Războiul PNL-PSD, un nou episod: Sănătatea. Banii pierduți din PNRR și infrastructura spitalicească au fost motivul de ceartă
Doi deputați ai partidelor din fosta Coaliție, Raluca Turcan (PNL) și Alexandru Rogobete (PSD) s-au certat pe motivul lipsei de infrastructură spitalicească, chiar și după finalizarea PNRR, când România trebuia să beneficieze de 19 corpuri noi, din care s-au mai construit doar opt. Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, i-a reproșat Ralucăi Turcan, deputat PNL de Sibiu, că, nici în județul pe care îl reprezintă, investițiile din PNRR nu au mers șnur. „Nu poți să te culci seara cu un spital la un preț normal și să te trezești dimineața cu metrul pătrat de 2,7 ori mai scump, iar apoi să ceri Ministerului Sănătății să semneze nota de plată”, a scris fostul ministru PSD, într-o postare pe Facebook. Cine a început disputa Deputata PNL, Raluca Turcan, a lansat o serie de atacuri la adresa lui Rogobete, dar și a lui Alexandru Rafila, spunând că niciunul din cei doi social-democrați „să nu se atingă de Ministerul Sănătății”. „Trebuie să fie o condiționalitate pentru oricine gândește o formulă de guvern: fără responsabilii direcți ai pierderii a peste 1 miliard de euro pentru spitale în România, Rogobete și Rafila, la conducerea ministerului Sănătății!”, a transmis Raluca Turcan, tot pe Facebook. Declarația vine în contextul în care Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că își asumă funcția de premier. Deputata PNL a vorbit și despre investițiile în Sănătate din județul pe care îl reprezintă în Parlament. Turcan a spus că unul dintre cele mai avansate proiecte se află acolo, iar PSD l-a blocat. „În 2020, a fost semnat acordul pentru realizarea noului Spital Județean Sibiu, împreună cu președinta Consiliului Județean Sibiu. Proiectul a fost inclus pe lista spitalelor pentru finanțare prin PNRR. Era cel mai avansat proiect din toată țara. A intrat PSD în Guvern și totul s-a dus pe apa sâmbetei. PSD a schimbat de două ori ghidul de finanțare. Regulile au fost schimbate în timpul jocului, iar spitalul Sibiu a fost blocat”, a mai adăugat liberala. 11 corpuri de spitale din 19, nefinalizate Ilie Bolojan, premierul interimar, a declarat, după finalizarea PNRR, că multe proiecte asumate din domeniul Sănătății nu au putut fi duse la bun sfârșit, o parte finanțări fiind mutate, iar restul au însemnat bani pe care România i-a pierdut. „Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste 2 miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați”, a declarat luni prim-ministrul.
Ministrul Sănătății anunță extinderea rețelei naționale de centre pentru bolile rare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în cadrul unei postări pe social media, extinderea rețelei naționale de centre de expertiză pentru bolile rare (CEBR), prin deschiderea unui nou centru la Craiova și recertificarea celui din Timișoara. Măsura vizează îmbunătățirea accesului pacienților la diagnostic rapid, îngrijire coordonată și tratamente moderne, într-un domeniu medical marcat de întârzieri și lipsă de specializare. Centre specializate pentru diagnostic și îngrijire integrată Noul centru de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este dedicat diagnosticului și managementului angioedemului ereditar, o boală rară cu potențial sever. La Timișoara, centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” se concentrează pe anomalii vasculare rare și pe coordonarea îngrijirii pe termen lung. Ambele structuri oferă pacienților acces la echipe multidisciplinare, capabile să gestioneze cazuri complexe și să asigure trasee medicale clare. Sunt vizate inclusiv afecțiuni genetice precum acondroplazia, displaziile scheletale și malformațiile congenitale. Diagnostic avansat și consiliere genetică Pacienții tratați în aceste centre beneficiază de diagnostic molecular și genomic, investigații imagistice avansate și analize specializate. Consilierea genetică joacă un rol esențial în scurtarea traseelor medicale, care în cazul bolilor rare pot dura ani de zile. Odată cu aceste două unități, rețeaua națională ajunge la 52 de centre de expertiză funcționale. Potrivit ministrului, opt centre au fost introduse în mai puțin de un an, semn al accelerării reformelor în acest domeniu. Acces extins la terapii moderne compensate Extinderea infrastructurii medicale este susținută de actualizarea listei de medicamente compensate. Recent, 52 de medicamente noi au fost adăugate, inclusiv tratamente pentru inflamații severe ale vaselor de sânge, boli rare ale sângelui, forme ereditare de amiloidoză, boli neurologice autoimune și boli genetice rare ale metabolismului. Ministerul Sănătății susține că aceste măsuri urmăresc construirea unui sistem coerent, capabil să trateze bolile rare cu rigoare, continuitate și respect pentru pacient.