Papa Leon al XIV-lea, Liturghie istorică în Algeria. Mesaj de pace într-o țară majoritar musulmană
Liturghia a avut loc la Bazilica „Notre-Dame d’Afrique” din Alger, un loc emblematic pentru dialogul interreligios. În ciuda ploii, ceremonia a adunat clerici, credincioși și oficiali, iar papa a susținut un discurs centrat pe pace și coexistență. Vizita este considerată istorică, fiind prima dată când un papă ajunge în Algeria, mai arată Euronews. Mesaj de dialog între religii Papa Leon al XIV-lea a pus accent pe relația dintre creștinism și islam, într-o țară cu aproximativ 47 de milioane de locuitori, majoritar musulmani. El a subliniat importanța dialogului și a înțelegerii reciproce între comunități. Bazilica unde a avut loc evenimentul este frecvent vizitată și de musulmani, fiind un simbol al conviețuirii religioase. Vizita a fost organizată cu sprijinul cardinalului Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger. Acesta este cunoscut pentru implicarea sa în promovarea dialogului interreligios și a însoțit delegația papală în principalele momente ale vizitei. Legătura cu Sfântul Augustin Papa Leon al XIV-lea a făcut referire la Sfântul Augustin, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, născut în această regiune. Vizita continuă la Annaba, locul anticei Hippo, unde Augustin a fost episcop timp de aproape 30 de ani. Turneul papal evidențiază rolul în creștere al Africii în cadrul Bisericii Catolice. Deși comunitatea catolică din Algeria este mică, aproximativ 9.000 de persoane, vizita are o puternică valoare simbolică. Prin acest gest, Vaticanul transmite un mesaj de deschidere și cooperare într-o regiune unde dialogul religios este esențial.
Papa Leon al XIV-lea începe turneul african cu o vizită simbolică în Algeria
Papa Leon al XIV-lea a sosit luni dimineață în Algeria pentru o vizită de două zile cu o puternică încărcătură simbolică. Este prima deplasare a unui papă în această țară cu majoritate musulmană, locul de naștere al Sfântului Augustin, transmite AFP. Suveranul pontif a ajuns înainte de ora locală 10:00 pe aeroportul din Alger, capitala Algeriei, unde a început prima etapă a unui turneu african. Vizita are loc la începutul unui itinerar de 11 zile în Africa, prima călătorie apostolică din pontificatul său. Contextul internațional, marcat de războiul din Orientul Mijlociu, adaugă greutate mesajului său, axat pe dialog și pace. Pentru Papa Leon al XIV-lea, această vizită are și o dimensiune personală, fiindcă urmează simbolic traseul spiritual al Sfântului Augustin, marele gânditor creştin al secolului al IV-lea. În program sunt incluse întâlniri oficiale la care suveranul pontif va lua parte. Papa Leon urmează să fie primit de președintele Abdelmadjid Tebboune, apoi va susține un discurs în fața autorităților și a corpului diplomatic. Ulterior, acestia va vizita mai multe locuri reprezentative din Alger, printre care Marea Moschee și bazilica Notre-Dame d’Afrique, simbol important al prezenței creștine din regiune. Deplasarea deschide primul turneu internațional major al pontificatului său, care continuă în alte state africane, într-un program intens de mai multe zile și mii de kilometri parcurși.
Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.