Compania-mamă a Google înregistrează primul trimestru cu venituri de 100 de miliarde de dolari
Compania-mamă a Google a anunțat miercuri primul său trimestru cu venituri de peste 100 de miliarde de dolari, o etapă importantă care ilustrează puterea neclintită a imperiului său internet în contextul amenințărilor legale și concurențiale. Vestea creșterii accelerate a veniturilor și profiturilor Alphabet Inc. vine în urma unei hotărâri judecătorești în cazul de monopol istoric al Departamentului de Justiție al SUA împotriva motorului de căutare dominant al Google, care a fost considerată pe scară largă ca o mustrare ușoară care nu va afecta compania. Performanțe excelente Alphabet a avut o performanță excelentă în perioada iulie-septembrie, înregistrând un profit de aproape 35 de miliarde de dolari, sau 2,87 dolari pe acțiune, o creștere de 33% față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 16% față de anul trecut, ajungând la 102,3 miliarde de dolari. Ambele cifre au depășit cu ușurință previziunile analiștilor care influențează piața bursieră, scrie AP. Creștere cu 30% a acțiunilor Alphabet la bursă Investitorii au sărbătorit cifrele din al treilea trimestru, determinând o creștere de 6% a prețului acțiunilor Alphabet în tranzacțiile prelungite de miercuri. Aceasta se adaugă la o creștere de 30% a acțiunilor Alphabet, care a generat o avere de aproape 770 de miliarde de dolari pentru acționari de la începutul lunii septembrie. Creatorul ChatGPT, OpenAI, și Perplexity au lansat browsere web bazate pe inteligență artificială pentru a concura cu browserul Chrome al Google, lider în industrie, pe care Departamentul de Justiție a încercat fără succes să-l convingă pe Metha să ordone vânzarea. Google face orice să-și protejeze teritoriul Însă Google a implantat mai multe funcții de inteligență artificială atât în motorul său de căutare, cât și în Chrome, precum și în alte produse ale sale, ca parte a eforturilor sale de a-și proteja teritoriul, extinzându-se în același timp către noi frontiere tehnologice. Ca semn al progreselor înregistrate de aceste eforturi, CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, a dezvăluit miercuri că aplicația Gemini bazată pe inteligență artificială a Google are acum 650 de milioane de utilizatori lunari. La fel ca alte companii tehnologice importante, Google și-a finanțat ambițiile în domeniul inteligenței artificiale cu o serie de cheltuieli care au stârnit îngrijorări cu privire la o potențială bulă care va exploda în cele din urmă. Buget de 93 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital Alphabet preconizează acum un buget de 91-93 miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital în acest an, în creștere față de 85 miliarde de dolari în raportul trimestrial anterior publicat în iulie, cea mai mare parte a banilor fiind alocată pentru centrele de date masive necesare pentru alimentarea AI. Entuziasmul pentru AI a fost un avantaj pentru divizia Cloud a Google, care supraveghează centrele de date pentru alte companii, o inițiativă care a devenit cea mai rapidă parte în creștere a Alphabet. Google Cloud a înregistrat venituri de 15,2 miliarde de dolari în ultimul trimestru, în creștere cu 34% față de anul trecut.
Americanii vor spulberarea imperiului publicitar Google. UE, încurajată să finalizeze propria anchetă
Decizia istorică a Departamentului de Justiție al Statelor Unite (DOJ) de a propune separarea diviziilor de căutare și publicitate ale Google marchează un moment de cotitură în lupta globală împotriva monopolurilor digitale. În timp ce Washingtonul face pași fermi spre dezmembrarea imperiului publicitar al gigantului Alphabet, Uniunea Europeană se simte tot mai presată să încheie propria investigație antitrust, începută în 2023. SUA cer măsuri radicale împotriva dominației Google în publicitate Prin documentele depuse în instanță luni, DOJ solicită explicit ca Google să renunțe la controlul asupra AdX, principala sa platformă de tranzacționare publicitară, precum și asupra serverului DoubleClick for Publishers. Aceste două instrumente sunt pilonii ecosistemului publicitar digital al companiei, permițându-i să intermedieze, să liciteze și să vândă publicitate într-o poziție dominantă, atât față de clienți, cât și față de competitori. Propunerea vine la doar câteva săptămâni după ce o instanță americană a concluzionat că Google a menținut ilegal un monopol pe piața ad tech. Deși măsurile solicitate de DOJ nu au efect juridic direct asupra Europei, ele ar putea oferi Comisiei Europene acoperirea politică necesară pentru a acționa decisiv. Bruxelles-ul, pe cale să finalizeze ancheta proprie Uniunea Europeană investighează Google pentru posibile abuzuri de poziție dominantă încă din 2023, când compania a fost oficial acuzată că a distorsionat concurența în industria tehnologiei publicitare. De atunci, Comisia Europeană a indicat că o posibilă soluție ar fi divizarea forțată a unor servicii Google — o abordare similară celei propuse acum de autoritățile americane. „În acest context geopolitic tensionat, această propunere din partea DOJ este o veste bună pentru Comisia Europeană”, a declarat pentru Politico avocatul antitrust Damien Geradin, care reprezintă mai mulți editori de presă ce au depus plângeri împotriva Google. „Acum Comisia poate spune că face același lucru ca și SUA, fără să agraveze relațiile transatlantice.” Reprezentanții Comisiei au confirmat într-o declarație oficială că „iau act de evoluțiile din cazul Google din SUA” și și-au reafirmat opinia preliminară conform căreia doar o „divizare obligatorie” a serviciilor companiei ar putea rezolva problemele de concurență identificate în Europa. Precauție politică și interese globale Cu toate acestea, nu toți analiștii sunt convinși că decizia americană va accelera neapărat acțiunile de la Bruxelles. Profesorul Thibault Schrepel, expert în dreptul concurenței la Universitatea Vrije din Amsterdam, avertizează că, deși dosarul american ar putea influența contextul european, nu există o legătură juridică directă. „Chiar dacă DOJ presează pentru o dezmembrare, este puțin probabil ca administrația SUA să vadă cu ochi buni ca UE să impună o măsură similară imediat după”, a spus el. În plus, din perspectiva legală, ancheta europeană trebuie să se bazeze pe propriile sale constatări și proceduri. Comisia evită să ofere un calendar exact pentru decizia finală, dar comisara pentru concurență, Teresa Ribera, a afirmat recent în fața europarlamentarilor că ancheta este „destul de avansată” și că o hotărâre „va veni”. Google respinge acuzațiile și avertizează asupra consecințelor Google a reacționat dur la solicitările Departamentului de Justiție. „Propunerile DOJ depășesc cu mult constatările instanței, nu au bază legală și ar dăuna atât editorilor, cât și agenților de publicitate”, a transmis Lee-Anne Mulholland, vicepreședinta pentru afaceri de reglementare a Google, într-un comunicat. Cu o rețea publicitară globală și o influență copleșitoare asupra pieței digitale, Alphabet se află acum sub presiune din două direcții majore. Dacă SUA și UE vor acționa coordonat, impactul asupra modului în care funcționează internetul comercial ar putea fi uriaș — iar precedentul juridic, fără echivoc. Pentru moment, însă, totul depinde de cât de pregătită este Uniunea Europeană să transforme o anchetă complexă într-o acțiune concretă și, poate, într-o decizie istorică.
Concedierile de la Google, semnele unor probleme mai grave în tech. Câți angajați ai gigantului au rămas pe drum
Google, parte a gigantului Alphabet, a anunţat noi concedieri care vizează sute de angajaţi din divizia Platforms & Devices, divizie ce include platforma Android, telefoanele Pixel şi browserul Chrome. Decizia vine la doar câteva luni după ce compania a oferit pachete de plecare voluntară angajaţilor din această unitate, confirmând astfel o tendinţă de restrângere strategică la nivelul diviziilor ce nu generează profit imediat. Directorii Google au declarat că aceste restructurări fac parte dintr-un efort mai amplu de eficientizare a operaţiunilor interne. Totuşi, disponibilizările vin pe fondul unei presiuni crescânde din partea pieţei asupra marilor companii de tehnologie, presiune care impune o redirecţionare a resurselor către zone considerate mai profitabile pe termen lung, precum inteligenţa artificială şi infrastructura de cloud. Contextul mai larg al restructurărilor din industria tech Alphabet nu este singura companie afectată. Meta, Microsoft, Apple şi Amazon au recurs la măsuri similare de reducere a personalului. De exemplu, Meta a concediat 5% dintre angajaţii cu cele mai slabe performanţe, iar Microsoft a desfiinţat 650 de posturi din divizia Xbox. Aceste mişcări arată că marii jucători din tehnologie se reorientează spre investiţii intense în AI, reducând cheltuielile pentru alte produse sau servicii care nu au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani. Un semnal clar al acestei schimbări de direcţie este anunţul Alphabet privind alocarea unui buget de 75 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital în 2025. Banii vor fi investiţi preponderent în infrastructură tehnologică, servere, centre de date şi reţele care susţin dezvoltarea inteligenţei artificiale în cadrul Google Cloud şi DeepMind. Impactul financiar şi reacţia pieţei Chiar dacă Alphabet a depăşit estimările privind câştigurile pe acţiune în luna februarie, veniturile totale, de 96,47 miliarde dolari, au fost sub estimările LSEG. Scăderea a fost atribuită în principal segmentelor de publicitate pe YouTube şi Google Search, precum şi performanţei sub aşteptări a diviziei Google Cloud. Analiştii financiari au exprimat în mod repetat rezerve privind capacitatea Google de a gestiona simultan tranziţia către AI şi menţinerea profitabilităţii diviziilor tradiţionale. Mark Shmulik de la Bernstein a avertizat că, în timp ce Google domină publicitatea digitală, compania pare vulnerabilă în faţa concurenţei din ce în ce mai puternice pe segmentul AI. Această vulnerabilitate a fost reflectată în scăderea valorii acţiunilor Alphabet, investitorii reacţionând cu prudenţă la veşti privind noile cheltuieli masive într-un context economic instabil. Concedierile din 2025 nu sunt o excepţie, ci parte a unei tendinţe globale de reevaluare a resurselor în sectorul tech. Deşi oficialii Google vorbesc despre eficienţă operaţională, realitatea este că această restructurare indică tensiuni mai adânci legate de tranziţia spre inteligenţa artificială şi costurile aferente. În următorii ani, va fi esenţial modul în care Google şi restul giganţilor tehnologici vor reuşi să-şi reconstruiască echilibrul într-o industrie aflată în plină transformare.
Lovitură istorică în justiție pentru Google. Oficial, compania a fost declarată monopol pe publicitatea online. Ce urmează după verdict
Un judecător federal din Virginia a stabilit că Google a construit ilegal o poziție de monopol pe piața publicității online, într-un proces considerat istoric împreună cu Departamentul de Justiție al Statelor Unite. Decizia marchează a doua mare victorie a autorităților americane împotriva gigantului tech în mai puțin de un an, scrie CNN. Această hotărâre, ce vizează segmentul de 31 de miliarde de dolari din afacerea publicitară a Google, poate redesena radical modul înveste funcționează ecosistemul online și ar putea forța compania să-și vândă o parte din afacerea de publicitate digitală. Un monopol mascat prin tehnologie Judecătoarea Leonie Brinkema a decis că Google a folosit o combinație de instrumente proprii — servere de reclame și schimburi de anunțurile — pentru a-și consolida și proteja poziția dominantă în fața concurenȞi. Aceste tehnologii decid ce reclame apar pe milioane de site-uri din lume. Departamentul de Justiție a acuzat Google de ani de zile că a exploatat împotriva competiției rolul său central în infrastructura publicitară online. Prin controlul ambelor capete ale pieței — atât din partea advertiserilor, cât și din cea a editorilor — compania ar fi creat un conflict de interese uriaș. Reacția Google și implicațiile deciziei Google a respins acuzațiile și a transmis că va contesta decizia. „Am câștigat jumătate din acest caz și vom face apel împotriva celeilalte jumătăți”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședintele pentru afaceri de reglementare al companiei. Ea a subliniat că instrumentele pentru advertiseri și achizițiile, precum DoubleClick, nu afectează competiția. „Editorii aleg Google pentru că instrumentele noastre sunt simple, accesibile și eficiente”, a spus ea. Totuși, judecătoarea Brinkema a argumentat că practicile Google au „privat rivalii de posibilitatea de a concura” și au „păgubit semnificativ editorii, procesul competitiv și, în cele din urmă, consumatorii de informații de pe web-ul deschis”. Ce urmează pentru gigantul Alphabet Verdictul vine în contextul împreună cu alte două decizii nefavorabile pentru Google în mai puțin de un an: una care a vizat monopolul motorului de căutare, și alta privind magazinul de aplicații propriu. În total, cele trei hotărâri trasează un tablou critic pentru viitorul companiei. Dacă apelurile împreuna cu alte procese în curs nu vor întoarce decizia, Google ar putea fi obligat să-și vândă unele divizii sau să-și restructureze complet modelul de afaceri publicitar. Această decizie face parte dintr-un val mai amplu de acțiuni ale autorităților americane de a limita influența companiilor Big Tech, printre care Meta, Amazon, Apple și Alphabet. Pe termen lung, acest proces ar putea schimba fundamental modul în care sunt gestionate reclamele online, dar și raportul de forțe între marii giganți tech și micii editori web care depind de platforme precum Google pentru a se susține financiar.
Google: de la un motor de căutare dintr-un cămin studențesc la un imperiu tech și monopol pe internet. Istoria pas cu pas a gigantului digital
Google, gigantul tehnologic care astăzi controlează mare parte din internet, a pornit ca un simplu proiect studențesc într-un cămin al Universității Stanford. Acest articol vine în contextul unei decizii istorice din aprilie 2025, când justiția americană a declarat oficial că Google deține monopolul în domeniul publicității online. Povestea sa impresionantă începe între anii 1995 și 1996, când Larry Page și Sergey Brin dezvoltă BackRub, un motor de căutare inovator care se baza pe analiza legăturilor dintre paginile web pentru a determina relevanța. De la camera unui cămin studențesc la dominația globală Pentru a trăi începuturile Google din anii ’90, poți explora virtual, prin Google Street View, casa din Menlo Park, California, unde Sergey Brin și Larry Page au creat pentru prima dată compania într-un garaj modest. Decorul original și atmosfera specifică acelei perioade sunt păstrate fidel în această locație simbolică pentru istoria internetului și a tehnologiei moderne. În 1998, Page și Brin își redenumesc proiectul în Google și primesc o primă investiție de 100.000 de dolari de la Andy Bechtolsheim, cofondator Sun Microsystems. În 1999, Google atrage o finanțare importantă de 25 milioane dolari din partea Sequoia Capital și Kleiner Perkins și oficializează termenul „Googlers” pentru angajați. Compania se mută rapid în lumina reflectoarelor în iunie 2000, când devine motorul principal de căutare al Yahoo și lansează AdWords în octombrie 2000, o platformă care revoluționează publicitatea online. În 2001, Eric Schmidt devine CEO și aduce experiență managerială, pregătind compania pentru o creștere accelerată. În aprilie 2004, Google lansează Gmail cu o capacitate uimitoare de stocare de 1GB, iar în august același an se listează public, generând 1,66 miliarde dolari. În februarie 2005, compania lansează Google Maps, urmată de achiziționarea startup-ului Android în august 2005 și de platforma video YouTube în 2006 pentru 1,65 miliarde dolari. În 2007, Google cumpără DoubleClick, consolidându-și controlul asupra pieței de publicitate online, și lansează Universal Search. În 2008, Google introduce primul smartphone Android (HTC Dream) și lansează browserul Chrome, ce devine lider global în scurt timp. În 2010, compania intră în piața smartphone-urilor cu Nexus One și se retrage din China din cauza disputelor privind cenzura. În 2011, Google lansează rețeaua socială Google+ (închisă în 2018) și achiziționează Motorola Mobility pentru 12,5 miliarde dolari. În 2012, lansează proiectul Google Glass, iar în 2013 achiziționează aplicația de navigație Waze pentru 1 miliard dolari. În 2014, Google cumpără DeepMind, firmă specializată în inteligență artificială, și Nest Labs, un producător de termostate inteligente. Cofondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, în primul lor birou, un garaj din Menlo Park, California. Holdingul Alphabet și problemele juridice În august 2015, Google devine subsidiara holdingului Alphabet, condusă inițial de Page și Brin, iar Sundar Pichai devine CEO al Google. În octombrie 2016, lansează primul smartphone Pixel și difuzorul inteligent Google Home în noiembrie 2016. Între 2017 și 2019, Comisia Europeană impune amenzi uriașe pentru practici anticoncurențiale. În 2020, Alphabet depășește o valoare de piață de 1 trilion dolari. În 2023, Google lansează chatbot-ul AI generativ Bard și apoi Gemini, cel mai avansat model AI creat de companie. În 2024, Google achiziționează startup-ul Wiz pentru suma record de 32 miliarde dolari. Procesele antitrust devin tot mai dese și serioase: în noiembrie 2024, autoritățile americane solicită vânzarea browserului Chrome pentru restabilirea concurenței în domeniul căutării online. În aprilie 2025, justiția americană declară că Google deține un monopol ilegal în domeniul publicității online, deschizând calea spre o posibilă divizare a companiei. Astfel, Google a parcurs un drum spectaculos, de la un simplu proiect universitar la o putere tehnologică globală, devenind sinonimă cu inovația, dar și centrul unor controverse majore legate de monopol și practicile sale comerciale.
Google, dată în judecată în Marea Britanie pentru suma colosală de 5 miliarde de euro. Ce nelegiuire ar mai fi făcut acum
Google se confruntă cu un nou proces de proporții epice: compania americană este dată în judecată în Regatul Unit pentru daune estimate la până la 5 miliarde de lire sterline (aproximativ 5,8 miliarde de euro), fiind acuzată că și-ar fi folosit poziția dominantă pentru a elimina concurenții și a supra-taxa afacerile care depind de publicitatea online. Practici anti-concurențiale în centrul acuzațiilor Procesul colectiv a fost depus la Tribunalul de Apel pentru Concurență din Londra de către Or Brook, expert în dreptul concurenței, în numele a mii de firme. Plângerea susține că Google a manipulat piața publicității online, beneficiind de poziția privilegiată a aplicațiilor sale preinstalate, precum Google Search și Chrome, pe dispozitivele Android. Mai mult, gigantul tech ar fi plătit Apple pentru a deveni motorul de căutare implicit pe iPhone, în scopul de a bloca concurența. Potrivit plângerii, aceste acțiuni i-ar fi permis companiei să perceapă prețurile publicitare la un nivel mai ridicat decât cel posibil într-o piață echitabilă. Mai grav, Google ar fi optimizat funcționalitățile motorului său de căutare astfel încât să favorizeze propriii clienți de publicitate în detrimentul altora. Reacția companiei și contextul internațional Un purtător de cuvânt al Google a respins acuzațiile, catalogând procesul drept „speculativ și oportunist”. Compania insistă că utilizatorii și advertiserii aleg serviciile sale pentru că sunt utile, nu pentru că nu ar avea alternative. Totuși, criticii susțin că Google este de facto un monopol. Cu o cotă de piață de aproximativ 90% în căutările online în Regatul Unit, și peste 200.000 de afaceri care se bazează pe platforma sa pentru publicitate, poziția dominantă a companiei este greu de contestat. Acest nou proces vine în contextul în care Google este implicat într-o serie de procese antitrust la nivel mondial. În SUA, compania se află în mijlocul unui al doilea proces antimonopol, iar Comisia Europeană a acuzat recent Google de încălcarea legislației privind piețele digitale, pentru că a favorizat propriile servicii în rezultatele căutărilor în detrimentul competitorilor. Implicații pentru viitor Dacă va pierde procesul din Regatul Unit, Google ar putea fi obligată să plătească despăgubiri substanțiale și să-și modifice strategiile de afaceri. Ar fi o lovitură puternică pentru una dintre cele mai profitabile divizii ale companiei: publicitatea online. Mai mult, un eventual eșec al Google în aceste procese ar putea declanșa reglementări mai stricte la nivel global pentru platformele dominante din tehnologie și ar deschide drumul pentru o piață publicitară online mai competitivă și mai echitabilă. Într-un climat internațional din ce în ce mai tensionat, în care SUA și Marea Britanie sunt presate să reducă taxele pentru giganții tech în schimbul unui acord cu administrația Trump, cazul Google devine un test major pentru independența reglementării și protecția pieței libere.