Alexandru Rafila, despre copiii morți de la Iași: Cred că e vorba de neglijențe
„Cred că e vorba de neglijențe şi nerespectarea măsurilor de prevenire a infecțiilor în acest caz. Şi de o reacție întârziată!”, spune fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, despre decesele copiilor de la Secția ATI a Spitalului de Copii „Sf. Maria”, infectați cu bacteria Serratia. Infecțiile nosocomiale, infecții care apar în timpul spitalizării, nu sunt o problemă exclusiv românească, ele există peste tot în lume, însă diferă modul în care sunt raportate și uneori gestionate, spune fostul ministru. Potrivit acestuia, în România se declară de 4-5 ori mai puține cazuri decât media din UE. „Am încurajat şi încurajez raportarea reală a infecțiilor intraspitaliceşti, inclusiv prin suținerea managerilor de spitale să facă acest lucru. Infecțiile raportate trebuie investigate si trebuie intervenit imediat mai ales în cazul infecțiilor invazive, amenințătoare de viață, cu bacterii multirezistente. În utimii trei ani, am reușit să modernizăm legislația specifică, să elaborăm ghiduri de bună practică pentru diagnosticul și supravegherea acestor infecții, am dotat 119 spitale pentru controlul infecțiilor nosocomiale prin PNRR, am înființat laboratoare de microbiologie, am dotat aceste laboratoare”, declară Rafila. Spitalul „Sf Maria” din Iaşi a fost reabilitat în totalitate din 2023 şi a beneficiat de investiții directe de la Ministerul Sănătății în timpul mandatului lui Rafila. „Fără să mă ante-pronunț, cred că e vorba de neglijențe şi nerespectarea măsurilor de prevenire a infecțiilor în acest caz. Şi de o reacție întârziată! La primul caz suspect, trebuie verificată imediat comunicarea dintre serviciul de control al infecțiilor, secțiile spitalului și laboratorul de microbiologie. Pacienții trebuie izolați fără întârziere, iar personalul medical instruit corespunzător. Măsuri aparent simple, precum spălatul si antisepsia mâinilor, curățenia si dezinfecția suprafețelor, utilizarea materialelor de protectie pentru personal sau verificarea materialelor sterile, devin esențiale în astfel de situații. Nu trebuie să se aștepte trei cazuri pentru declararea unui focar la Direcția de Sănătate Publică și nici nu cred că aceasta este problema principală. Problema reală ține de reacția celor responsabili din spital. Cu cât măsurile sunt aplicate mai repede și mai strict, cu atât scade riscul extinderii unei infecții. DSP sau Centrul Regional de Sănătate Publică pot acorda în orice moment suport profesional, însa înainte şi nu după ce apar tragedii. Pentru asta este nevoie să fie informați şi solicitați”, adaugă fostul ministru al Sănătății. Rafila spune că opinia publică trebuie să înțeleagă că aceste infecții există şi nu pot fi eradicate: „Trebuie însă identificate precoce, raportate corect şi intervenit imediat pentru a evita agravarea sau răspândirea de bacterii multirezistente la ceilalți pacienți”. Șase copii internați la ATI a spitalului din Iași au murit în ultimele zile, infectați cu bacteria Serratia marcescens.
Cristian Ghinea (USR) reacționează după contrele cu Alexandru Rafila de la negocieri: Un ministru leneș, INCOMPETENT și iresponsabil
Au fost negocieri tensionate miercuri seara la Guvern pe pachetul de măsuri fiscale. Pe surse s-a scurs informația unei dispute aprinse între reprezentantul USR, Cristian Ghinea, și cel al PSD, Alexandru Rafila. „Văd mult interes pentru dezbaterea de idei pe care am avut-o aseară la Guvern cu ministrul Rafila. Lucrurile sunt mult exagerate față de discuția reală”, scrie Ghinea pe Facebook. Acesta continuă seria de atacuri la adresa ministrului Sănătății, pe care îl acuză că, din cauza „incompetenței” sale, România a pierdut posibilitatea de a finanța din bani europeni spitalele regionale asumate în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR). „Nu am ce să comentez decât atât. Am reușit să avem finanțarea a 24 de spitale în PNRR. Un miliard jumătate de euro. După 4 ani de implementare în care Rafila a fost ministru, Comisia Europeană a dat în scris că un singur spital poate fi gata la termen și că restul trebuie scoase din PNRR. România ratează o șansă istorică pentru că am avut un ministru leneș, incompetent și iresponsabil. Restul este gargară și tupeu”, adaugă fostul ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Florin Cîțu. Alexandru Rafila: Dânsul înțelege foarte greu, în general, când vorbește altcineva Întrebat despre „răfuiala” cu reprezentantul USR, Cristian Ghinea, ministrul Alexandru Rafila a spus, joi, înaintea ședinței de guvern, că „dânsul înțelege foarte greu, când vorbește altcineva”. „Cu domnul Ghinea nu am avut nicio discuție tensionată. Dânsul are discuții tensionate. Dânsul înțelege foarte greu, în general, când vorbește altcineva”, a spus ministrul Sănătății joi, înaintea ședinței de Guvern. Despre „nivelul discuției”, Rafila a spus că a fost „interesant”. „Interesant, din anumite puncte de vedere. Serios, din partea unora, neserios, din partea altora”, a declarat Rafila. Foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Ministrul Sănătății, întrebat dacă statul a pierdut lupta cu DROGURILE: Nu! Am început să ne facem bine
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost întrebat dacă statul român a pierdut lupta cu drogurile, dar acesta a negat și a spus, ferm, că „am început să ne facem bine”, iar cei care consumă droguri sunt „pacienți”. Alexandru Rafila consideră că persoanele care consumă substanţe interzise trebuie percepute ca pacienţi, nu ca infractori. „Sunt nişte oameni care au nevoie de ajutor medical. Nu trebuie să-i băgăm în zona de infracţionalitate”, a declarat ministrul Sănătăţii. Acesta a vorbit şi despre fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor. „Mulţi dintre adolescenţi experimentează consumul de droguri fiind la modă. Altfel sunt excluşi dintr-un anumit grup, nu sunt apreciaţi”, subliniază Alexandru Rafila, potrivit news.ro. „Condiţiile nu trebuie să fie coercitive, greoaie” Alexandru Rafila a mai declarat că – atunci când s-a desfiinţat Agenţia Naţională Antidrog – „centrele antidrog pe care le aveau în judeţe au fuzionat cu centrele de sănătate mintală pe care le avem noi, care oferă servicii de consiliere şi servicii ambulatorii: investigaţii, anumite medicaţii şi aşa mai departe, care în general sunt în spitale”. „Avem o hartă a acestor centre, avem cel puţin unul pe judeţ. În afară de aceste centre, ne interesează cele care combat adicţia. Adică unde se duce omul, tânărul mai ales, că acolo este o sensibilitate mai mare, sunt mulţi părinţi îngrijoraţi, unde este tratat. Şi ce înseamnă un centru de combatere a adicţiei. Ai un tratament medicamentos, dacă este cazul, psihoterapie, ergoterapie, adică terapia prin muncă, activitate sportivă şi încă ceva care e foarte important: aceşti copii, dacă stau acolo o lună de zile, fac activitate şcolară la distanţă. Se poate face tele-şcoală, cum s-a făcut şi în pandemie. Condiţiile nu trebuie să fie coercitive, greoaie, să spun: «Domnule, eu nu mă duc la un spital de psihiatrie, că sunt nebun, nu mă duc la spital de nebuni». Cam asta am făcut noi în această perioadă”, a explicat Alexandru Rafila. Alexandru Rafila, despre fiul său: „E foarte pornit împotriva consumului de droguri, nici măcar nu tolerează ideea” Alexandru Rafila a mai fost întrebat și dacă are emoţii, ca părinte, în ipoteza că fiul său ar putea consuma droguri. „Nu stau cu emoţii, recunosc. El e foarte pornit împotriva consumului de droguri, nici măcar nu tolerează ideea. Dar sigur că depinde ce a vorbit cu mine, cu mama lui. Am stat de vorbă, am încercat să-l convingem, a văzut cazuri. Aici e o chestie legată şi de fiecare familie: să încerce să le explice nu numai consecinţele negative ale consumului de droguri, ci să încerce să le explice şi faptul că nu este la modă să te droghezi. Pentru că mulţi dintre adolescenţi experimentează consumul de droguri, fiind la modă. Altfel sunt excluşi dintr-un anumit grup, nu sunt apreciaţi şi aşa mai departe. Eu cred că e la modă să nu te droghezi. Să faci activitate fizică. Să nu te droghezi, să înveţi bine. Să fii demn, să fii curat. Lucrurile astea sunt mult mai importante decât să consumi droguri ca să fii ales într-un anumit grup. E mai bine să ignore grupurile astea. Nu sunt grupuri de perspectivă. Şi nu cred că evoluţia lor ca oameni maturi va fi una favorabilă dacă se droghează”, a punctat Alexandru Rafila, potrivit sursei citate. Citește și: Sorin Grindeanu, despre programul de GUVERNARE: „La începutul săptămânii viitoare se încearcă a se ajunge la un numitor comun” Cum motivează instanța condamnarea Sorinei Pintea la ÎNCHISOARE. „Motivele care au condus la săvârşirea faptei reflectă interesul financiar personal” Sorin Grindeanu: „Lucrările la drumul de legătură dintre A1 (Arad – Timișoara) și DN 69 se apropie de 70%” Laurențiu Duduianu, fratele lui Emi Pian, mai avea un pas până la eliberarea condiționată, înainte să fie găsit mort în Penitenciarul Jilava Încă o aroganță marca „Andrew Tate”. A fost prins rulând cu 196 km/h pe DN 7! S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Rafila, despre intrarea PSD la guvernare: Orice construcție este bună când este făcută pe niște principii care sunt clare și acceptate de la început
Social-democratul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost întrebat joi, înainte de începerea ședinței de Guvern, dacă PSD ar trebui să intre sau nu la guvernare. Acesta le-a spus jurnaliștilor că are două răspunsuri la această întrebare. „În primul rând, nu sunt eu lider al Partidului Social Democrat”, a fost primul răspuns al lui Alexandru Rafila. Mai apoi, acesta a precizat că are și o opinie personală. „Răspunsul meu personal în situația data este că orice construcție este bună atunci când este făcută pe niște principii care sunt clare și acceptate de la început, inclusiv un program de guvernare care trebuie agreat și, bineînțeles, ulterior, poziții legate de funcții de guvernare”, a precizat Alexandru Rafila. „Vom lua o decizie în partid” Discuțiile despre intrarea PSD la guvernare sau trecerea în opoziție sunt foarte ample în aceste zile, în contextual în care nu există un răspuns clar din partea social-democraților până la acest moment. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat, după consultările de miercuri de la Palatul Cotroceni, că discuțiile se concentrează mai întâi pe programul de guvernare, iar mai apoi PSD va lua o decizie. „Nu există o certitudine de acest tip. Noi, în primul rând, trebuie să discutăm despre programe şi despre proiecte. Şi ăsta e pasul următor pe care îl vom face noi şi ceilalţi care pot face parte dintr-o eventuală viitoare majoritate în Parlament. Pe noi ne interesează, în primul rând, aceste programe, acest program, până la urmă, de guvernare şi, după aceea, vom lua o decizie. Vom lua o decizie în partid”, a declarat Sorin Grindeanu. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan, despre o posibilă rocadă la șefia guvernului: Cel mai bine este să avem un GUVERN care să vrea să lucreze trei ani și jumătate CONCLUZIILE consultărilor de la Cotroceni: Grup tehnic de lucru pentru realizarea unui plan de măsuri destinat reducerii cheltuielilor publice Nicușor Dan, măsuri de securitate națională: „O să am o discuție cu ministrul Apărării și cu Șeful Statului Major” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Ministerul Sănătății țintește acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu AVC
România își propune să asigure acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu accident vascular cerebral și la trombectomie pentru 5% dintre aceștia, în cadrul strategiei naționale care a primit finanțare de aproximativ 60 de milioane lei în primul său an de funcționare efectivă. „Ne dăm seama că accidentul vascular cerebral este una dintre terapiile unde putem avea succes foarte mare. Ținta acestei strategii, care are niște ținte măsurabile, este de a oferi acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienți și la trombectomie pentru 5% dintre pacienți”, a anunțat, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Finanțarea acestui program strategic este asigurată din două surse principale: aproximativ 30 de milioane de lei alocate anul trecut de la Ministerul Sănătății prin acțiunile prioritare și o sumă similară de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ministrul a subliniat necesitatea uniformizării costurilor între centrele de tratament, menționând existența unor „diferențe semnificative, de la simplu la dublu” în privința cheltuielilor. „Principalul câștig, dincolo de salvarea vieții, este reinserția socială și familială rapidă. Un pacient tratat prin tromboliză sau prin trombectomie își reia activitatea într-un timp scurt. Reabilitarea este scurtă și pierderea de zile de viață sănătoasă nu este nicidecum similară cu cea a unui pacient care are un accident semnificativ și la care recuperarea e mult mai lungă și mai puțin completă”, a explicat ministrul Sănătății. Rafila a asigurat că, atât în calitate de specialist în sănătate publică, cât și de medic, va pleda întotdeauna pentru finanțarea prioritară a acestor strategii esențiale pentru sănătatea publică.
Ministrul Sănătății vrea creșterea numărului de posturi la rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul Forumului Național de Neurologie intenția de a crește ponderea posturilor la rezidențiat, în detrimentul locurilor, pentru a asigura o distribuție mai eficientă a medicilor rezidenți în sistemul medical. „În momentul de față, știți că avem marea majoritate locuri în specialități, iar posturile sunt relativ puține. Trebuie să găsim o soluție în care progresiv să creștem și numărul posturilor, adică să știe tânărul medic unde urmează să lucreze, pentru că în felul ăsta poți să faci și o politică coerentă, care să țină cont de nevoile la nivel regional sau local”, a declarat Alexandru Rafila. Ministrul a subliniat importanța realizării unui registru național al profesioniștilor din domeniul medical, care să fie funcțional până la sfârșitul anului. Acesta va include inițial cele patru profesii reglementate: medic, stomatolog, farmacist și asistent medical. „Când facem o planificare a numărului de locuri sau de posturi pentru rezidențiat, avem nevoie de o informație foarte clară, nu numai câți medici sunt în țară, ci unde sunt și mai ales ce vârstă au, să știm și o predictibilitate a retragerilor din activitate”, a explicat Rafila. În ceea ce privește specializările medicale, ministrul a evidențiat eforturile de extindere a competențelor pentru procedurile de trombectomie, anterior realizate exclusiv de radiologia intervențională. Un program de atestat cu durata de un an permite acum și altor specialiști care lucrează cu pacienți neurologici – neurologi, neurochirurgi sau cardiologi intervenționali – să facă această procedură, prima generație absolvind recent acest program. Ministrul a menționat și importanța centrelor universitare în atragerea resurselor umane calificate, inclusiv a medicilor care s-au întors din străinătate și lucrează acum în orașe precum Timișoara, Oradea sau Bistrița. Pentru aceste centre au fost asigurate echipamentele necesare efectuării intervențiilor specifice. „Fără specialiști și fără echipamente nu se poate face o intervenție care să fie specifică”, a concluzionat Alexandru Rafila.
Rafila: Nu există o baghetă magică prin care ministerul să rezolve problemele fiecărui spital
Sistemul de salarizare din domeniul medical trebuie reformat pentru a recompensa performanța și a elimina inechitățile existente în prezent, declară ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Forumul Național de Neurologie. „Plata pe bază de performanță este firească în domeniul medical, așa cum este firească în orice domeniu”, a subliniat ministrul, referindu-se la situațiile în care sunt medici care nu fac nimic, de exemplu chirurgi cu zero operații, dar care au același salariu cu alți colegi de-ai lor, care într-adevăr muncesc. Rafila propune un model de salarizare format dintr-un salariu de bază și o componentă variabilă care să reflecte performanța profesională. De asemenea, ministrul consideră necesară creșterea autorității managerilor de spitale în luarea deciziilor legate de personalul medical. „Dacă are personal medical pentru care plătește, dar nu face servicii medicale, vă dați seama că și bugetul spitalului este afectat”, a explicat Rafila. O soluție avansată de ministru pentru măsurarea corectă a performanței este introducerea salariului în sistemul DRG (Diagnosis Related Groups). „În momentul de față există o plată pentru salariu, în spitalele publice, și o plată pentru DRG. Introducerea salariului în DRG o să ne aducă la o realitate și în ceea ce privește performanța fiecărui medic și în ceea ce privește performanța fiecărui spital”, a declarat ministrul. Problemele din spitale nu se rezolvă prin „magie” Referitor la problema asigurării gărzilor de neurologie în județele care se confruntă cu deficit de personal, Rafila a afirmat că „nu există o baghetă magică prin care Ministerul Sănătății să rezolve problemele fiecărui spital”, subliniind că responsabilitatea revine în primul rând managerilor și autorităților locale. „Diferențele care există între spitale care sunt de același rang în județe cu o dezvoltare economică similară, în care în unele spitale există asigurarea gărzilor, sunt condiții foarte bune de lucru, și în altele nu există aceste elemente, asta ține foarte mult de modul în care este administrat spitalul respectiv și modul în care autoritatea locală se implică în administrarea spitalului respectiv”, a explicat ministrul. Rafila a anunțat finalizarea unui ghid de bună practică pentru autoritățile locale privind recrutarea personalului medical: „Avem un ghid de bună practică către autoritățile locale cum să facă să-și recruteze personal medical. Ce trebuie să facă un primar, un președinte de consiliu județean, un manager, ca să poată să aducă oameni tineri sau mai puțin tineri ca să lucreze în spitalul respectiv”.
Rafila: Numărul pacienților care beneficiază de trombectomii a crescut cu 50% față de 2021
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat la Forumul Național de Neurologie o creștere cu 50% a numărului de pacienți care beneficiază de trombectomii comparativ cu anul 2021, subliniind importanța accesului rapid la servicii medicale specializate în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Timpul este principalul inamic al succesului terapeutic în accidentul vascular cerebral, cum este și în cazul infarctului. Un acces rapid la un serviciu care să poată să intervină în cazul acestui tip de patologie este esențial”, a declarat Rafila. Ministrul a evidențiat că limitarea profesională anterioară, când doar radiologia intervențională realiza trombectomiile – intervențiile de înlăturare a trombilor care produc accidente vasculare cerebrale – a fost depășită prin dezvoltarea unui nou atestat care permite și altor specialiști să efectueze aceste proceduri. „Am reușit să dezvoltăm un alt atestat. Prima generație a și absolvit, și mai multe specialități – neurologi, neurochirurgi, cardiologi intervenționiști, ATI-ști – pot să facă acest atestat încât să dezvoltăm o resursă umană calificată”, a explicat Rafila, menționând că obiectivul este de a avea „cel puțin la nivel regional, inițial, și ulterior circa 25 de astfel de centre în toată țara”. Ministrul Sănătății a menționat introducerea unei acțiuni prioritare pentru facilitarea dezvoltării acestor servicii în centrele care dispun de resursa umană și tehnologică necesară.