Stagiară arestată în Belgia, suspectată că a spionat în sediul militar al NATO
Ancheta a fost deschisă după o sesizare formulată de serviciile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, relatează The Independent. Anchetă declanșată după o sesizare a serviciilor de securitate ale NATO Parchetul Federal din Belgia a anunțat sâmbătă că a deschis o investigație pentru spionaj după ce a primit informații din partea serviciilor de securitate ale NATO privind activitatea suspectei. Femeia, identificată de autorități drept o cetățeană canadiană de origine chineză, a fost reținută vineri, la o zi după ce anchetatorii au efectuat percheziții atât la domiciliul acesteia, cât și la locul de muncă din incinta comandamentului operațional al Alianței. Suspectată că ar fi acționat în interesul unui stat terț Potrivit procurorilor belgieni, femeia este cercetată pentru presupuse activități de spionaj și pentru apartenență la o organizație criminală. Autoritățile au precizat că aceasta este „suspectată că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul unui stat terț și că este membră a unei organizații criminale”, fără a preciza în acest moment statul pentru care ar fi acționat. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit alte detalii despre informațiile la care suspecta ar fi avut acces în timpul stagiului desfășurat în cadrul NATO. SHAPE, centrul operațiunilor militare ale Alianței Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) este situat în orașul Mons, din sudul Belgiei, în apropierea frontierei cu Franța. Structura coordonează planificarea și conducerea operațiunilor militare comune ale NATO. Separat de SHAPE, sediul politic al Alianței se află la Bruxelles, unde reprezentanții celor 32 de state membre discută dosare privind apărarea colectivă, bugetele militare, amenințările cibernetice și incidentele provocate de drone. Contextul relațiilor dintre NATO și China Canada și Belgia sunt state membre ale NATO, alianță care, în documentele sale strategice, a calificat China drept o provocare la adresa securității, alături de amenințările reprezentate de Rusia și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Dosarul este investigat de autoritățile judiciare belgiene, iar până în prezent nu au fost anunțate alte persoane cercetate în acest caz.
Summitul NATO de la Ankara începe sub amenințarea unei noi rupturi cu SUA. Trump pune din nou presiune pe aliați
Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld. Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut. „Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta. Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953. Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior. Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel. Consolidarea capacităților militare Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA. În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.