Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot
Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.
Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente
Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.
Alina Gorghiu: Nimic mai fals, PNL nu iese de la guvernare
Alina Gorghiu a declarat în interviul de la RFI că Partidul Național Liberal nu intenționează să iasă din coaliția de guvernare din cauza controverselor pe tema amendamentelor PSD la bugetul pe 2026: „Este total imatur. Nu suntem într-un context care să ne permită să ne jucăm cu tot felul de știruțe și povești pe surse. Ne facem foarte rău cu toate speculațiile și sursele care merg spre presă. Am auzit ideea dezbătută deja public pe toată media că PNL ar pregăti ieșirea de la guvernare, că premierul este aproape gata să-și dea demisia. Vreau să vă spun că nu este nimic mai fals. În Biroul Executiv la care eu și încă 20 și ceva de colegi am participat luni nu s-a discutat așa ceva”, a declarat Alina Gorghiu. „Nu suntem într-un joc politic” Ideea unei competiții între liberali și social-democrați este combătută, de asemenea, de deputata PNL. „Apare tot pe surse ideea unei competiții între PNL și PSD, cine iese primul de la guvernare. Este total imatur. Nu suntem într-un joc politic, nu suntem într-un moment economic facil sau roz pentru România, nu suntem într-un context de securitate internațională care să ne permită să ne jucăm cu tot felul de știruțe și povești pe surse”, a afirmat Gorghiu. Liberala a întărit afirmația că PNL nu va ieși din coaliție, invocând responsabilitatea politică. „Nu se pune problema ieșirii PNL de la guvernare, avem o responsabilitate politică mai importantă decât calcule electorale. Vom vedea la sfârșitul zilei cum va fi acest buget. Eu cred că va fi într-o formă cât mai apropiată de forma care a ieșit din Guvern. Noi trebuie să producem soluții, nu trebuie să ne gândim în permanență cum să anticipăm crize politice”, a mai spus Alina Gorghiu.
Un lider de partid s-a prins în hora satului, iar la final s-a dres cu o porţie de gogoşi
Înainte de Lăsată Secului, în satul românesc se joacă hora şi se petrece. Lidera PNL Argeş şi deputat, Alina Gorghiu, s-a prins în hora din comuna argeşeană Rociu, din satul Gliganu. Lidera liberalilor de la Argeş dovedeşte reale calităţi artistice şi nu se sfieşte să învârtă horele atunci când situaţia o impune. Aflată în satul Gliganu dintr-o comună din sudul judeţului Argeş, deputata şi-a pus costumul tradiţional de sărbătoare, originar din zona Topologului, adică de unde venea şi familia Brătienilor, şi s-a încins la joc. Deşi are o colecţie impresionantă de ii, Alina Gorghiu a ales un costumul cu o vechime de 80 de ani, pe care specialiştii în etnografie îl descriu ca fiind unul cu influenţe ungureneşti, fiindcă marea parte a populaţiei din zonă a venit, după 1790, peste munţi, din Transilvania. De asemenea, costumul popular este similar celui în care este prezentată şi Sfânta Muceniţă Filoteea, în iconografia de la Curtea de Argeş. A primit cadou un cadou vechi de peste 100 de ani de la Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, ÎPS Calinic Argeşeanul Alina Gorghiu a primit un costum cu o vechime de peste 100 de ani, dăruit chiar de Întîi Stătătorul Bisericii Argeşene, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, în ziua în care cămaşa cu altiţă a intrat în patrimoniul UNESCO şi a fost declarată 24 iunie Ziua Iei. În acea zi, Alina Gorghiu a organizat un eveniment de anvergură Senatul României dedicat acestui moment. Iar dacă e vorba de gogoşi, se uită complet de orice dietă, mai ales dacă sunt calde. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un membru PNL o dă pe Alina Gorghiu pe mâna consiliului de combatere a discriminării după ce i-ar fi jignit pe membrii partidului În cazul scandalului de la UPU Argeş, Alina Gorghiu cere prefectului Ioana Făcăleaţă să vină cu documentele: „Dacă instituţia nu are nimic de ascuns”
În cazul scandalului de la UPU Argeş, Alina Gorghiu cere prefectului Ioana Făcăleaţă să vină cu documentele: „Dacă instituţia nu are nimic de ascuns”
„Dacă Prefectura Argeș nu are nimic de ascuns să răspundă cu documente” scrie şefa PNL, Alina Gorghiu, despre scandalul care a avut loc recent la Urgenţa Spitalului Judeţean Argeş şi care a avut ca protagonistă pe prefecta Ioana Făcăleaţă. Aceasta din urmă a motivat cu un control inopinat prezenţa sa în instituţie, în apropiere de miezul nopţii şi scandalul care a urmat. Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeș, a solicitat Prefecturii Argeș să răspundă cu documente în contextul scandalului de la UPU Argeș. „De două zile aflu de la unii colegi din PSD Argeș că e vina oricui, mai puțin a Prefecturii conduse de PSD, pentru rușinea de întâmplare și abuzul în funcție de la Urgențe”, a scris, luni, Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook. Deputatul liberal spune că „realitatea este una singură: PNL nu a fost la urgențe la ora 23:00, nu a sărit peste rând în fața pacienților cu probleme grave, nu a țipat la oameni aflați în suferință, nu a mințit invocând un așa-zis «control» al Prefecturii. Toate aceste fapte aparțin prefectei Ioana Făcăleață”. „Ca persoane publice am făcut ceva elementar și corect: am sesizat public abuzul în funcția publică, alături de mulți alții, am cerut demisia, am depus două solicitări oficiale în baza Legii 544/2001 – una la Prefectură, una la Spital. Dacă Prefectura Argeș, instituție condusă de PSD Argeș, nu are nimic de ascuns, să răspundă astăzi, cu documente, nu cu atacuri”, conchis Alina Gorghiu. Prefectul PSD, Ioana Făcăleață, este acuzată că a mers la UPU Argeș, și „a sărit peste rând” pentru un consult medical și, beneficiind de privilegiile funcției, a intrat în zona de urgențe înaintea celor care așteptau ore întregi. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alina Gorghiu, PNL Argeş: „Prefecta Ioana Făcăleață trebuie să demisioneze. Depunem cererea oficială privind «controlul» invocat” Noi mărturii revoltătoare în scandalul prefectului care a sărit peste rând la Urgențe. Ioana Făcăleață ar fi ridicat mâna la un agent de pază. Pe cine însoțea, de fapt, prefectul la spital