Nutriționiștii au ales: care este cel mai sănătos tip de iaurt din supermarket
Iaurtul grecesc se obține printr-un proces de filtrare repetată, prin care zerul în exces este eliminat. Rezultatul este un produs mai dens, mai cremos și mai bogat în proteine. La 100 g, conține aproximativ 7–10 g de proteine și în jur de 150 de calorii. Iaurtul obișnuit ajunge rareori la 5 g de proteine, dar are doar circa 70 de calorii. Iaurtul grecesc conține și mai puțin zahăr natural – 3–4 g la 100 g, față de 4–6 g în varianta clasică. În schimb, are mai puțin calciu, deoarece această substanță se găsește în principal în zer, care este îndepărtat prin filtrare, scrie Bild. Un detaliu important: doar iaurtul produs în Grecia poate purta denumirea „iaurt grecesc”. Produsele din alte țări sunt etichetate „în stil grecesc” și conțin adesea mai puțină proteine, între 2,5 și 4 g la 100 g. De ce ar trebui să eviți iaurtul cu fructe gata preparat Nutriționista britanică dr. Kristin Struble recomandă cumpărarea iaurtului natural și adăugarea separată a fructelor. Variantele aromatizate conțin de obicei cantități mari de zahăr adăugat. Nici produsele „fără zahăr” nu sunt o alternativă ideală. Acestea conțin frecvent îndulcitori artificiali pe care specialista îi consideră problematici. Probioticele și proteinele suplimentare – marketing sau necesitate? Iaurtul grecesc natural conține deja culturi active vii, care susțin digestia și flora intestinală. Produsele cu „probiotice suplimentare” nu aduc neapărat un beneficiu în plus. La fel și în cazul variantelor îmbogățite cu proteine din zer sau cazeină praf: unele conțin agenți de îngroșare sau coloranți artificiali. Agenții de îngroșare sunt asociați cu slăbirea barierei intestinale și cu inflamații. Iaurtul înghețat nu este automat mai sănătos decât înghețata Iaurtul înghețat are de regulă mai puțină grăsime decât înghețata clasică, dar multe sortimente conțin cantități similare de zahăr. Dr. Struble atrage atenția că înghețata cu un conținut mai ridicat de grăsime poate provoca o creștere mai mică a glicemiei decât iaurtul înghețat degresat, deoarece grăsimea încetinește digestia.
Nutriționistă: fructele uscate pot conține pesticide și praf chiar dacă par curate
Nutriționista Cris Segura spune că fructele uscate pot conține pesticide și praf, indiferent de aspectul lor. În plus, multe dintre ele conțin fitați și oxalați, compuși care îngreunează absorbția mineralelor precum fierul, calciul sau magneziul. Spălarea sau înmuierea reduce semnificativ prezența acestor compuși și activează enzime care îmbunătățesc digestia, potrivit El Economista. Cum ajută înmuierea fructelor uscate la reducerea urmelor de pesticide Pasul recomandat de nutriționistă este simplu: spălarea sau înmuierea fructelor uscate câteva minute înainte de consum. Potrivit acesteia, chiar dacă par curate, acestea pot conține urme de pesticide, praf acumulat în timpul depozitării sau alte impurități rezultate din manipulare. Pentru cei care doresc să îmbunătățească și gustul, le pot prăji după înmuiere. Segura subliniază că variantele naturale, de preferință cu coajă, sunt întotdeauna superioare celor prăjite din comerț. De ce merită să le incluzi în dietă Nucile, migdalele și fisticul sunt printre cele mai recomandate opțiuni. Consumate corect, fructele uscate controlează colesterolul și previn bolile cardiovasculare, îmbunătățesc funcțiile cognitive și încetinesc deteriorarea cognitivă, previn vârfurile de glucoză și reduc riscul de diabet și favorizează tranzitul intestinal.
Raport european: Aceste trei fructe au cele mai multe reziduuri de pesticide
Strugurii, căpșunile și portocalele s-au numărat printre fructele cu cele mai multe reziduuri de pesticide. Raportul EFSA din 2024 este unul dintre cele mai ample realizate în Europa. Specialiștii au analizat produse alimentare destinate consumului uman. Datele provin din probe recoltate în numeroase state europene, notează El Economista. Autorii raportului subliniază că majoritatea produselor respectă limitele legale. Prin urmare, riscurile estimate pentru consumatori rămân reduse. Strugurii s-au aflat printre produsele analizate În cazul strugurilor de masă, numeroase probe au indicat prezența reziduurilor. Datele citate arată că aproximativ 60% dintre probele analizate au conținut urme de pesticide. Acesta este unul dintre cele mai ridicate procente raportate în studiu. Căpșunile au înregistrat cele mai multe reziduuri Căpșunile au prezentat o rată și mai mare. Peste 70% dintre probele analizate au conținut reziduuri de pesticide. Specialiștii explică situația prin modul de cultivare. Fructele se află în contact direct cu solul. Acest lucru poate favoriza acumularea unor substanțe utilizate în agricultură. Portocalele completează topul Portocalele s-au aflat pe locul al treilea în clasamentul prezentat de raport. Și în cazul acestora au fost identificate reziduuri în numeroase probe. Totuși, nivelurile detectate s-au încadrat în general în limitele admise. De ce sunt urmărite aceste substanțe Autoritățile europene monitorizează permanent utilizarea pesticidelor. O atenție specială este acordată substanțelor interzise. Printre acestea se numără clorpirifosul și anumite neonicotinoide. Mai multe cercetări au analizat efectele expunerii prelungite la pesticide. Unele studii au identificat posibile legături cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate. Experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum. De asemenea, consumatorii sunt încurajați să respecte o alimentație variată și echilibrată.
Alimentul care se detașează net pentru sănătatea inimii, potrivit unui cardiolog
O dietă bogată în fructe și legume protejează inima. Dar un aliment se detașează net din această categorie. Dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Institutului Food is Medicine de la Universitatea Tufts, indică avocado ca alegere numărul unu pentru sănătatea cardiacă, conform Real Simple. Grăsimile bune care atacă colesterolul rău Avocado este bogat în acizi grași mononesaturați. Aceștia ajută direct la scăderea colesterolului LDL, cel care favorizează bolile cardiace. Potrivit dr. Mozaffarian, controlul colesterolului din sânge este o componentă esențială a funcționării sănătoase a inimii. Colesterolul LDL ridicat crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. Fibrele care elimină colesterolul din corp Jumătate de avocado acoperă 20% din necesarul zilnic de fibre. O parte dintre acestea sunt fibre solubile. Ele se leagă de colesterol în intestin și îl elimină prin fecale. Rezultatul este o absorbție mai mică a colesterolului și un risc redus de boli cardiace. Potasiul care ține tensiunea sub control Avocado conține potasiu într-o cantitate semnificativă. Potrivit dr. Mozaffarian, potasiul scade tensiunea arterială și compensează efectele nocive ale sodiului. Hipertensiunea este unul dintre principalii factori de risc cardiovascular. Antioxidanții care protejează arterele Avocado este bogat și în antioxidanți. Aceștia combat stresul oxidativ și inflamația, ambele implicate în bolile de inimă. Antioxidanții împiedică oxidarea colesterolului LDL, un proces care duce la depuneri de plăci în artere. Ateroscleroza astfel formată poate bloca fluxul sanguin și provoca infarct sau AVC. Cum îl poți consuma zilnic Avocado se integrează ușor în orice masă. Poate fi adăugat în salate, smoothie-uri, sandvișuri sau burgeri. Poate fi pasat pentru guacamole sau transformat într-un dressing cremos fără lactate. Aroma sa delicată se potrivește cu aproape orice ingredient.
Șase alimente considerate nesănătoase pe care cardiologii le consumă în continuare
Ciocolată, vin, ouă și cafea – cardiologii știu exact ce efecte au, dar continuă să le consume. Iată ce spun despre fiecare, conform Uniland. Ciocolata neagră, benefică pentru vasele de sânge Câteva pătrățele pe săptămână din ciocolată cu minim 70% cacao pot susține sănătatea vaselor de sânge. „Flavonoizii din cacao pot reduce ușor tensiunea arterială”, explică dr. Matthew Kahn. Colegul său, dr. Charlie Cox, adaugă: „cacao este unul dintre cele mai bogate alimente în polifenoli de pe planetă”. Ouăle nu cresc colesterolul din sânge cum se credea Timp de ani de zile, ouăle au fost evitate din cauza colesterolului din gălbenuș. „Pentru majoritatea oamenilor, colesterolul alimentar are un impact foarte mic asupra colesterolului din sânge”, spune dr. Kahn. El consumă aproximativ un ou pe zi și subliniază că ouăle sunt o sursă valoroasă de colină și luteină. Vinul, acceptabil în context social Dr. Cox nu a renunțat la vin, dar pune accent pe context și calitate. „Fericirea unui pahar cu prietenii contează în calculul general”, spune el. Recomandă vinurile naturale și mezcalul, cu mai puțini aditivi decât băuturile comerciale. Precizează explicit că nu încurajează consumul de alcool. Cafeaua, reabilitată de cercetările recente Dovezile s-au schimbat față de ce se credea despre cafea. „Două până la patru cești pe zi sunt acum asociate cu un risc mai mic de insuficiență cardiacă”, spune dr. Kahn. Tensiunea arterială poate crește pe termen scurt, dar consumatorii obișnuiți se adaptează. Pâinea cu maia, o alegere mai bună decât cea preambalată Dr. Cox consumă pâine prăjită dimineața, dar exclusiv din aluat fermentat. Fermentarea îndelungată predigeră parțial amidonul și reduce răspunsul glicemic față de pâinea standard. Lactatele grase, mai puțin periculoase decât par Untul și brânza au o reputație proastă din cauza grăsimilor saturate. Dr. Kahn explică însă că grăsimile din lactate nu au același efect ca cele din carnea procesată. Unele studii le asociază chiar cu un risc ușor mai mic de accident vascular cerebral.
Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.
Poți compensa alimentația proastă prin sport? Un oncolog de la Harvard demontează cele mai răspândite mituri despre nutriție
Urmărirea dietelor extreme și a trendurilor virale din alimentație duce rareori la beneficii durabile pentru sănătate, afirmă un oncolog format la Harvard și expert în politici de sănătate, potrivit CNBC. În schimb, o viață lungă și o stare bună de sănătate depind de obiceiuri nutriționale simple, echilibrate și ușor de menținut pe termen lung. Mitul 1: Orice gustare este dăunătoare Gustările în sine nu sunt problema, explică oncologul, ci alimentele ultraprocesate. Cercetările arată că gustările din alimente integrale, precum fructe, nuci, iaurt sau legume, îmbunătățesc calitatea dietei și reduc supraalimentarea. Mitul 2: Avem nevoie de mai multe proteine decât consumăm Majoritatea adulților ating deja aportul recomandat de proteine prin mesele zilnice. Excesul de proteine, mai ales din suplimente, aduce puține beneficii și poate implica riscuri, cu excepția vârstnicilor sau a sportivilor. Aportul zilnic recomandat de proteine este, în general, de aproximativ 0,75–1 gram per kilogram de greutate corporală. Asta înseamnă, în medie, 45–70 de grame pe zi pentru majoritatea femeilor și 55–90 de grame pentru majoritatea bărbaților, cantități care pot fi atinse ușor din alimentația obișnuită. Alimente precum leguminoasele, ouăle, iaurtul, peștele și alte produse integrale oferă nu doar proteine, ci și fibre, vitamine și grăsimi sănătoase, fiind o alternativă mai echilibrată decât suplimentele sau consumul excesiv de carne roșie. Mitul 3: Suplimentele de fibre sunt la fel de bune ca alimentele integrale Doar o mică parte dintre adulți consumă suficiente fibre, care reduc riscul de cancer, diabet și boli cardiovasculare. Suplimentele nu pot reproduce diversitatea fibrelor din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale. Mitul 4: Lactatele degresate sunt întotdeauna mai sănătoase Dovezile nu susțin ideea că lactatele integrale duc la creștere în greutate. Studiile arată că atât copiii, cât și adulții care consumă lactate cu grăsime integrală au adesea rezultate mai bune privind greutatea. Conținutul de grăsime, luat singur, nu definește cât de sănătos este un aliment. Lactatele integrale pot face parte dintr-o dietă echilibrată, mai ales atunci când înlocuiesc alternativele „low-fat” ultraprocesate. Mitul 5: Toate grăsimile sunt nocive Grăsimile sănătoase sunt esențiale, mai ales uleiurile vegetale precum uleiul de măsline extravirgin. Chiar și cantități mici zilnice sunt asociate cu o mortalitate mai scăzută pe termen lung. Problema nu sunt grăsimile, ci alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și sărace în fibre. Mișcarea aduce multiple beneficii, dar nu anulează un aport caloric excesiv. Greutatea este influențată în principal de alimentație. Chiar și așa, mișcarea rămâne esențială pentru sănătate. Activitatea fizică îmbunătățește somnul, starea de spirit, funcțiile cognitive, densitatea osoasă și relațiile sociale. Mersul pe jos, mai ales alături de alte persoane, este una dintre cele mai eficiente și accesibile forme de mișcare. Oncologul subliniază că nutriția bună nu înseamnă perfecțiune sau restricții severe, ci rutine bazate pe alimente integrale, precum fructele, nucile și legumele, porții moderate și mese împărtășite cu ceilalți. Longevitatea vine din consecvență, nu din extreme, concluzionează el.
Care sunt cele șase fructe care ajută la combaterea inflamațiilor și reduc riscul de cancer
Consumul zilnic de fructe este esențial pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice, spun experții, conform Independent. Fructele conțin vitamine, minerale și antioxidanți care combat inflamațiile – un factor cheie asociat cu dezvoltarea cancerului. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă două căni de fructe pe zi, însă doar unul din zece adulți atinge acest obiectiv. „Niciun fruct nu poate proteja singur împotriva cancerului”, afirmă Candice Schreiber, nutriționist clinic la Universitatea de Stat din Ohio, subliniind importanța varietății, a echilibrului, a exercițiului fizic și a menținerii unei greutăți optime. Medicamentul antiinflamator al naturii Fructele de pădure se află în fruntea listei datorită conținutului ridicat de antioxidanți, care întăresc imunitatea și reduc inflamațiile. Cireșele, bogate în compuși fenolici, acționează similar cu ibuprofenul, dar fără efecte secundare, și contribuie la sănătatea digestivă și osoasă. Papaya oferă vitamina C și enzima papaină care neutralizează moleculele de oxigen dăunătoare asociate inflamațiilor cronice. Fructe obișnuite cu beneficii de durată Merele susțin sănătatea inimii, digestia și funcțiile cerebrale, în timp ce strugurii hidratează și conțin resveratrol, un compus dovedit că reduce inflamațiile. Portocalele și alte citrice sunt pline de flavonoide care scad markerii inflamatori. Experții recomandă porții simple: de la o jumătate de portocală la un pumn de fructe de pădure. Schimbări mici, impact mare asupra sănătății Nutriționiștii sunt de acord că o varietate colorată de fructe poate face o diferență majoră în prevenirea bolilor. Consumul constant nu doar reduce inflamațiile, ci întărește și sistemul imunitar, oferind un instrument simplu, dar puternic, împotriva riscului de cancer.