Școli și gospodării cu toaleta în curte, case fără un duș sau mașină de spălat. Gândul prezintă o analiză a României profunde, fără acces la apă și canalizare, condiții de bază pentru igienă. Cum stau vecinii la aceste capitole
În timp ce țările din Uniunea Europeană își propun să reducă poluarea și să îmbunătățească serviciile pentru oameni, România încă se confruntă cu decalajele mari. Populația nu are acces la apă curentă, stațiile de epurare sunt insuficiente, iar finanțările abia acoperă nevoile minime ale românilor. Germania, Polonia, Ungaria și Bulgaria au peste 95% din populație conectată la sistemul de alimentare cu apă, iar la noi încă există oameni fără acces la apă potabilă. Anul trecut, 77,6% din locuitorii României erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă, arată datele celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS). Apoximativ jumătate din populația rurală nu are acces la apă curentă și încă e nevoită să apeleze la găleți pentru a scoate apă din fântâni. Când vine vorba de sistemul de canalizare, în 2024, doar 60,7% din populația României era conectată la canalizare și restul de aproape 40%, majoritar din rural, nu este racordată. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în 2024, cel mai mare procent din populație conectat la sistemul public de alimentare cu apă s-a înregistrat în regiunea București Ilfov (97,9%), urmată de regiunea Sud-Est (89,8%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (53,6%) și Sud-Muntenia (70,7%). România are cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare din UE De asmenea, în 2024, 1 din 4 români nu avea acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români aveau acces la canalizare, iar calitatea apei era una deplorabilă. În mediul rural, accesul la aceste servicii era și mai redus, 59% dintre locuitorii de la sate nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețelele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit ușor în ultimii ani, România înregistrează în continuare cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările Uniunii Europene. În UE, rata medie de conectare la rețelele publice cu apă depăștește 94%, iar la sistemele de canalizare 81%. Mai mult de atât, anul trecut, aproximativ 1.900 de școli și grădinițe, 16% din totalul clădirilor de învățământ din România, nu aveau acces la apă curentă. Dintre școlile care nu erau racordate la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 94% erau situate în mediul rural. De asemenea, la nivel național, 4.200 de școli nu aveau grupuri sanitare în interiorul clădirii. Stațiile de epurare din România sunt prea mici și ineficiente România rămâne codașă la epurarea apelor uzate pentru că operatorii nu au resurse iar sistemul este greu de coordonat și imposibil de eficientizat. Alte state europene precum Ungaria Polonia și Germania, ne depășesc când vine vorba de tratarea apelor uzate. În România, doar 30,7% din apa uzată domestic este tratată, față de 99,1% în Germania, 79,3% în Polonia și 72,2% în Ungaria. Țara noastră alături de Bulgaria se află la capătul clasamentului european când vine vorba de numărul de stații de epurare raportat la populație și la eficiența tratamentului apelor uzate, conform normelor Uniunii Europene. România are aproximativ 750 de stații de epurare funcționale, multe dintre ele în proces de modernizare, 998 de stații de tratare a apei și 2,459 de stații de dezinfectare, conform unui raport publicat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Pubilce (ANRSC). Țara noastră se află în spatele Germaniei, Poloniei și Ungariei, care au infrastructură dezvoltată și un număr semnificativ mai mare de stații de epurare, cu rate de conectare a populației care depășesc 85%. Diferența majoră nu e doar în numărul de stații, ci și în capacitatea și gradul de tratare pe care le oferă. Aceste țări folosesc tratare terțiară avansată în majoritatea cazurilor, în timp ce România și Bulgaria folosesc stații nemodernizate. Germania este lider când vine vorba de numărul de stații de epurare și conduce detașat topul cu aproximativ 10.000 de unități, urmată de Polonia cu peste 8.000. Inclusiv vecinii maghiari ne-au depășit, Ungaria are peste 4.500 de stații de epurare care acoperă nevoile pentru aproximativ 88% din populația țării. România are prea puțină rețea de canalizare pentru prea multă populație Când vine vorba de lungimea rețelei de canalizare, zonele urbane din România au o densitate comparabilă cu cea europeană, doar că lipsa rețelelor din mediul rural trage în jos media națională. Conform datelor cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS), lungimea totală a rețelei publice de canalizare din România era de aproximativ 57.300 de kilometri, adică aproximativ 3 kilomentri pentru 1.000 de locuitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca niciodată, nu se aude nicio promisiune, nu se dezbate niciun proiect În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor