Paralelă între Eminescu și Brâncuși: unul este universal rămânând român, altul rămâne român devenind universal
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute. „Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”. El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși. „Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa. Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”. „Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.
Cercetător, despre Brâncuși: un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt formidabile ajunge să aibă expoziții la Paris și New York
Alin Comșa a declarat, în podcastul „Altceva! Cu Adrian Artene”, că „Brâncuși era deja virusat de tot ce însemna academism și spunea că în artă trebuia să căutăm altceva”. „Referitor că le gătea mămăligă și le spunea celor din Franța că așa se mănâncă în România, pe de altă parte el bea șampanie. El are capacitatea, naturalețea de a se apropia de un înalt al societății. Aceasta naturalețe, dar și îndrăzneala de a vrea să atingă cerul l-au făcut să fie unic. Orice ar putea să facă asta dacă și-ar da seama că există și că are înăuntrul său puterea de a fi. Brâncuși a fost sculptor extraordinar, face din lădița de lemn în care căra portocale o vioară care suna foarte bine. Avea un briceag cu care cioplea mai tot timpul. Se dau citate din Brâncuși, el spune la un moment dat că ar trebui să îl căutam pe Dumnezeu și, indiferent dacă îl găsim sau nu, drumul va fi extraordinar”, spune Comșa. Expertul în artă povestește cum „pașaportul de intrare la școala de arte de la Craiova” pentru Brâncuși a fost o vioara, pentru că, la momentul acela, Brâncuși nu era sculptor. „Intră aici, apoi merge la Academia de la București. Apoi merge și la Viena. Dar înțelege că e nevoie să ajungă în centrul lumii artistice și că de acolo începe să construiască. Prima sculptură a lumii moderne, care este Sărutul, are la bază un citat biblic ce spune că bărbatul și femeia vor fi un singur element”, spun e ALin Comșa. Apoi, în podcast, Alin Comșa vorbește despre marile opre realizate în 1907 de Constantin Brâncuși. „1907 este anul în care e făcut primul Sărut, Rugăciunea și Cumințenia Pământului. E ca și cum ți-ai ține respirația sub apă și când ieși la suprafață tragi o gură de aer. Îmi imaginez cum a stat să aștepte momentul în care să poată să respire, așa cum a stat de fiecare dată să aștepte să poată să fugă într-un alt spațiu. Un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt orașe formidabile ajunge să aibă expoziții în paralel la New York și Paris. Brâncuși reușește să atingă niște înălțimi splendide și care au la bază doar ideea că el știe că poate. Indiferent de anul în care s-ar fi născut sau locul nașterii ar fi făcut la fel. Am avut norocul să se nască aici. Avem cel mai important complex statuar al lui Brâncuși la noi în țară”, povestește Alin Comșa.
Alin Comșa dezvăluie misterul din spatele morții lui Mihai Eminescu: „Nu este sifilis. A fost MALPRAXIS”
Alin Comșa, profesor de psihologie și autorul cărții „Portretele lui Eminescu”, a fost invitatul jurnalistului Adrian Artene în podcastul „Altceva”, unde a vorbit despre adevărata cauză a morții lui Mihai Eminescu și motivele pentru care s-a dorit întinarea personalității marelui poet. Alin Comșa a discutat în podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre unul dintre cele mai controversate aspecte din literatura română, mai exact cauza morții lui Mihai Eminescu, care a încetat din viața la data de 15 iunie 1889, în timp ce era internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Jurnalistul Adrian Artene a abordat subiectul cauzei oficiale a decesului marelui, despre care s-a spus, inițial, că ar fi fost diagnosticul de sifilis, ca apoi să se demonstreze că, de fapt, Eminescu a murit în urma unei doze letale de mercur. „Exista o preocupare de a-l desființa pe Mihai Eminescu, până acolo merge această preocupare, încât este etichetat cu acest diagnostic oficial al sifilisului, deși timpul avea să dovedească faptul că fusese otrăvit cu mercur”, a precizat Adrian Artene. Profesorul Alin Comșa a confirmat această idee și a subliniat că, medicii care au efectuat autopsia lui Mihai Eminescu au observat că nu exista de fapt niciun semn care să indice că ar fi suferit de sifilis. „Creierul lui era intact, ba chiar mai mare decât e la un om obișnuit, ceea ce arată că nu este sifilis, pentru că în cazul acesta creierul are tendința de a se micșora. A fost un tratament administrat greșit, un soi de ceea ce astăzi malpraxis. Apropo de ce ziceați mai devreme că lovim în statuia lui Mihai Eminescu, uite asta este o chestie care ar trebui să fie explorată dacă ne uităm la toată viața domniei sale și apoi, imediat ce a urmat, practic i se întâmplă tot felul de lucruri care îi sunt cumva împotrivă.”, a declarat Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele