Mihaela Bilic publică lista alimentelor care conțin grăsimi trans și cresc riscul de boli cardiovasculare. Ce produse trebuie evitate cu orice preț
Printre cele mai nocive tipuri de grăsimi din alimentație regăsim grăsimile trans. Pentru că nu sunt benefice în niciun fel, legislația europeană le limitează strict prezența în produse. Mihaela Bilic a publicat lista alimentelor care conțin grăsimi trans. Tocmai pentru că aceste grăsimi cresc riscul de boli cardiovasculare, trebuie evitat consumul lor. „Evitați grăsimile trans!” Într-o postare pe pagina de Facebook, Mihaela Bilic, reputat medic nutriționist, atrage atenția asupra riscurilor asociate consumului acestor grăsimi. „Evitați grăsimile TRANS. Incepând cu anul 2020 în Europa a fost reglementat conținutul de grăsimi trans din alimente. Decizia adoptată de Comisia europeeană spune următoarele: «Conținutul de acizi grași TRANS (alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimea de origine animală) din alimentele destinate consumului nu trebuie să depășească 2g la 100g materie grasă». Cu alte cuvinte, nu contează cât e de gras, important e să nu fie TRANS!”, explică Bilic. Mai departe, medicul nutriționist explică motivul pentru care acizii grași trans nu trebuie consumați: „Ce înseamnă acizi grași trans? Răspunsul ni-l dă biochimia – sunt acizi grași nesaturați cu cel puțin o dublă legătură în poziție TRANS, contrar acizilor grași nesaturați din organism, care au dubla legătură în poziția CIS. De unde provin acizii grași TRANS? Avem 3 posibilități. Există acizi grași TRANS naturali, produși de stomacul animalelor rumegătoare(vacă, capră, oaie), prezenți în cantitate mică în carne și produse lactate. Majoritatea acizilor grași TRANS au origine tehnologică și sunt produși prin procedee industriale precum hidrogenarea uleiurilor vegetale. Obiectivul acestei metode este transformarea uleiurilor lichide în grăsimi solide (tip margarină). Tot acizi grași TRANS se pot forma în timpul procesului de prăjire, dacă uleiul este încălzit la temperaturi ridicate, indiferent dacă prăjirea e casnică sau industrială”. Unde găsim acizi grași trans „Cei de origine naturală, care nu intră sub incidența acestui «regulament», există în carne, mezeluri și brânzeturi obținute de la rumegătoare- carnea de porc este exclusă! Cei de origine tehnologică se găsesc în majoritatea produselor alimentare procesate: produse de patiserie și panificație, pizza, popcorn, biscuiți, mâncare semipreparată și congelată, deserturi ambalate, sosuri de orice fel sau ciocolata de proastă calitate. Pe scurt, tot ce conține margarină, grăsimi vegetale hidrogenate sau parțial hidrogenate, are acizi grași TRANS. Care sunt argumentele folosirii lor pe scară industrială? Prețul scăzut- față de unt, faptul că sunt stabili, rezistenți la râncezire și dau o consistență fermă produsului final”, mai spune Mihaela Bilic. Efectele asupra sănătății „Ce efect au acizii grași TRANS asupra sănătății? Nu există un efect negativ direct, dar consumul lor în exces crește riscul de boli cardiovasculare. Impactul principal este asupra colesterolului: scade fracția HDL protectoare și crește fracția LDL, adică colesterolul rău. De reținut: creșterea riscului de boli cardiovasculare nu apare la consumul de acizi grași TRANS naturali din carne și brânză! „Concluzia? Consumați produse mai puțin ambalate/ prelucrate/industrializate și ultraprocesate. Dacă tot mâncăm un croissant, merită să fie cu unt! Citiți eticheta și alegeți calitatea, chiar dacă asta presupune un preț mai mare. Și evitați produsele care au în lista de ingrediente grăsimile vegetale hidrogenate, dacă natura nu le-a inventat, înseamnă că nu ne trebuie!”, a tras concluzia Mihaela Bilic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Specialist în nutriție, dezvăluie secretul tinereții veșnice: „Dacă vreți un antioxidant foarte puternic și destul de ieftin, îl aveți chiar aici” Leguma-campioană la conținutul de fibre, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Motivul pentru care mulți români se feresc de ea Leguma preferată de români care scurtează viața cu 5 ani. Medicul Virgiliu Stroescu: „Cea mai mare nenorocire a unui om”
Chiar și o porție de alimente procesate crește substanțial riscul de eveniment cardiac grav, chiar dacă nu ai probleme cu inima
Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulți din Statele Unite și publicat în revista JACC Advances. Cercetarea, care va fi prezentată la sesiunea anuală a Colegiul American de Cardiologie (ACC.26), arată că frecvența consumului acestor produse joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Risc cu 67% mai mare pentru consum ridicat Persoanele care consumă în medie peste nouă porții de alimente ultraprocesate pe zi au un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major — precum infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau deces de cauză cardiovasculară — comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție zilnic. Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulți, cu vârste între 45 și 84 de ani, incluși în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), toți fără boli cardiace cunoscute la începutul cercetării. Fiecare porție contează Rezultatele arată o legătură directă între cantitatea consumată și risc: fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate crește riscul cardiovascular cu aproximativ 5,1%. Participanții cu cel mai mare consum ajungeau la o medie de 9,3 porții pe zi, față de doar 1,1 porții în cazul celor cu alimentație mai puțin procesată. Ce înseamnă „alimente ultraprocesate” În această categorie intră produse precum: chipsuri și biscuiți sărați mese congelate carne procesată băuturi îndulcite cereale pentru micul dejun diverse tipuri de pâine ambalată Cercetătorii au folosit sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Diferențe între grupuri de populație Studiul arată că asocierea este mai pronunțată în rândul americanilor de culoare, unde fiecare porție suplimentară a fost legată de o creștere a riscului de 6,1%, comparativ cu 3,2% în alte grupuri. Autorii sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de factori precum accesul redus la alimente sănătoase sau marketingul agresiv al produselor ultraprocesate în anumite comunități. Rezultatele rămân valide și după ajustări Chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum: diabetul hipertensiunea colesterolul obezitatea aportul caloric total legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul cardiovascular a rămas puternică. Recomandări: atenție la etichete Specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către alternative mai puțin procesate, precum: fulgi de ovăz simpli nuci și leguminoase produse proaspete sau congelate De asemenea, ei subliniază importanța citirii etichetelor nutriționale, în condițiile în care alimentele ultraprocesate conțin frecvent cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi. În 2025, Colegiul American de Cardiologie a susținut introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase. Limitările studiului Autorii precizează că datele privind alimentația au fost raportate de participanți și nu analizate direct, iar studiul nu a investigat mecanismele biologice care explică aceste efecte. Cu toate acestea, concluzia rămâne clară: frecvența consumului de alimente ultraprocesate este un factor important în riscul de boli cardiovasculare.
Avertismentul dur al unui medic nutriționist din România. Ce alimente ieftine și foarte populare afectează tot organismul
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a avertizat printr-un mesaj trimis pe Facebook asupra pericolului reprezentat de unele alimente. „Tot ce e ultraprocesat trebuie evitat”, a transmis specialista care folosește drept argument un studiu realizat de prestigioasa revistă medicală The Lancet. Rezultatele oferă cea mai dură evaluare de până acum asupra alimentelor ultraprocesate, acuzându-le de numeroase afecțiuni cronice și de o degradare accelerată a calității dietei la nivel mondial. „Studiul The Lancet trece în revistă peste 100 lucrări științifice și conturează o imagine îngrijorătoare: UPF-urile (prescurtarea de la Ultra Processed Food) afectează întregul organism și nu este vorba doar de nutrienți, ci de modul în care aceste alimente sunt proiectate, produse, ambalate și consumate. Răul provocat de alimentele ultra-procesate nu vine doar din ingredientele enumerate pe etichetă, ci și din alți factori precum: structura alimentelor, deseori distrusă prin procesări industriale, digestibilitatea excesiv de rapidă, conținutul scăzut de fitonutrienți, textura moale, care nu necesită mestecare și accelerează ingestia”, a scris Mihaela Bilic. Bolile care stau la pândă Unul dintre realizatorii studiului arată că majoritatea alimentelor ultraprocesate nu mai seamănă deloc cu ingredientele originale, iar acest lucru schimbă modul în care sunt absorbite și folosite caloriile în organism. De aceea, există riscul apariției unor boli. „Studiul The Lancet arată asocierea puternică între consumul de UPF și apariția unor probleme grave de sănătate: obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, boli renale cronice, boala Crohn, depresie. Cercetătorii au comparat diete cu același număr de calorii și aceiași macronutrienți, iar rezultatul a fost șocant: persoanele care consumau UPF-uri mâncau mai mult, stimulate fiind de gustul intens al alimentelor procesate industrial. La final, cântarul a arătat o creștere în greutate, chiar și în condiții controlate”, a adăugat medicul român. Cele peste 100 de studii realizate au ajuns la concluzii similare și au arătat o relație clară de tipul „cu cât consumi mai mult, cu atât riscul este mai mare”, a explicat Bilic. Deși dovezile nu stabilesc o cauzalitate absolută, cercetătorii spun că situația este „îngrijorător de coerentă”. Concluziile studiilor ar putea deschide calea unor reglementări fără precedent Concluziile lovesc direct în marile companii de produse preambalate și ar putea deschide calea unor reglementări fără precedent, mai ales că în lume a crescut consumul alimentelor în discuție. „Cea mai alarmantă concluzie a celor de la Lancet este schimbarea obiceiurilor alimentare la nivel global. Între 2007 și 2022, consumul de UPF-uri a crescut accelerat în țările cu venituri mici și medii. Produsele ultra-procesate devin o obișnuință și înlocuiesc preparatele culinare tradiționale bazate pe ingrediente simple și curate. Rezultatul este previzibil: mai puține proteine de calitate, mai puține fibre, mai puțini fitonutrienți benefici și aport crescut de aditivi controversați. UPF-urile sunt concepute intenționat pentru a fi irezistibile, ieftine, ușor de preparat. De aici și consumul exagerat, care generează probleme de sănătate semnalate în sute de studii. Aceste produse concurează cu preparatele tradiționale și, din păcate, câștigă tot mai mult teren”, a precizat Mihaela Bilic.