Colesterolul rău îți dă bătăi de cap? Alimentul pe care trebuie să-l pui în farfurie
Potrivit studiilor citate de BBC Science Focus, aproape jumătate dintre adulții din Anglia au un nivel al colesterolului peste medie, în timp ce în Statele Unite aproximativ 34 de milioane de persoane au valori considerate ridicate, de peste 240 mg/dL. Colesterolul crescut nu provoacă, de regulă, simptome evidente, motiv pentru care poate trece neobservat. Nivelul colesterolului poate fi verificat printr-un test de sânge, iar persoanele cu valori îngrijorătoare ar trebui să discute cu medicul despre opțiunile de tratament. Nu tot colesterolul este „rău” Colesterolul este o substanță de care organismul are nevoie. Acesta contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D și participă la producerea acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, este prea ridicat. LDL poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și infarct. În schimb, colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului din sânge către ficat. Ovăzul și fibrele solubile, printre alimentele recomandate Dr. Riyaz Patel, medic cardiolog și cadru universitar la University College London, consideră că una dintre cele mai eficiente metode naturale de îmbunătățire a nivelului colesterolului este schimbarea alimentației. Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul, datorită conținutului ridicat de fibre solubile. Acest tip de fibre se găsește și în cereale integrale, linte, fasole, legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele solubile pot contribui la reducerea cantității de colesterol care ajunge în sânge, prin legarea acestuia în intestin și eliminarea sa din organism. O altă categorie de substanțe menționată de cardiolog este reprezentată de steroli și stanoli vegetali, care se găsesc în anumite produse fortificate, precum unele iaurturi și produse tartinabile. Potrivit specialistului citat, acestea pot contribui la o reducere a colesterolului de aproximativ 10%. Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL Pe lista alimentelor al căror consum ar trebui limitat se află produsele bogate în grăsimi saturate. Printre acestea se numără carnea grasă și procesată, untul, anumite tipuri de brânză, produsele de patiserie și alimentele prăjite. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate afecta modul în care ficatul elimină colesterolul LDL din sânge, favorizând astfel creșterea nivelului acestuia. Și consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra profilului lipidic, prin influențarea producției de colesterol la nivelul ficatului. Ouăle nu trebuie eliminate automat din alimentație Deși ouăle conțin colesterol alimentar, medicul citat atrage atenția că nivelul colesterolului consumat prin alimente nu este același lucru cu nivelul colesterolului care circulă în sânge. Potrivit materialului, aproximativ 80% din colesterolul prezent în organism este produs de ficat, nu preluat direct din alimente. Astfel, nu este necesară eliminarea automată a unor alimente precum ouăle din alimentație, ci este mai importantă imaginea de ansamblu a dietei. Mișcarea și renunțarea la fumat, alte măsuri importante Pe lângă alimentație, activitatea fizică poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Exercițiile aerobice, precum alergarea sau ciclismul, au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL și creșterea colesterolului HDL. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Specialistul recomandă, în final, o dietă variată și echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate și alimente ultraprocesate. „Moderația” este, potrivit medicului, una dintre cele mai importante reguli, iar alimentația nu ar trebui construită în jurul unui singur aliment, precum ovăzul, ci în jurul unui stil de viață echilibrat. Persoanele cu colesterol crescut nu ar trebui să întrerupă sau să evite un tratament prescris fără să discute mai întâi cu medicul. În anumite situații, statinele sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului sunt recomandate pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.
Absența de la școală, un factor ignorat în criza obezității infantile
Ibbie, o adolescentă britanică în vârstă de 16 ani, este unul dintre cazurile severe tratate în cadrul clinicilor specializate pentru copiii cu obezitate. În timpul lockdownurilor provocate de pandemia de COVID-19, ea a început să mănânce mai mult și a renunțat ulterior la școală, după ce a fost victima bullyingului. La 12 ani ajunsese să cântărească aproximativ 140 de kilograme și fusese diagnosticată cu probleme grave la ficat. Potrivit datelor cercetătorilor citați de BBC, proporția copiilor de 10 și 11 ani supraponderali sau obezi din Marea Britanie a crescut de la 35% la 41% în timpul lockdownurilor. În prezent, aproximativ unul din zece copii din Anglia este obez la începutul școlii, iar proporția ajunge la unul din cinci până la finalul ciclului primar. Legătura dintre lipsa școlii și obezitate Profesorul Ken Ong, medic la Cambridge University Hospital, consideră că nivelul ridicat al obezității infantile ar putea avea legătură cu perioada în care copiii au fost scoși din rutina școlară. În același timp, datele arată că absenteismul școlar a crescut: de la aproximativ 10% dintre elevii din școlile de stat din Anglia în 2019 la 18% în prezent. Medicii indică mai multe posibile explicații. Copiii sunt, în general, mai activi în zilele în care merg la școală decât în weekend, iar mersul pe jos până la școală poate contribui la menținerea activității fizice. În plus, mesele servite în școli sunt supuse unor reguli nutriționale, în timp ce alimentația de acasă este mult mai variabilă. ȘI teoria inversă poate fi valabilă: evită școală pentru că sunt obezi Specialiștii subliniază însă că legătura dintre absenteism și obezitate nu este încă pe deplin demonstrată. Este posibil ca lipsa școlii să contribuie la creșterea în greutate, dar și obezitatea să determine unii copii să evite școala. Cercetătorii consideră că absenteismul este doar unul dintre factorii implicați, alături de alimentația nesănătoasă și consumul de alimente ultraprocesate. Costul obezității Medicii propun ca școlile să joace un rol mai important în sprijinirea copiilor cu obezitate, inclusiv prin planuri alimentare personalizate, monitorizarea hidratării și acces mai bun la servicii medicale. Unii specialiști consideră că absenteismul școlar ar trebui privit și ca o problemă de sănătate publică. În cazul Ibbie, tratamentul a inclus și injecții GLP-1. Adolescenta a pierdut aproximativ 64 de kilograme, iar starea sa de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ. Medicii avertizează însă că medicamentele pentru slăbit nu reprezintă o soluție de sine stătătoare pentru copiii cu obezitate severă, care au nevoie de sprijin complex și de o rutină sănătoasă. În Anglia există în prezent 39 de clinici specializate pentru copiii cu exces sever de greutate, însă acestea ajung la aproximativ 5% dintre copiii eligibili. Costul anual al problemelor de sănătate asociate obezității, pentru toate grupele de vârstă, este estimat la 12 miliarde de lire sterline în cadrul NHS.
Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii
Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.
OMS: Companiile de alimente ultraprocesate împiedică campaniile de sănătate
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acuzat companiile alimentare globale că obstrucționează adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică și că provoacă cheltuieli de miliarde de dolari țărilor în costuri medicale și juridice, potrivit The Guardian. Aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu obezitate, iar dietele nesănătoase sunt una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă, diabetului de tip 2 și cancerului. Consumul de alimente ultra-procesate (UPF) este în creștere și reprezintă acum jumătate din dieta medie în multe țări. Sute de procese privind politicile de sănătate Guvernele din întreaga lume, conștientizate de impactul crizei obezității asupra sănătății și economiei, au început să introducă măsuri menite să reducă consumul de alimente nesănătoase și să promoveze diete mai sănătoase. Acestea includ etichete de avertizare pe partea din față a ambalajului, restricții de marketing și publicitate pentru produsele nesănătoase și taxe pe alimentele nesănătoase. Însă o investigație realizată de The Guardian, în colaborare cu cadre universitare, organizația non-profit Lighthouse Reports și o coaliție de parteneri media de pe patru continente, a descoperit că multe dintre aceste companii dădeau guvernele în judecată pentru a anula, slăbi sau amâna politicile. În total, au fost intentate 235 de procese privind politicile de sănătate care vizau UPF-urile în Mexic, Columbia, Brazilia, SUA și Marea Britanie, între 2010 și 2025, conform anchetei . Procesele întârzie adoptarea măsurilor de sănătate publică Dintre procesele soluționate, trei sferturi au fost pierdute de corporațiile alimentare. Însă chiar și cazurile nereușite au întârziat adoptarea unor măsuri vitale de sănătate publică timp de ani de zile, blocând în același timp oficialii guvernamentali și din domeniul sănătății publice în litigii complexe și costisitoare. Deși majoritatea proceselor au fost în cele din urmă câștigate de guverne, litigiile persistente și intense ale companiilor UPF sugerează și alte obiective dincolo de câștigarea succesului: încetinirea implementării de noi legi și zdrobirea dorinței și capacității altor țări și autorități de reglementare de a adopta politici similare.
Comisia Europeană vrea să taxeze alimentele ultraprocesate. Măsura urmărește reducerea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare
În documentul care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii decembrie, Comisia Europeană afirmă că o astfel de taxă ar stimula adoptarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase. Autorii notează că o „micro-taxă la nivelul întregii UE” poate menține prețurile stabile și poate produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a provoca prejudicii financiare semnificative. Producătorii ar fi încurajați astfel să își facă produsele mai sănătoase. Veniturile generate de taxă ar urma să fie folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul Uniunii Europene. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE Executivul european subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual. Costul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente ultraprocesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice, notează documentul. Pe lângă taxe, planul sanitar prevede și modernizarea legislației de control al tutunului până în 2027, precum și introducerea unui sistem de clasificare la nivel european pentru alimentele procesate. Comisia Europeană își propune să reducă mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare cu 20% până în 2035, prin diverse inițiative.
Cercetătorii au descoperit cauza creșterii rapide a prediabetului în rândul tinerilor
Un nou studiu realizat de Keck School of Medicine din cadrul University of Southern California (USC) arată că un consum crescut de alimente ultraprocesate (UPF) în rândul tinerilor adulți crește semnificativ riscul de prediabet, potrivit ScienceBlog. Publicat în Nutrition & Metabolism (noiembrie 2025), studiul de patru ani a urmărit 85 de participanți cu vârste între 17 și 22 de ani, evidențiind modificări fiziologice clare asociate dietelor bogate în UPF. Pe măsură ce ponderea acestor alimente a crescut de la 20% la 24% din totalul alimentației, participanții au prezentat toleranță redusă la glucoză, niveluri crescute de insulină și sensibilitate scăzută la insulină, semne clasice ale disfuncției metabolice timpurii. Monitorizarea dietei și a metabolismului Cercetătorii au clasificat alimentele folosind sistemul NOVA și au măsurat răspunsurile glicemice și insulinice în timpul testelor de toleranță efectuate la două vizite clinice. O creștere de 10% a consumului de UPF a fost asociată cu o probabilitate cu 51% mai mare de prediabet și cu 158% mai mare de intoleranță la glucoză. Participanții cu diete bogate în UPF au prezentat creșteri mai accentuate ale insulinei și rezistență metabolică în timp. Deși greutatea corporală nu s-a modificat semnificativ, stresul metabolic a fost evident. Cercetătorii au concluzionat că „dieta este un factor modificabil al bolilor metabolice timpurii și o țintă urgentă pentru prevenție.” Impactul pe termen lung Prediabetul se dezvoltă adesea silențios, dar deschide calea către decenii de complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Nutrienții tipici alimentelor ultraprocesate – grăsimi saturate, zaharuri adăugate și aditivi artificiali – suprasolicită celulele pancreatice și reduc sensibilitatea la insulină. Studiul subliniază cum obiceiurile alimentare formate în tinerețe pot modela sănătatea pe termen lung. De ce contează Cum peste 50% din caloriile consumate în SUA provin din alimente ultraprocesate, cercetătorii avertizează că mici schimbări alimentare, precum alegerea cerealelor integrale, fructelor sau leguminoaselor în locul gustărilor ambalate, pot reduce rezistența la insulină. Tinerețea, subliniază oamenii de știință, este o „fereastră critică pentru intervenție înainte ca bolile cronice să se instaleze.”
Mai mult de jumătate din caloriile consumate de americani sunt din alimente ultraprocesate
Cercetările în domeniul nutriției au arătat de ani de zile că alimentele ultraprocesate reprezintă o parte importantă din dieta americană, în special pentru copii și adolescenți. Cu toate acestea, pentru prima dată, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a confirmat aceste niveluri ridicate de consum, utilizând date privind alimentația colectate în perioada august 2021 – august 2023. Raportul apare pe fondul unei atenții crescânde acordate acestor alimente de către secretarul sănătății Robert F. Kennedy Jr., care le consideră responsabile pentru apariția bolilor cronice. „Ne otrăvim singuri și asta se datorează în principal acestor alimente ultraprocesate”, a declarat Kennedy pentru Fox News la începutul acestui an. În general, aproximativ 55% din totalul caloriilor consumate de americanii cu vârsta de peste 1 an au provenit din alimente ultraprocesate în acea perioadă, potrivit raportului. Pentru adulți, alimentele ultraprocesate au reprezentat aproximativ 53% din totalul caloriilor consumate, dar pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, procentul a fost de aproape 62%. Principalele surse de calorii Printre principalele surse se numărau burgerii și sandvișurile, produsele de patiserie dulci, gustările sărate, pizza și băuturile îndulcite. Copiii mici au consumat mai puține calorii din alimente ultraprocesate decât copiii mai mari, se arată în raport. Adulții cu vârsta de 60 de ani și peste au consumat mai puține calorii din aceste surse decât adulții mai tineri. Adulții cu venituri mici au consumat mai multe alimente ultraprocesate decât cei cu venituri mai mari. Rezultatele nu au fost surprinzătoare, a declarat coautoarea Anne Williams, expertă în nutriție la CDC. Ceea ce a fost surprinzător a fost faptul că acest consum de alimente ultraprocesate pare să fi scăzut ușor în ultimul deceniu. În rândul adulților, totalul caloriilor provenite din aceste surse a scăzut de la aproximativ 56% în 2013-2014 și de la aproape 66% pentru copii în 2017-2018. Williams a spus că nu poate specula asupra motivului scăderii sau dacă consumul de alimente mai puțin procesate a crescut. Unii încearcă să reducă alimentele ultraprocesate Dar Andrea Deierlein, expert în nutriție la Universitatea din New York, care nu a fost implicată în cercetare, a sugerat că ar putea exista o mai mare conștientizare a potențialelor efecte nocive ale alimentelor ultraprocesate. „Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”, a spus ea. Preocuparea cu privire la efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății a crescut de ani de zile, dar găsirea de soluții a fost dificilă. Multe studii le-au asociat cu obezitatea, diabetul și bolile de inimă, dar nu au reușit să demonstreze că aceste alimente cauzează în mod direct aceste probleme cronice de sănătate. Un studiu mic, dar influent, a constatat că, chiar și atunci când dietele erau echilibrate din punct de vedere caloric, al zahărului, al grăsimilor, al fibrelor și al micronutrienților, oamenii consumau mai multe calorii și se îngrășau mai mult când mâncau alimente ultraprocesate decât când mâncau alimente minim procesate. O parte a problemei: ce înseamnă aliment ultraprocesat? O cercetare publicată săptămâna aceasta în revista Nature a descoperit că participanții la un studiu clinic au slăbit de două ori mai mult atunci când au consumat alimente minim procesate — precum paste, pui, fructe și legume — decât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, chiar și cele echivalente din punct de vedere nutrițional și considerate sănătoase, precum mâncăruri congelate gata de încălzit, batoane proteice și shake-uri. O parte a problemei constă pur și simplu în definirea alimentelor ultraprocesate. Noul raport al CDC a utilizat cea mai comună definiție bazată pe sistemul Nova cu patru niveluri dezvoltat de cercetătorii brazilieni, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare la care sunt supuse. Astfel de alimente tind să fie „extrem de gustoase, bogate în energie, sărace în fibre alimentare și să conțină puține sau deloc alimente integrale, având în același timp cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase”, se arată în raportul CDC. Americanii ar trebui să reducă alimentele ultraprocesate din dieta zilnică Autoritățile sanitare din SUA au declarat recent că există îngrijorări cu privire la faptul că definițiile actuale „reflectă cu exactitate” gama de alimente care pot afecta sănătatea. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente și Departamentul Agriculturii au emis recent o solicitare de informații pentru a elabora o definiție nouă și uniformă a alimentelor ultraprocesate pentru produsele din aprovizionarea cu alimente din SUA. Între timp, americanii ar trebui să încerce să reducă alimentele ultraprocesate din dieta lor zilnică, a spus Deierlein. De exemplu, în loc de fulgi de ovăz instant, care pot conține zahăr adăugat, sodiu, coloranți artificiali și conservanți, utilizați ovăz simplu îndulcit cu miere sau sirop de arțar. Citiți ambalajele alimentelor și informațiile nutriționale, a sugerat ea. „Cred că există opțiuni mai puțin procesate pentru multe alimente”, a spus ea.
Studiu: Alimentele ultraprocesate încetinesc pierderea în greutate chiar și în cazul unei diete sănătoase
Studiul a fost realizat de University College London și este primul care compară efectele alimentelor ultraprocesate în condiții „reale”. Participanții la studiu au urmat recomandările guvernului pentru o dietă echilibrată timp de opt săptămâni. Aceștia au slăbit atât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, dar și când au mâncat alimente minim procesate. Cu toate acestea, cei care au consumat alimente minim procesate au slăbit mai mult – aproximativ 2% din greutatea lor -, spre deosebire de cei care au avut o „dietă” cu alimente ultraprocesate – care au pierdut 1% din greutate, scrie Financial Times. Cum ar arăta rezultatele studiului dacă ar fi extins la o perioadă de un an Samuel Dicken, autorul principal al studiului, subliniază că „deși o reducere de 2% poate părea nesemnificativă, aceasta se referă doar la o perioadă de opt săptămâni și fără ca oamenii să încerce să-și reducă în mod activ consumul”. Dicken a afirmat că dacă acest studiu ar fi extins pentru o perioadă de un an, rezultatele ar arăta o reducere a greutății cu 13% pentru bărbați și cu 9% pentru femei în cazul dietei cu alimente minim procesate, comparativ cu o reducere de 4% și, respectiv, 5% pentru cei care urmează dieta cu alimente ultraprocesate.
Consumul de alimente ultraprocesate din plante este benefic pentru oameni și pentru planetă. Cu toate acestea, sunt și dezavantaje
Un nou raport privind carnea vegetală ultraprocesată, realizat de Good Food Institute și PAN International, promovează beneficiile consumului acestor produse alimentare, în ciuda scăderii recente a popularității lor. „Medicii și nutriționiștii sunt reticenți în a lua în considerare proteinele alternative atunci când oferă sfaturi pacienților cu privire la nutriție, deoarece consideră aceste alimente ca fiind ultraprocesate”, a declarat recent pentru CNN Roberta Alessandrini, nutriționistă și directoare a Dietary Guidelines Initiative la PAN International. „Cu toate acestea, dacă sunt alese cu atenție, aceste alimente pot fi o modalitate valabilă și utilă de a trece la o dietă mai bogată în plante, care este benefică pentru oameni și pentru planetă”, a spus ea. În timp ce produsele „fără carne” sunt concepute pentru a reproduce gustul și textura cărnii, acestea au, în general, un profil nutrițional mai bun decât carnea roșie, a declarat dr. Frank B. Hu, profesor de nutriție și epidemiologie la Harvard T.H. Chan School of Public Health, pentru The New York Times la începutul acestui an, potrivit Independent. „Compoziția grăsimilor din carnea de vită este atât de nedorită pentru sănătate, încât este foarte ușor să se obțină ceva mai bun decât aceasta”, a declarat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie și nutriție la aceeași facultate. Willett a menționat că orice nutrienți importanți din carnea de vită, care lipsesc din plante, pot fi adăugați în alternativele la carne. „Produsele de origine animală nu numai că au prea multe grăsimi saturate, dar lipsesc grăsimile polinesaturate, fibrele și multe dintre mineralele și vitaminele disponibile în plante”, a spus el. Există și dezavantaje Institutul australian George a constatat în 2023 că, deși produsele din carne pe bază de plante sunt, în general, mai sănătoase decât carnea adevărată, ele pot avea un conținut mai ridicat de zahăr. O altă problemă este conținutul ridicat de sodiu. Carnea roșie are mai puțină sare, dar mulți oameni totuși condimentează friptura înainte de a o consuma, consumând uneori aceeași cantitate de sare ca și persoanele care consumă produse cu un conținut ridicat de sodiu, potrivit unui studiu clinic randomizat din 2020. Și, deși costul mai ridicat al cărnii pe bază de plante poate determina consumatorii să opteze în continuare pentru carnea reală, aceasta din urmă are un alt preț ridicat. Industria cărnii contribuie cu 16.5% la emisiile globale de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta în fiecare an, potrivit Centrului pentru Diversitate Biologică. Reducerea consumului de produse din carne ar avea un impact semnificativ asupra stopării catastrofei globale în curs, care deja costă comunitățile trilioane de dolari în fiecare an în urma dezastrelor extreme legate de vreme. „Există o urgență atât de mare legată de schimbările climatice, degradarea mediului și sănătatea publică, încât trebuie să oferim oamenilor cât mai multe opțiuni posibil, inclusiv alternative vegetale la carne”, a spus Willett. American Heart Association recomandă oamenilor să nu înlocuiască carnea cu înlocuitori foarte procesați, ci să aleagă în schimb „alimente vegetale de înaltă calitate, bogate în nutrienți”.
Studiu internaţional: Alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur
Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, a constatat că fiecare creştere cu 10% a consumului de astfel de produse măreşte riscul de deces înainte de vârsta de 75 de ani cu aproximativ 3%. Potrivit The Guardian, studiul a analizat date privind alimentaţia şi mortalitatea din opt ţări, inclusiv SUA şi Anglia, descoperind că alimentele ultraprocesate precum pâinea industrială, prăjiturile şi mâncărurile gata preparate sunt implicate în până la unul din şapte decese premature în anumite ţări. În Anglia, aproximativ 13,8% din decesele premature sunt atribuite consumului de alimente ultraprocesate, reprezentând circa 17.781 de decese anual. Aceasta este cea mai mare proporţie dintre toate ţările analizate, urmată îndeaproape de SUA cu 13,7% (124.107 decese anuale). Eduardo Augusto Fernandes Nilson, investigatorul principal al studiului de la Fundaţia Oswaldo Cruz din Brazilia, a explicat că nu doar conţinutul ridicat de grăsimi, sare şi zahăr dăunează sănătăţii, ci şi aditivii precum îndulcitorii şi aromele artificiale. „Am estimat mai întâi o asociere liniară între ponderea alimentară a alimentelor ultraprocesate şi mortalitatea din toate cauzele, astfel încât fiecare creştere cu 10% a participării alimentelor ultraprocesate în dietă creşte riscul de deces din toate cauzele cu 3%”, a declarat Nilson. Ratele de deces sunt cele mai ridicate în ţările unde populaţia obţine cele mai mari cantităţi din energia totală din consumul de alimente ultraprocesate. În Anglia, această proporţie este de 53,4%, conform Sondajului Naţional privind Dieta şi Nutriţia din 2018-19, dar este chiar mai mare în SUA – 54,5%. Studiul arată că, deşi povara problemelor de sănătate cauzate de alimentele ultraprocesate este cea mai mare în ţările cu venituri ridicate, aceasta este în creştere şi în naţiunile cu venituri mici şi medii. Autorii îndeamnă guvernele din întreaga lume să introducă măsuri ferme pentru a aborda consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv reglementarea mai strictă a marketingului alimentar şi a vânzării de alimente în şcoli şi locuri de muncă, precum şi taxe pe produsele ultraprocesate pentru a reduce vânzările. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie a declarat: „Am luat deja măsuri pentru a pune capăt reclamelor la junk food adresate copiilor, atât la TV, cât şi online, şi am acordat autorităţilor locale competenţe sporite de a bloca cererile pentru noi restaurante fast-food în apropierea şcolilor. De asemenea, comandăm cercetări pentru a îmbunătăţi dovezile privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii”.