în dosar, pentru campania candidatului PNL la alegerile din decembrie. Acesta descria în discuțiile cu investigatorul sub acoperire situația delicată în care se află premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan. Citește AICI și despre Stenograme: „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan, să vă rezolv pe voi”. Avocata PNL cerea bani pentru campania lui Ciucu și îi spunea omului de afaceri că „Ilie îi va rămâne dator moral profund” Unul dintre episoadele redate în referat surprinde o discuție în care Georgescu vorbește despre presiunea financiară a campaniei („N-avem bani! Sîntem terminați!”) și solicită sprijin „cu contract de donație sau direct cu bani cash”. Georgescu leagă explicit rezultatul lui Ciprian Ciucu de poziția lui Ilie Bolojan în partid, invocând amenințarea „Hubert”, președintele consiliului județean Ilfov. Contex: În spațiul public se vorbește de mai mult timp că Hubert Thuma încearcă formarea în cadrul PNL a unei mase critice pentru ca Ilie Bolojan să piardă susținerea partidului. În luna decembrie, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei, conducerea PNL l-a înlocuit pe Thuma din postura de coordonator al PNL București-IIlfov cu Ciucu. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Suntem umăr la umăr, mă, cu BĂLUȚĂ și vrem să-l batem. Și vreau să mă ajutați. N-avem bani! Sîntem terminați! Nu știu, cu contract de donație sau direct cu bani cash, direct la CIUCU. Da’ ajutați-ne în …[cuvânt obscen]… mea, c-avem șanse să punem primar. Mai sînt două săptămâni jumate. Și îl ajutați practic pe BOLOJAN, că dacă pică bine cu CIUCU (..) HUBERT îl dă afară din partid. Îl trimite acasă. Și avem patru președinți de sectoare: 1, 2, 3, 4 și 5 care… 5-ul mai puțin, fac blat… cu BĂLUȚĂ, că învinge HUBERT. D-aia te-am chemat: să ne ajuți, că n-avem bani! Deloc, deloc, deloc, deloc! Și are șanse, e deja umăr la umăr cu… cu BĂLUȚĂ. E așa! Nu e în spate rău. Dar ăla are bannere. Romii nu mai vor să-mi vină. Cămătarii nu mai vor să-mi vină. Machedonii… Să mă ajute și JEAN, că JEAN poate, are relații, are putere: și cu telefoane, cu oameni de afaceri, să vorbească la relații și la prietenii lui din București. Că JEAN …[neinteligibil – vorbesc în același timp]…(…) „Nu este despre Ciucu, cât e despre Bolojan. Dacă pică Ciucu…” Într-un alt segment din aceeași zi, Georgescu revine cu ideea că miza principală a legerilor din decemrie ar fi, de fapt, Bolojan, nu Ciucu, și face referire la lipsa banilor și la cheltuieli mari de campanie (în dialog apare și o acuzație la adresa lui „Bode”, formulată ca afirmație a interlocutoarei, nu ca fapt stabilit): GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: …îi face contract legal, pă firma, ca să n-apară el. Cu problema să apară el! Că CIPRIAN nu vrea să primească bani de la oameni pe care nu… Pe firmă, ai vreo firmă? Ori, dacă vrei, direct! Cum vrei tu, numai… Da’ n-avem deloc, pentru că BODE a furat 20.000.000 de euro, au fost panouri, au fost tot! Nu este despre CIUCU, cât e despre BOLOJAN. Dacă pică CIUCU, nu iese… „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan” Într-o altă discuție redată în referat, Georgescu enunță explicit că obiectivul ar fi să-l „pună” pe Ciucu primar și să ajungă să îi aibă „la mână” pe Ciucu și Bolojan, pentru a-și „închide datoriile” și a „rezolva” problemele discutate cu interlocutorul: GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Îți dai seama că eu sunt în depresie, dar nu mai contează asta. Eu încerc să o reglez acuma cu CIUCU s-o… să-l pun pe ăsta primar, că e aproape. Să-l am pe CIUCU la mână și pe BOLOJAN, să vă rezolv pe voi, să închid toate datoriile și să văd măi… Avocată: Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București Într-o altă conversație, avocata PNL reiterează cât de important este pentru Bolojan, în viziunea sa, ca Ciucu să câștige la București. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Vorbește cu CIUCU, direct! Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București. Ascultă-mă! Deci, dacă iese CIUCU și-l ajută JEAN, că JEAN are bani, de ce să-l pună altu’ mâna de a face pă… pă primaru’ capitalei? Toată lumea o… și NICUȘOR îl susține, nu se pune cu președintele. Poa’ să verifice, nu e vrăjeală. Ce dracu? Nu mă țin de cordășeli, direct cu CIUCU. Mai sînt două săptămâni. N-am nevoie de un leu! MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Pardon! GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: JEAN ( n.r omul de afaceri) poa’ să-l pună primar, știu ce putere are. Și vorbește direct, negociază dinainte. Și ILIE, ILIE… cred că ILIE, dacă-l ajută, ILIE, dacă JEAN acuma îi dă două – trei sute de mii, ILIE o să intre pă …[neinteligibil]… Da’ io n-am zis sume atât de bani, mari, nici măcar așa de… să pot să facă și el o donație, mică, la partid. El, dacă vrea real să se… nu, dacă poate real… (…) GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: E soarta lui BOLOJAN în joc, nu e a lui… Dar asta am înțeles! Tensiuni PNL Recent, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma (PNL) a solicitat Guvernului condus de Ilie Bolojan (PNL) „claritate și predictibilitate” în privința sumelor de la bugetul de stat care urmează să ajungă la autoritățile locale pentru investițiile deja începute. Mesajul a fost publicat pe Facebook, împreună cu un clip din 2017 în care Ilie Bolojan, atunci primar al Oradei, critica diminuarea veniturilor administrațiilor locale și vorbea despre o lovitură la adresa autonomiei locale.

Viktor Orbán convoacă ambasadorul Ucrainei de la Budapesta după acuzațiile de influențare a alegerilor

Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews. Aceste declarații vin pe fondul intensificării, în ultimul an, a retoricii anti-Ucraina promovate de executivul de la Budapesta. Orbán, aflat la conducere de 16 ani, se confruntă cu cea mai strânsă competiție electorală de până acum. Partidul său Fidesz este devansat în sondaje de opoziție. Fără a prezenta dovezi, premierul l-a acuzat pe adversarul său principal, Péter Magyar, că ar fi convenit cu Kievul răsturnarea guvernului și instalarea unei administrații pro-occidentale. Ungaria s-a opus constant asistenței financiare și militare acordate Ucrainei de către Uniunea Europeană. De asemenea a anunțat că va bloca orice inițiativă privind aderarea acesteia la blocul comunitar. La începutul lunii, autoritățile au lansat o „petiție națională” prin care solicită cetățenilor să respingă continuarea sprijinului european pentru Kiev. Săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski l-a criticat dur pe Orbán. L-a acuzat că „beneficiază de fonduri europene, dar subminează interesele Europei”. Schimbul de replici are loc într-un moment tensionat în regiune. Situația este marcată de conflictul din Ucraina și de divergențe tot mai mari în interiorul Uniunii Europene cu privire la relațiile cu Rusia și ajutorul acordat Kievului.

Alegerile din Ungaria: Opoziția se distanțează de Fidesz în sondaje

Sondajul realizat de Median arată că partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la un avans de 12 puncte procentuale față de Fidesz, față de 10 puncte în noiembrie.  Potrivit sondajului citat de Reuters, Tisza este creditat cu 51% din opțiunile alegătorilor deciși, în creștere ușoară față de sondajul anterior, în timp ce Fidesz a coborât la 39%. Cercetarea, realizată între 7 și 13 ianuarie, indică faptul că Tisza atrage în principal votanți de la alte partide de opoziție, în timp ce Fidesz nu reușește să câștige electorat nou.  Un al doilea sondaj, publicat de Idea Institute și realizat între 31 decembrie și 6 ianuarie, plasează Tisza la 48% din intențiile de vot ale alegătorilor deciși, cu un avantaj de 10 procente față de Fidesz.  Sondajul a mai arată că pe lângă cele două partide, doar formațiunea de extremă dreapta, Mi Hazank (Patria Noastră), ar mai putea depăși pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament.  Premierul Orban se află la putere din 2010, se confruntă astfel cu cea mai serioasă provocare politică. Acesta a menținut relații apropiate cu Rusia în contextul Războiului din Ucraina, îl consideră pe președinte Trump un alaita și în repetate rânduri s-a ciocnit cu oficialii europeni. Opozantul său,  Peter Magyar a declarat că se va menține aproape de Uniunea Europeană și NATO, notând că va avea relații „pragmatice” cu Rusia dacă va câștiga alegerile.

Autoritatea Electorală Permanentă cere ca legea de organizare și funcționare a instituției să fie regândită

Conducerea AEP a stabilit, joi, în cadrul unei ședințe, principalele direcții de acțiune pe termen scurt și mediu, având ca obiectiv consolidarea rolului AEP în arhitectura democratică a României. S-a stabilit astfel inițierea demersurilor pentru modificarea cadrului normativ de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, în vederea clarificării atribuțiilor instituționale și a consolidării capacității administrative. „În acest sens, este necesar ca legea de organizare și funcționare a AEP să fie regândită și promovată ca act normativ distinct, destinat exclusiv acestui scop”, se arată într-un comunicat al AEP. Totodată, conducerea a decis realizarea unei analize a legislației aplicabile în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, în scopul identificării unor soluții de îmbunătățire a cadrului legal existent, astfel încât să asigure un nivel ridicat de transparență și integritate. În paralel, va fi elaborat un nou regulament de organizare și funcționare al Autorității Electorale Permanente. Grupuri de lucru Potrivit AEP, pentru implementarea acestor demersuri vor fi constituite grupuri de lucru dedicate fiecărui domeniu, care vor asigura coerența și rigoarea procesului de analiză și elaborare a propunerilor. În același timp, legislația aplicabilă proceselor electorale va fi supusă unui proces de evaluare și revizuire, cu scopul îmbunătățirii acesteia și a consolidării rolului Autorității Electorale Permanente în administrarea alegerilor. Un alt obiectiv important este îmbunătățirea calității datelor electorale gestionate de AEP, prin optimizarea fluxurilor de colectare, verificare și actualizare a acestora, astfel încât datele utilizate în procesele electorale să fie complete și precise. De asemenea, potrivit conducerii instituției, un obiectiv îl reprezintă și reducerea cheltuielilor AEP. „Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să fie o instituție puternică, credibilă și adaptată provocărilor actuale. Ne propunem să consolidăm cadrul legal și instituțional astfel încât AEP să rămână un garant al corectitudinii proceselor electorale, să funcționeze mai eficient, să asigure tratament egal pentru toate formațiunile politice și să răspundă așteptărilor legitime ale cetățenilor. Deschiderea, claritatea, imparțialitatea și responsabilitatea sunt reperele care vor ghida acest proces”, a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu.

Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială. Documente secrete indică manipularea scrutinurilor din Taiwan

Potrivit publicației japoneze Yomiuri Shimbun, citată de Taipei Times, Beijingul ar fi utilizat inteligența artificială pentru a influența procese electorale din străinătate, în special în Taiwan și Hong Kong. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, confirmată de documente obținute de cercetători Aproape 400 de pagini de documente aparținând companiei GoLaxy, cu legături directe cu guvernul chinez, au fost obținute de Institutul de Securitate Națională al Universității Vanderbilt. Analiza acestora indică desfășurarea unor campanii sofisticate de propagandă bazate pe IA, menite să modeleze opinia publică în Taiwan și Hong Kong. Conform investigației, GoLaxy oferă servicii avansate de monitorizare a rețelelor sociale, identificare a liderilor de opinie și analiză psihologică detaliată a publicului țintă. Pe baza acestor date, compania creează personaje fictive generate de inteligență artificială, adaptate lingvistic și cultural, inclusiv prin utilizarea dialectelor locale. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială și imposibilitatea identificării boților Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială este dificil de contracarat, avertizează experți din industria IA din Taiwan. Aceștia susțin că progresele tehnologice fac aproape imposibilă diferențierea dintre utilizatorii reali și personajele generate de algoritmi, mai ales în mediul rețelelor sociale. Aceste entități virtuale nu doar distribuie dezinformare, ci participă activ la discuții online pentru a influența percepțiile publicului. GoLaxy a respins acuzațiile, negând existența unor rețele de boți sau implicarea în procese electorale, poziție prezentată anterior și de New York Times. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, legată de scrutinuri anterioare Articolul Yomiuri Shimbun face referire și la posibile intervenții în alegeri anterioare din Taiwan. Trei fișiere audio scurse online ar conține discuții între oficiali ai Armatei Populare de Eliberare și reprezentanți ai unei companii de analiză de date din Beijing, înaintea alegerilor locale din Kaohsiung din 2018. Convorbirile ar sugera alocarea a circa 20 de milioane de yuani pentru influențarea alegerilor locale și prezidențiale. Autoritățile taiwaneze au reacționat ferm. Comitetul consultativ al Consiliului pentru Afaceri Continentale a cerut intensificarea luptei împotriva dezinformării online și creșterea nivelului de educație media a populației, în contextul alegerilor locale din 2026 și al scrutinului prezidențial din 2028.

Myanmar organizează primele alegeri generale după lovitura de stat din 2021

Junta militară care a preluat puterea în 2021, printr-o lovitură de stat, a calificat alegerile drept o șansă a statului pentru schimbare. Potrivit presei de stat, alegerile „vor întoarce o nouă pagină pentru Myanmar, schimbând narațiunea de la o țară afectată de conflicte și crize la un nou capitol al speranței pentru construirea păcii și reconstrucția economiei”.  Alegerile sunt contestate puternic de Organizația Națiunilor Unite, o parte din statele occidentale și organizații pentru drepturile omului. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat că scrutinul are loc într-un climat de violență și represiune. „Nu există condiții care să permită exercitarea libertății de exprimare, asociere sau întrunire pașnică, necesare pentru o participare semnificativă a populației”, a declarat acesta.  Partidele politice anti-juntă nu participă la scrutin, iar fosta lideră civilă Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămâne în detenție, după ce partidul său, Liga Națională pentru Democrație, a fost dizolvat.  Alegerile se desfășoară în trei etape. Prima rundă are loc duminică, urmând alte două pe 11 și 25 ianuarie, acoperind 265 dintre cele 330 de zone administrative din țară, deși autoritățile nu dețin complet controlul asupra tuturor zonelor.  Experții consideră că în aceste condiții, partidul Uniunea Solidarității și Dezvoltării, partid apropiat armatei, condus de generali retrași este favorit să revină la putere. Formațiunea a înscris aproximativ o cincime din totalul candidaților. 

Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului

De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii,  minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală).  Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații,  pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism,  cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari.  De la revenirea lui Trump la Casa Albă,  miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%.  Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad,  iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia,  Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech.  Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia,  Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA,  după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer.  Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da,  sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times  scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie

Fritz despre susținerea lui Nicușor Dan pentru Drulă: N-am nimic de reproșat

Fritz a fost întrebat, luni, cum explică rezultatul alegerilor, având în vedere susținerea președintelui Nicușor Dan pentru candidatul partidului. „Se pare că asta a fost percepția unei majorități a electoratului și electoratul are întotdeauna dreptate”, a declarat Dominic Fritz. Președintele USR susține că nu are nimic de reproșat lui Nicușor Dan. Avea anumite preferințe „Eu înțeleg că el în calitate de cetățean avea anumite preferințe”, a spus Fritz. Fritz a vorbit despre temele despre care a discutat Cătălin Drulă. „Teme despre referendum, despre felul în care este finanțată această capitală, despre urbanism, teme care vor rămâne în continuare relevante”, a declarat el. Președintele USR este sigur că Nicușor Dan se va implica în continuare pentru București. „Și asta este un lucru bun”, a spus Fritz. Dominic Fritz a fost întrebat cine răspunde pentru eșecul USR la București. „În primul rând a fost un vot de persoane din punctul meu de vedere pentru Ciprian Ciucu, nu împotriva lui Cătălin Drulă”, a explicat președintele partidului. Fritz a subliniat că USR funcționează ca o echipă. „Într-un partid suntem o echipă și asta înseamnă că și succesele și eșecurile trebuie asumate împreună”, a declarat el. Președintele USR a precizat că există și responsabilități individuale. „Ele trebuie discutate în intern”, a spus Fritz. „Dar asta nu trebuie să facem în prima dimineață după alegeri”, a adăugat el.

Presa maghiară despre alegerile de la București: Aproape nimănui nu i-a păsat cine va fi noul primar

Economx.hu a ales un titlu direct despre alegerile de la București: „Vecinii au decis: aproape nimănui nu i-a păsat cine va fi noul primar”. Publicația maghiară a pus accent pe dezinteresul alegătorilor. Doar 32,71% dintre bucureșteni s-au prezentat la urne. Aproximativ 589.000 din cei 1,8 milioane de locuitori ai capitalei și-au exprimat votul. „Liberalii preiau capitala până în 2028” Transtelex a analizat în profunzime alegerile de la București. „Liberalii preiau Capitala până în 2028, victoria lui Ciucu ar putea perturba echilibrul național al puterii”, a titrat publicația maghiară. Transtelex subliniază că victoria îl consolidează pe Ilie Bolojan. În același timp, îl slăbește pe președintele Nicușor Dan. Alegeri București: „Ciucu anunță o nouă direcție pentru PNL” Transtelex a dedicat un articol separat declarațiilor noului primar. „Ciucu anunță o nouă direcție pentru PNL” a fost titlul ales de publicația maghiară. Ciucu a declarat că PNL intră într-o perioadă de stabilitate. El dorește să „formeze o nouă generație de politicieni competenți și integrați”. HVG: „Candidatul liberal l-a învins pe favoritul extremei drepte” HVG a prezentat alegerile de la București ca pe o înfrângere a extremei drepte. Publicația maghiară subliniază victoria lui Ciucu cu 36,17% din voturi. Anca Alexandrescu (AUR) a obținut 21,94%. Daniel Băluță (PSD) s-a clasat pe locul trei cu 20,51%. Magyar Hang: Victoria cu „marjă largă” asupra extremei drepte Magyar Hang a titrat: „Candidatul liberal la funcția de primar învinge candidații de extremă dreapta cu o marjă largă”. Articolul analizează impactul rezultatului asupra guvernului Bolojan. O înfrângere ar fi putut însemna demisia premierului din funcțiile de lider de partid și șef al guvernului. Victoria de la București îi oferă stabilitate. Alegeri București: Relația tensionată Ciucu-Dan, analizată de presa maghiară Publicațiile maghiare au remarcat relația dificilă dintre noul primar și președinte. HVG scrie că Nicușor Dan „nu este deloc mulțumit de rezultat”. Ciucu, fostul primar al Sectorului 6, s-a confruntat regulat cu Dan. Președintele a suferit „prima sa înfrângere politică serioasă pe teren propriu”. „A doua înfrângere pentru George Simion” Presa maghiară prezintă alegerile de la București ca o nouă înfrângere pentru liderul AUR. George Simion a pierdut în fața lui Nicușor Dan la prezidențiale în primăvară. Acum candidatul său a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei. HVG subliniază că „extrema dreaptă pare să acumuleze înfrângeri”. Economx: Prezență sub 1% în șapte secții Economx.hu a detaliat cifrele despre prezența la vot în alegerile de la București. În șapte secții de votare, prezența a fost sub 1%. În niciun sector nu s-a atins pragul de 50%. „O parte semnificativă a locuitorilor Bucureștiului a manifestat o indiferență totală față de alegeri”, scrie publicația maghiară. Transtelex: Patru candidați puternici în cursa electorală Transtelex a analizat strategiile candidaților din alegerile de la București. „Deși mulți candidați s-au prezentat, patru candidați puternici s-au confruntat în final”, scrie publicația maghiară. Ciucu a câștigat cu 33% din voturi. Anca Alexandrescu a reușit să ocupe locul al doilea. Cătălin Drulă (USR) „a avut o performanță sub așteptări”.

Reacția presei ruse după alegerile din București. Presa de la Moscova citează un influent comentator politic român

Rezultatele au fost anunțate de agența Tass imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00 (22.00, ora Moscovei), presa rusă subliniind de la început că este vorba de date de exit-poll, care „pot să difere semnificativ de rezultatele finale oficiale, fiind bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea de la urne, nu pe numărarea buletinelor de vot”. Presa rusă reveind ulterior și anuntând victoria oficială a lui Ciprian Ciucu. „O victorie pentru Bolojan, un semnal de slăbiciune pentru președintele Nicușor Dan” Comentatorii ruși privesc rezultatul de la București înainte de toate prin prisma raportului de forțe de la nivel național. În analizele lor, câștigul lui Ciucu este prezentat drept o victorie politică pentru liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, aflat în dificultate internă din cauza politicilor de austeritate. „Ciucu transformă Bucureștiul în proiectul vieții sale și întărește, totodată, poziția lui Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL”, notează presa de la Moscova, rezumând evaluări apărute în publicații românești. Pe de altă parte, jurnaliștii ruși preiau și interpretarea presei din România, potrivit căreia rezultatul reprezintă „prima mare înfrângere pentru președintele Nicușor Dan”, întrucât candidatul susținut de acesta, Cătălin Druă (Uniunea Salvați România), s-a clasat abia pe locul patru, „la o diferență considerabilă față de câștigător”. În cheie rusească, această evoluție este prezentată ca un semn al erodării rapide a popularității șefului statului. Prezența scăzută la vot, folosită ca argument al „crizei de legitimitate” Un alt aspect amplu comentat este prezența scăzută la urne. Cu doar 32,71% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale prezentându-se la vot – față de 39,26% la precedentele locale – presa rusă, citând analize din presa românească, vorbește despre o „oboseală politică” și o „criză de încredere în clasa politică românească”. Ion Cristoiu, citat la Moscova ca simbol al dezamăgirii electoratului Un spațiu important este acordat în presa moscovită declarațiilor publicistului Ion Cristoiu. Jurnaliștii ruși îl prezintă pe Cristoiu drept „un influent comentator politic român” și insistă pe dezamăgirea acestuia față de procesele electorale recente. Cristoiu mărturisise că nu a fost interesat de ultimele scrutinuri și că nu va mai vota, argumentându-și poziția prin „anularea alegerilor prezidențiale din 2024, descalificarea lui Călin Georgescu și manipulările dintre cele două tururi ale prezidențialelor, când practic nu a existat campanie”. Toate acestea, spunea el, sunt pentru el dovezi că votul său „nu contează”. Presa de la Moscova reia aceste afirmații pentru a susține teza unui „deficit de legitimitate democratică” în România, subliniind că nu este vorba despre un cetățean oarecare, ci despre un „jurnalist cunoscut, cu experiență și influență în spațiul public”. Comentatorii ruși prezintă poziția lui Cristoiu ca pe un simptom al unei deziluzii mai largi, atât la nivelul elitelor, cât și al electoratului obișnuit.