Etichetă: alexandru rafila

Alexandru Rafila: Doar doi din trei copii sunt vaccinați conform schemelor naționale. Nu sunt optimist că situația se va schimba rapid

Alexandru Rafila afirmă că rata redusă de vaccinare are cauze multiple, de la dezinformare și probleme administrative apărute mai ales în perioada pandemiei, până la accesul limitat la servicii și educația precară pentru sănătate. Potrivit fostului ministru, doar aproximativ doi din trei medici de familie sunt implicați activ în Registrul Electronic Național de Vaccinări. El consideră că soluția nu ar trebui să fie una coercitivă, ci să pună accent pe responsabilizarea medicilor de familie față de vaccinarea copiilor din comunitățile pe care le deservesc. Aceștia ar trebui să cunoască situația copiilor nevaccinați din teritoriul arondat și să aibă responsabilități clare privind informarea, consilierea și recuperarea vaccinărilor restante, afirmă Rafila. El susține că sunt necesare resurse și educație, nu sancțiuni. Alexandru Rafila: Fiecare copil eligibil să aibă acces la vaccinuri Fostul ministru a vorbit și despre importanța prevenirii infecției cu virusul sincițial respirator (VSR) la sugari. Potrivit acestuia, prevenția poate începe înainte de naștere, prin vaccinarea maternă în timpul sarcinii, care permite transferul de anticorpi la făt și poate proteja nou-născutul în primele luni de viață. Alexandru Rafila afirmă că prevenirea formelor severe de infecție poate reduce riscul spitalizărilor și al internărilor în terapie intensivă, cu beneficii atât pentru familii, cât și pentru sistemul sanitar. „Obiectivul trebuie să fie simplu: fiecare copil eligibil pentru vaccinare să fie identificat, informat și să aibă acces efectiv la vaccinurile care îi pot proteja sănătatea”, a transmis Alexandru Rafila.

Un fost ministru al Sănătății critică Guvernul și spune că întârzie finanțarea unor tratamente: Toate riscă să nu mai fie la dispoziția pacienților

Alexandru Rafila, fost ministru PSD al Sănătății în guvernele Ciucă și Ciolacu, acuză că guvernul Bolojan ar întârzia intenționat prelungirea finanțării pentru unele tratamente și medicamente, compensate anterior de stat, și critică dur executivul. „Cele 12 centre publice de radioterapie dotate, din principalele orașe din țară, dezvoltarea programelor MONITOR pentru pacienții oncologici, cele peste 100 de molecule inovative introduse în timpul mandatului de ministru pe listele de gratuitate sau compensare, numeroasele echipamente de imagistică din spitalele publice, achiziționate începând din anul 2022, toate riscă să nu mai fie la dispoziția pacienților!”, a transmis fostul ministru al Sănătății. Rafila: Am avertizat în repetate rânduri, în ultimele luni Social-democratul spune că această problemă era cunoscută de conducerea executivului, însă totuși, până acum, nu s-au luat măsuri în acest sens. „Am avertizat în repetate rânduri, în ultimele luni, că finanțarea programelor naționale de sănătate pentru 2026 acoperă doar primele nouă luni ale anului și că este nevoie de găsirea rapidă a unor soluții de către CNAS și Guvern. Astăzi, ne aflăm în situația în care această problemă devine o urgență. Iar lipsa unui Guvern cu puteri depline nu poate fi o justificare pentru amânarea deciziilor care privesc sănătatea și viața oamenilor”, a mai transmis Rafila. Guvernul actual, condus de Ilie Bolojan, este în interimat de mai bine de patru luni și se află astfel în imposibilitatea de a emite ordonanțe de guvern.

Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste

Ce spune Alexandru Rafila despre un guvern minoritar după decizia UDMR: Sorin Grindeanu și-a asumat încă de la început această poziție

„În primul rând, PSD încă de la începutul acestei crize politice a avut o poziție de flexibilitate și de dialog, ceea ce, din păcate, nu s-a regăsit și la ceilalți parteneri din fosta coaliție. Într-adevăr, a avut loc astăzi ședința UDMR, care a exclus participarea la guvernare a UDMR, și rămâne de văzut care va fi decizia finală care se ia în grupurile parlamentare ale UDMR în ceea ce privește votul din Parlament pentru un eventual guvern condus de premierul desemnat”, a declarat Alexandru Rafila, la Antena 3 CNN. Rafila: „Cel mai important lucru este să avem un guvern stabil” Întrebat dacă Guvernul Veștea mai are șanse să treacă, fostul ministru al Sănătății a spus că „este posibil”, în funcție de poziția UDMR la vot, dar a adăugat că România are nevoie de un guvern stabil și credibil. „Eu cred că, dacă, de exemplu, cei de la UDMR vor avea opțiunea unui vot deschis, sigur că este posibil, dar cred că cel mai important lucru este să avem un guvern, nu neapărat cu orice preț, dar un guvern care să fie stabil, credibil și care să dea României, până la urmă, răspunsuri la grava criză economică în care ne-a adus domnul Bolojan”, a afirmat Rafila. Varianta unui guvern minoritar Rafila a vorbit și despre varianta unui guvern minoritar și despre scenariul unei nominalizări a lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. „Din punctul meu de vedere, cred că nu este important cine va face parte din guvernul minoritar. Este important să fie un guvern care să aibă forța, stabilitatea necesară (…) Sorin Grindeanu și-a asumat încă de la început această poziție. Nu a negat niciodată că, dacă va fi nominalizat, nu va încerca să formeze o majoritate”, a declarat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila îi răspunde lui Vlad Voiculescu: Fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentanții USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății

„Pe lângă incapacitatea de a-și asuma propriile greșeli sau pe cele ale colegei de partid, dr. Ioana Mihăilă, care au aruncat România într-o situație imposibilă, aceea de a fi nevoită să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccin COVID de care nu aveam nevoie, domnul Vlad Voiculescu se tot acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public”, a scris Alexandru Rafila într-o postare pe Facebook. „Domnul Voiculescu fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentanții USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății”, a adăugat fostul ministru al Sănătății. Rafila: am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de doze Rafila a spus că în mandatul său Ministerul Sănătății a reușit să reducă o parte din pierderi prin renegocierea și revânzarea unor doze. „În realitate, în limitele competențelor legale, am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de doze, ceea ce a redus pierderea României cu circa 150 de milioane de euro. Poate dl. Vlad Voiculescu să răspundă dacă o renegociere ar fi fost posibilă, având în vedere limitările legale care nu ne permit să plătim pentru ceva ce nu primim? Și, în aceste condiții, cât ar fi avut România de plătit?”, a transmis Rafila. Fostul ministru a făcut referire și la semnarea memorandumului din perioada respectivă. „Dacă USR nu a avut nicio legătură cu această achiziție, de ce apare numele doamnei Ioana Mihăilă pe memorandum?”, a mai spus Rafila. Alexandru Rafila a declarat că nu poate fi făcut responsabil pentru faptul că nu a reușit să corecteze greșeala făcută de guvernul Cîțu. „Depășește orice limită a înțelegerii să fiu considerat vinovat pentru faptul că nu am «reparat» greșeala făcută de guvernul Cîțu și, implicit, de ministrul Sănătății din acele momente, doamna Mihăilă, prin semnarea unui contract. Cu alte cuvinte, ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională riguroasă a situației, fără să se consulte cu specialiștii în sănătate publică și tot ei mă acuză că nu am renegociat acel contract”, a scris Rafila. În final, fostul ministru a respins și afirmațiile privind presupuse discuții invocate de Vlad Voiculescu. „«Discuțiile» pe care le invocă, astăzi, într-o nouă postare, nu au avut loc niciodată, întrucât nu corespund profilului meu moral și profesional. Dacă deține dovezi în acest sens, îl invit să le prezinte organelor de cercetare penală, nu să lanseze informații false în spațiul public, așa cum s-a obișnuit. Este degradant pentru un parlamentar europen și consilier onorific al Președintelui României să recurgă la asemenea tactici, în care moralitatea și adevărul lipsesc cu desăvârșire”, a transmis fostul ministru. Voiculescu susține că Rafila știa consecințele refuzului ofertei Pfizer Vostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a susținut, într-o postare pe Facebook, că Alexandru Rafila ar fi cunoscut consecințele financiare ale lipsei unui răspuns la oferta Pfizer. „Tocmai m-a sunat cineva din Ministerul Sănătății să îmi spună că dl. Rafila știa exact care sunt consecințele pentru România dacă nu va răspunde la oferta Pfizer – că România va plăti sute de milioane de euro în plus – dar s-ar fi lăsat convins de apropiați care îi spuneau: «lasă-l Sandule, e prejudiciul lui Cîțu, cu cât mai mare, cu atât mai bine. N-ai văzut că îl îngroapă și pe Voiculescu deși nu a decis ăla nimic…» Eu sunt șocat, recunosc că îmi e greu să procesez așa ceva”, a scris Voiculescu.

Rafila iese la rampă în scandalul vaccinurilor. Ce acuzații îi aduce lui Vlad Voiculescu și USR

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, iese la rampă în scandalul vaccinurilor. Politicianul social-democrat îl acuză pe Vlad Voiculescu că se acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public și că fuge de responsabilitate în condițiile în care contractele și memorandumurile ar fi semnate de membri ai USR. Alexandru Rafila spune că „minciuna dăunează grav sănătății” și susține că România a fost pusă într-o situație imposibilă din cauza deciziilor luate de doctorul Ioana Mihăilă, pe care Vlad Voiculescu o acoperă cu afirmații neadevărate. Acesta susține că Voiculescu fuge de responsabilitate și încearcă să lege situația de el și de echipa Ministerului Sănătății. „Pe lângă incapacitatea de a-și asuma propriile greșeli sau pe cele ale colegei de partid, dr. Ioana Mihăilă, care au aruncat România într-o situație imposibilă, aceea de a fi nevoită să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccin COVID de care nu aveam nevoie, domnul Vlad Voiculescu se tot acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public. Domnul Voiculescu fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentantii USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății”. Acesta mai spune că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, a reușit să renegocieze contractele astfel încât să vândă 7,5 milioane de doze de vaccin, ceea ce ar fi diminuat pierderile României cu aproximativ 150 de milioane de euro. „În realitate, în limitele competențelor legale, am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7.5 milioane de doze, ceea ce a redus pierderea României cu circa 150 de milioane de euro”. „Ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională” De asemenea, Rafila îl provoacă pe Voiculescu să clarifice dacă negocierile ar fi fost posibile în condițiile legale existente. În același timp fostul ministru ridică întrebări legate de implicarea USR în semnarea memorandumurilor și a contractelor aferente achiziției vaccinurilor. „Poate dl. Vlad Voiculescu să răspundă dacă o renegociere ar fi fost posibilă, având în vedere limitările legale care nu ne permit să plătim pentru ceva ce nu primim? Și, în aceste condiții, cât ar fi avut România de plătit? Dacă USR nu a avut nicio legătură cu această achiziție, de ce apare numele doamnei Ioana Mihăilă pe memorandum? Depășește orice limită a înțelegerii să fiu considerat vinovat pentru faptul că nu am „reparat” greșeala făcută de guvernul Cîțu și, implicit, de ministrul Sănătății din acele momente, doamna Mihăilă, prin semnarea unui contract. Cu alte cuvinte, ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională riguroasă a situației, fără să se consulte cu specialiștii în sănătate publică si tot ei mă acuză că nu am renegociat acel contract”. Rafila susține că Voiculescu evită consecințele propriilor decizii Social-democratul mai spune că afirmațiile lui Vlad Voiculescu fac parte dintr-o „manevră de evitare a consecințelor propriilor decizii” și îl inivită să prezinte organelor de cercetare penală așa-zisele dovezi pe care susține că le deține. În final, Alexandru Rafila spune că este „degradant” să fie acuzat pentru că nu ar fi reparat decizii luate anterior și respinge acuzațiile care i-au fost aduse în spațiul public. „Afirmațiile dlui Voiculescu fac parte, cu siguranță, dintr-o manevră de evitare a consecințelor propriilor decizii. «Discuțiile» pe care le invocă, astazi, într-o nouă postare, nu au avut loc niciodată, întrucât nu corespund profilului meu moral și profesional. Dacă deține dovezi în acest sens, îl invit să le prezinte organelor de cercetare penală, nu să lanseze informații false în spațiul public, așa cum s-a obișnuit. Este degradant pentru un parlamentar europen și consilier onorific al Președintelui României să recurgă la asemenea tactici, în care moralitatea și adevărul lipsesc cu desăvârșire”.

Voiculescu îl acuză pe Rafila pentru pierderea procesului cu Pfizer: Cel mai scump dat cu seen din istoria României

„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”. Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta. „Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu. „Exista o ofertă concretă pe masă” Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă. „Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”. Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”. „România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie” El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată. „România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu. „24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

Rafila: Prevenția și depistarea precoce, cheia în lupta împotriva diabetului

Prevenirea și depistarea precoce a diabetului reprezintă priorități esențiale pentru sistemul de sănătate, a declarat deputatul PSD, Alexandru Rafila, în cadrul forumului „Diabetul și complicațiile sale”, conform unei postări. Oficialul a subliniat că diabetul este deja o problemă majoră de sănătate publică, cu impact direct asupra calității vieții pacienților. Diabetul, împreună cu afecțiuni asociate precum obezitatea, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, complicațiile renale, oculare sau infecțioase, afectează semnificativ viața de zi cu zi a persoanelor diagnosticate. Potrivit lui Rafila, identificarea timpurie a bolii oferă o șansă reală de prevenire a complicațiilor severe și de îmbunătățire a prognosticului pe termen lung. Registrul Național de Diabet, instrument strategic Pentru a obține o imagine clară asupra impactului diabetului în România, în 2023 au fost stabilite, prin Ordonanță de Urgență, etapele pentru construirea Registrului Național de Diabet. Deputatul a precizat că acest instrument este esențial pentru monitorizare, planificare și elaborarea unor politici publice eficiente. Rafila și-a exprimat speranța ca registrul să devină operațional cât mai curând, astfel încât datele colectate să permită intervenții mai rapide, mai bine direcționate și mai eficiente la nivel național. Educația și stilul de viață sănătos, baza prevenției Educația pentru sănătate rămâne fundamentul prevenției în diabet, a subliniat deputatul. O alimentație echilibrată și activitatea fizică regulată pot întârzia apariția bolii și pot reduce riscul complicațiilor la pacienții deja diagnosticați. Un stil de viață sănătos contribuie la menținerea echilibrului metabolic și la scăderea presiunii asupra sistemului medical. Vaccinarea, măsură esențială pentru pacienții cu diabet Un aspect adesea ignorat este importanța vaccinării la persoanele cu diabet. Acestea prezintă un risc crescut de complicații în cazul infecțiilor respiratorii sau virale. De aceea, sunt recomandate în mod special vaccinarea antigripală și cea antipneumococică. Potrivit lui Rafila, vaccinarea nu este doar un gest individual de protecție, ci o măsură concretă de prevenire a dezechilibrelor metabolice severe și a internărilor evitabile. „Prin educație, prevenție și vaccinare putem reduce semnificativ impactul diabetului asupra sănătății publice”, a conchis deputatul.

Purtătorul de cuvânt al PSD dă de pământ cu Ordonanța Trenuleț a lui Bolojan: Are o componentă inacceptabilă

Alexandru Rafila critică dur proiectul Ordonanței „Trenuleț” și spune că acesta conține o prevedere „inacceptabilă”. Fostul ministru al Sănătății anunță că nu va susține ordonanța și că va depune un amendament în Parlament. Rafila arată că ordonanța amână cu un an creșterea valorii punctului pentru medicii care lucrează în ambulatoriile de specialitate. Măsura ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, când punctul urma să crească de la 5 lei la 6,5 lei. ”Proiectul Ordonanţei ‘Trenuleţ’ prezentat de către Guvern are o componentă care este inacceptabilă din punct de vedere profesional, dar şi din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de sănătate, din Camera Deputatilor, pentru că amână cu un an aplicarea unei măsuri care ducea la mărirea punctului pentru medicii care lucrează în ambulatoriile de specialitate”, a scris Alexandru Rafila pe Facebook. Potrivit acestuia, aproximativ 10.000 de medici, adică aproape 20% din totalul medicilor din România, lucrează în ambulatorii. Rafila spune că nu poate exista reformă în sistemul de sănătate atât timp cât acești medici sunt plătiți la doar 60% din valoarea punctului acordat medicilor de familie. „Nu poți să dezvolți serviciile ambulatorii și să menții o subfinanțare a unui sector extrem de important, în asigurarea nu numai serviciilor medicale de rutină, dar și a serviciilor preventive, pentru că discutăm că vrem să facem și prevenția și vrem să ținem și medicii în țară. ” Rafila afirmă că ordonanța va ajunge în Parlament și că va vota împotrivă dacă prevederea nu este modificată. „Prorogarea cu un an de zile nu face altceva decât să facă imposibilă orice reformă în domeniul serviciilor de sănătate și aici cred că trebuie foarte serios discutat atât în cadrul Guvernului cu Ministerul Sănătății, cât și în cadrul Parlamentului. De altfel, această ordonanță va ajunge și în Parlament și eu nu voi susține o astfel de poziție.” AUTORUL RECOMANDĂ: Alexandru Rafila susține că alegerile pentru Primăria Capitalei se pot organiza anul acesta Rafila, fostul ministru al Sănătății, despre cancerul de sân și vaccinul HPV: „Discutăm de boli care pot să ducă la DECES”

Alexandru Rafila, despre copiii morți de la Iași: Cred că e vorba de neglijențe

„Cred că e vorba de neglijențe şi nerespectarea măsurilor de prevenire a infecțiilor în acest caz. Şi de o reacție întârziată!”, spune fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, despre decesele copiilor de la Secția ATI a Spitalului de Copii „Sf. Maria”, infectați cu bacteria Serratia. Infecțiile nosocomiale, infecții care apar în timpul spitalizării, nu sunt o problemă exclusiv românească, ele există peste tot în lume, însă diferă modul în care sunt raportate și uneori gestionate, spune fostul ministru. Potrivit acestuia, în România se declară de 4-5 ori mai puține cazuri decât media din UE. „Am încurajat şi încurajez raportarea reală a infecțiilor intraspitaliceşti, inclusiv prin suținerea managerilor de spitale să facă acest lucru. Infecțiile raportate trebuie investigate si trebuie intervenit imediat mai ales în cazul infecțiilor invazive, amenințătoare de viață, cu bacterii multirezistente. În utimii trei ani, am reușit să modernizăm legislația specifică, să elaborăm ghiduri de bună practică pentru diagnosticul și supravegherea acestor infecții, am dotat 119 spitale pentru controlul infecțiilor nosocomiale prin PNRR, am înființat laboratoare de microbiologie, am dotat aceste laboratoare”, declară Rafila. Spitalul „Sf Maria” din Iaşi a fost reabilitat în totalitate din 2023 şi a beneficiat de investiții directe de la Ministerul Sănătății în timpul mandatului lui Rafila. „Fără să mă ante-pronunț, cred că e vorba de neglijențe şi nerespectarea măsurilor de prevenire a infecțiilor în acest caz. Şi de o reacție întârziată! La primul caz suspect, trebuie verificată imediat comunicarea dintre serviciul de control al infecțiilor, secțiile spitalului și laboratorul de microbiologie. Pacienții trebuie izolați fără întârziere, iar personalul medical instruit corespunzător. Măsuri aparent simple, precum spălatul si antisepsia mâinilor, curățenia si dezinfecția suprafețelor, utilizarea materialelor de protectie pentru personal sau verificarea materialelor sterile, devin esențiale în astfel de situații. Nu trebuie să se aștepte trei cazuri pentru declararea unui focar la Direcția de Sănătate Publică și nici nu cred că aceasta este problema principală. Problema reală ține de reacția celor responsabili din spital. Cu cât măsurile sunt aplicate mai repede și mai strict, cu atât scade riscul extinderii unei infecții. DSP sau Centrul Regional de Sănătate Publică pot acorda în orice moment suport profesional, însa înainte şi nu după ce apar tragedii. Pentru asta este nevoie să fie informați şi solicitați”, adaugă fostul ministru al Sănătății. Rafila spune că opinia publică trebuie să înțeleagă că aceste infecții există şi nu pot fi eradicate: „Trebuie însă identificate precoce, raportate corect şi intervenit imediat pentru a evita agravarea sau răspândirea de bacterii multirezistente la ceilalți pacienți”. Șase copii internați la ATI a spitalului din Iași au murit în ultimele zile, infectați cu bacteria Serratia marcescens.