Ovidiu Dragoș Argeșanu: Să fii un bun psiholog nu înseamnă să faci școala neapărat, ci să fii atent la oameni
În episodul de sâmbătă al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, Ovidiu Dragoș Argeșanu, parapsiholog și autor, a adus în prim-plan un subiect care depășește frontierele psihologiei convenționale: existența și importanța celui de-al șaselea simț. Ce este și cum se manifestă, iată o temă de discuție extrem de interesantă, care a fost dezbătută în ultimul podcast „Altceva”. Intuiția, cea mai valoroasă resursă în relațiile umane „Avem un al 6-lea simț care ne spune despre un om ceva. Și e foarte important să-l cultivăm. Din punctul meu de vedere, cred că e cel mai important în relația interumană”, a subliniat invitatul de sâmbătă. Pentru Argeșanu, intuiția nu este un dar rezervat câtorva aleși, ci o capacitate naturală a fiecărui om, care poate fi dezvoltată prin exercițiu și atenție constantă. În context, el a dat un exemplu – marii oameni de afaceri sau liderii autentici, spune el, au această abilitate de a „citi” oamenii încă de la prima întâlnire. „Și vreau să vă spun, stăteam și mă uitam, mari oameni de afaceri au o foarte bună intuiție, o foarte bună, cum să zic eu, sunt capabili să caracterizeze persoanele din prima” – Ovidiu Dragoș Argeșanu Acesta este un simț ce depășește analiza logică și se bazează pe percepția subtilă. Mai departe, Argeșanu a criticat limitele unor abordări psihologice clasice, explicând că multe dintre concluziile trase în cazuistica de specialitate au fost greșite tocmai pentru că nu luau în calcul toate datele necesare – „Dacă tu ai o problemă și la enunț nu ai destule ipoteze, concluziile tale pot fi greșite”. El a subliniat un aspect pe care îl consideră extrem de important: simpla formare academică nu garantează o înțelegere profundă a omului. „Cred că asta e cel mai important. Să fii un bun psiholog nu înseamnă să faci școala neapărat, ci să fii atent la oameni” – Ovidiu Dragoș Argeșanu „Stăteam și mă gândeam – chiar dacă sunt mulți psihoterapeuți, psihanaliști de valoare, faptul că nu știau de existența sufletului ca și origine divină din om, faptul că nu știau despre existența sinelui… Adică, știau de sine, dar nu știau legătura cu șarpele Kundalini. Faptul că, nu știau, apropo de conștiință, ce-i cu îngerul acesta păzitor, te face să nu ai concluziile corecte. De abia după ce analizezi tot și ai pus și ultimele descoperiri, atunci poți să vorbești, poți să dai niște date care să fie chiar corecte”, a concluzionat parapsihologul Ovidiu Dragoș Argeșanu. Cum se dezvoltă al 6-lea simț Cu alte cuvinte, mesajul său ne transmite că doar prin antrenament, atenție și deschidere către dimensiunea spirituală putem dezvolta acel al șaselea simț care ne ajută să ne înțelegem pe noi înșine, dar și pe cei din jur. Nu ratați această conversație memorabilă pe canalul ALTCEVA cu Adrian Artene. Dacă v-ați întrebat vreodată despre suflet, despre îngerii păzitori sau despre conexiunile invizibile care ne modelează viața, acest episod vă va oferi răspunsuri, dar și noi întrebări care vă vor provoca să reflectați. 👉 Abonați-vă și urmăriți podcastul pentru a nu pierde niciun episod din „Altceva cu Adrian Artene”! RECOMANDAREA AUTORULUI: Ovidiu Dragoș Argeșanu, la „Altceva cu Adrian Artene”: Despre suflet și îngeri. Cine l-a chemat pe Muntele ATHOS și cum a ajuns acolo ALTCEVA cu Adrian Artene revine sâmbătă, 27 septembrie, cu un nou episod special!
Altceva cu Adrian Artene revine! Primul invitat: ministrul Culturii András Demeter

Noul sezon al podcastului ”Altceva cu Adrian Artene” începe sâmbătă, 13 septembrie, de la ora 19:00, cu un invitat special: ministrul Culturii, András István Demeter. Într-un dialog sincer și provocator, jurnalistul Adrian Artene și invitatul său discută despre prezentul și viitorul culturii în România, despre rolul artei într-o societate în continuă schimbare și despre provocările ministerului în raport cu nevoile oamenilor de cultură. Debutul noului sezon al podcastului nu trebuie ratat! Urmăriți emisiunea pe canalul de YouTube Altceva cu Adrian Artene. A lucrat într-o fabrică de conserve În cel mai nou episod ”Altceva”, András Demeter povestește în premieră absolută că a lucrat, în adolescență, la o fabrică de conserve pentru a supraviețui după ce părinții săi u murit și își amintește, totodată, despre primul rol pe care l-a primit ca actor. Ministrul Culturii explică, deopotrivă, care e riscul să falimenteze piața de carte și vorbește despre ”revoluția” pe care o propune în interiorul Ministerului. De asemenea, vom afla dacă muzeele și teatrele vor fi închise în weekend-uri. Este o ediție ”Altceva”, unică! Abonează-te la canalul „Altceva cu Adrian Artene” și urmărește-l în fiecare sâmbătă, de la ora 19:00 . Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp.
Doina Ruști, despre provocările vieții de scriitor: „Am am scris 30 de cărți care m-au scos din din mizerie”
Doina Ruști, romancieră, scenaristă, profesor universitar și doctor în filologie, a vorbit, în dialog cu jurnalistul Adrian Artene, despre puterea vindecătoare a scrierii creatoare. Aceasta a povestit cum succesul primelor dicționare pe care le-a redactat i-au deschis drumul către o carieră împlinită de scriitoare. Scriitoarea Doina Ruști a discutat, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre provocările prin care a trecut, pentru a putea duce un trai stabil, ca profesoară și scriitoare. Aceasta a menționat că a fost nevoită să predea în mai multe instituții de învățământ și să lucreze chiar și în weekend. Doina Ruști nu a renunțat niciodată la pasiunea pentru scris, iar după 30 de cărți publicate, printre care și Dicționarul de Simboluri în opera lui Eliade, a reușit să își găsească o stabilitate socială. „Aveam foarte multe joburi încă din 99. Mă angajasem și la Universitatea Media, aveam cursuri sâmbătă și duminică la Litere, la cursurile de reconversie profesională, pentru că erau sâmbătă și duminică. Aveam în curs de literatură universală la Liceul Neculce. Dicționarul de simboluri în opera lui Eliade a avut un asemenea succes, încât m-a încurajat. Am am scris vreo 30 de cărți care m-au scos din din mizerie. Atunci am reușit să-mi cumpăr cămăruța aia de acolo, care era cu chirie de la Universitate. Deci, cu banii luați pe primele cărți publicate la Humanitas, de astea școlare. am început să să-mi revin scriind. Deci lucrul ăsta era prioritar pentru mine, să-mi fac rost de capital. Și mi-am făcut până la urmă un capital. Am reușit să îmi fac o casă, să mă stabilizez social, ca să zic așa.”, a declarat Doina Ruști. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Doina RUȘTI, despre pierderea tatălui: M-au torturat, de-a lungul copilăriei, vara de iulie, parfumul zarzărelor coapte, ziua în care el a murit
Ultimul episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, din 21 iunie, a adus în fața publicului o confesiune rară și tulburătoare. Invitată în studio, scriitoarea Doina Ruști a vorbit despre cea mai grea amintire a vieții ei, moartea violentă a tatălui, și despre modul în care a ales să transforme suferința în creație, nu în ură. Cunoscută pentru romanele sale de forță, distinse cu cele mai importante premii literare, Doina Ruști și-a pus adesea în pagină traumele personale sub forma metaforelor și a simbolurilor. La podcast „Altceva cu Adrian Artene”, ea a vorbit fără filtre. „Mi-a rămas în minte întipărită figura criminalului” Adrian Artene a adus în discuție subiectul pierderii tatălui cu o remarcă plină de empatie: „Cu blândețe despre moartea tatălui …vă ascultam vorbind fără să-i condamnați pe asasini”. Replica Doinei Ruști a fost fermă și surprinzătoare: „Da, categoric! Nici nu se pune problema răzbunării”. Pentru autoare, tragedia nu este un motiv de ură, ci o experiență care, oricât de dureroasă, trebuie asimilată, transformată și înțeleasă. „Nicio societate, nicio lume nu poate fi judecată după legile de acum. Asta e o greșeală mare, masivă. Ar trebui să fii acolo, în interiorul faptelor respective, ca să poți să judeci. Pe de altă parte, în lumea aia în care s-au întâmplat atrocități, ca și astăzi, existau învingători și învinși. Iar Cornel s-a întâmplat să fie printre cei învinși. M-am detașat de mult de lucrul ăsta. M-au torturat de-a lungul copilăriei vara de iulie, parfumul zarzărelor coapte, ziua în care el a murit. Și mi-au rămas în minte întipărite figura criminalului, figura oamenilor care erau consternați… toate lucrurile astea au venit pentru a ne îmbogăți lumea interioară. Am scris, după aceea, multe cărți parfumate, am încercat să transform fiecare trăire și experiență, să o valorific într-o poveste care menține doar experiența esențială, parfumul zarzărelor coapte, ducând undeva, în fundal, acolo unde sunt acțiunile, pentru că acolo unde trebuie să acționezi ai nevoie de fapt dure, ducând acolo masa de ciment pe care zăcea trupul tatălui meu, cusut după autopsie”. Puțini autori contemporani vorbesc cu atâta luciditate despre pierderile dureroase și, mai ales, arată atâta forță morală pentru iertare. Din această perspectivă, Doina Ruști ne dă o lecție profundă – în viață, nu tot ce doare trebuie răzbunat, căci uneori durerea poate deveni artă. Doina Ruști este un nume de referință al literaturii românești contemporane. Doctor în filologie, profesor universitar şi scenarist, este autoarea a numeroase romane traduse în mai multe limbi străine şi premiate. Podcastul „Altceva cu Adrian Artene” este difuzat în fiecare sâmbătă, de la ora 19:00, și s-a impus deja ca un spațiu de reflecție autentică. Aici, invitații nu vin doar cu experiențe, ci și cu soluții, iar fiecare episod devine o conversație despre sens, responsabilitate și claritate – fie că vorbim despre finanțe, cultură sau viață în general. Vezi integral podcastul „Altceva cu Adrian Artene” ediția din 21 iunie 2025. CITEȘTE ȘI: Doina RUȘTI, despre legăturile familiei cu Spiru Haret: „Bunicul s-a refugiat la una dintre moșiile lui pentru a-și băga mințile în cap” Interviu cu scriitoarea şi romanciera Doina Ruşti: „Doar când mă apuc de scris dispare totul, sunt complet singură și fericită cu singurătatea mea” (EXCLUSIV) Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Alexandru Chirilă explică cum se construiește un fond de urgență și cum poate ajuta la pensie: „Vor fi considerate resurse”
Alexandru Chirilă, unul dintre cei mai experimentați CEO din România, a fost invitatul lui Adrian Artene, unde a abordat subiecte financiară de interes pentru cetățeni, având în vedere perioada de tensiuni economice în care ne aflăm. Specialistul a explicat cum orice persoană își poate construi un fond de urgență și cum poate profita de pe urma acestei strategii la pensie. Unul dintre cei mai apreciați CEO din România, Alexandru Chirilă, a explicat, în cadrul recentei ediții a podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, ce anume înseamnă un fond de urgență și cum poate un cetățean să pună bani deoparte sau să-i investească, în funcție de venit. „Economisesc până am un fond de urgență, iar tot ce este peste fondul de urgență încep să investesc acum. Fondul de urgență trebuie să fie o perioadă de trei, șase, 12 luni de cheltuieli, fără venituri, fără a schimba standardul de viață. Statisticile din resurse umane indică faptul că aproximativ ne ia șase luni de zile, dacă ne pierdem locul de muncă, să ne reîncadrăm la un alt job după niște standarde personale, rezultând că dacă am șase luni de zile, în medie e ok. Păstrez un standard de viață care să-mi permită să economisesc și lună de lună să economisesc până am fondul de urgență. Ulterior, tot ce am reușit să economisesc ar trebui să se direcționeze în investiții.”, a declarat Alexandru Chirilă. La întrebarea jurnalistului Adrian Artene, cu privire la modul în care se poate investi sau depozita fondul de urgență, Alexandru Chirilă a oferit câteva alternative viabile, în afară de varianta cash, ca, potrivit specialistului, este „sfântă”. „Important este ca fondul de urgență, să fie accesibil în orice moment. Deci avem nevoie de lichiditate maximă. Asta înseamnă că pot fi depozitați în depozite pe termen scurt. Pot fi depozitați în obligațiuni, Fidelis, Tezaur, pentru că aici pot să le vând și să le accesez. Dacă nu pot accesa niciuna, nici cealaltă variantă, atunci varianta cash e sfântă în conturi curente, dar în general e bine să producă și ei chiar niște randamente mici, dar în instrumente lichide, unde pot accesa foarte ușor banii ăștia. În cazul în care m-a lovit preocuparea vizavi de pensie și am deja fonduri de urgență și niște economii, alea vor fi considerate a fi resurse inițiale.” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Dan C. Vodnar, trucuri pentru păstrarea alimentelor în stare optimă. Care este „marele dușman al îmbătrânirii alimentelor”
Profesorul Dan C. Vodnar, profesor universitar și expert evaluator al Comisiei Europene, a explicat în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene„, cum se depozitează corect alimentele, astfel încât să rămână proaspete pentru cât mai mult timp. Expertul în alimentație Dan C. Vodnar a precizat la podcastul „Altceva cu Adrian Artene„, că cea mai bună metodă de a păstra alimentele perisabile la frigider, inclusiv mâncarea gătită, este în recipiente din sticlă. „Din practica comună a oamenilor, care sunt în care sunt interesați de aceste lucruri, vă pot spune că, în general, în boluri de sticlă e cea mai sigură metodă de depozitare a alimentelor. Știi concret că nu există nicio trecere de moleculă dinspre sticlă înspre aliment. În schimb la plastic, dacă totuși dorim să depozităm în recipiente de plastic alimentele, putem să facem lucrul acesta, însă recipientul respectiv să poarte acea certificare că este pentru depozitarea alimentelor și dacă vrem să-l încălzim la cuptorul cu microunde să poartă și certificarea că este un plastic care e pretabil pentru a fi utilizat în încălzirea alimentelor la cuptorul cu microunde. Ideal ar fi evident în sticlă să depozităm tot ce avem de gătit, orice aliment pe care pe care îl gătim, chiar dacă capacul este din plastic.”, a explicat expertul în podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Profesorul a precizat că cel mai mare „dușman” al alimentelor perisabile proaspete precum fructele și legumele, este oxigenul, de aceea expertul recomandă depozitare în vid. „Acum marele dușman al îmbătrâniri alimentelor și al îmbătrâniri noastre este oxigenul. Acesta este cel care ne oxidează fiecare țesut al organismului nostru. Acesta de fapt joacă un rol și împotriva legumelor și a preparatelor alimentare, pentru că el este cel care oxidează și îmbătrânește. Bine ar fi să păstrăm aceste legume, fructe în medii în care nu au o expunere foarte mare la oxigen. Și chiar sunt dispozitive în care poți păstra o perioadă mai lungă de timp, inclusiv salata pe care o speli. În acele dispozitive scoți oxigenul din interior, formează un fel de vid și vidul respectiv practic promovează mai o mai bună depozitare și mai corecte depozitare a acestor legume.”, a mai menționat profesorul Dan C. Vodnar. ABONEAZĂ-TE la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în PREMIERĂ, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletul. Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Alin Comșa dezvăluie misterul din spatele morții lui Mihai Eminescu: „Nu este sifilis. A fost MALPRAXIS”
Alin Comșa, profesor de psihologie și autorul cărții „Portretele lui Eminescu”, a fost invitatul jurnalistului Adrian Artene în podcastul „Altceva”, unde a vorbit despre adevărata cauză a morții lui Mihai Eminescu și motivele pentru care s-a dorit întinarea personalității marelui poet. Alin Comșa a discutat în podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre unul dintre cele mai controversate aspecte din literatura română, mai exact cauza morții lui Mihai Eminescu, care a încetat din viața la data de 15 iunie 1889, în timp ce era internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Jurnalistul Adrian Artene a abordat subiectul cauzei oficiale a decesului marelui, despre care s-a spus, inițial, că ar fi fost diagnosticul de sifilis, ca apoi să se demonstreze că, de fapt, Eminescu a murit în urma unei doze letale de mercur. „Exista o preocupare de a-l desființa pe Mihai Eminescu, până acolo merge această preocupare, încât este etichetat cu acest diagnostic oficial al sifilisului, deși timpul avea să dovedească faptul că fusese otrăvit cu mercur”, a precizat Adrian Artene. Profesorul Alin Comșa a confirmat această idee și a subliniat că, medicii care au efectuat autopsia lui Mihai Eminescu au observat că nu exista de fapt niciun semn care să indice că ar fi suferit de sifilis. „Creierul lui era intact, ba chiar mai mare decât e la un om obișnuit, ceea ce arată că nu este sifilis, pentru că în cazul acesta creierul are tendința de a se micșora. A fost un tratament administrat greșit, un soi de ceea ce astăzi malpraxis. Apropo de ce ziceați mai devreme că lovim în statuia lui Mihai Eminescu, uite asta este o chestie care ar trebui să fie explorată dacă ne uităm la toată viața domniei sale și apoi, imediat ce a urmat, practic i se întâmplă tot felul de lucruri care îi sunt cumva împotrivă.”, a declarat Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Generalul Emil Străinu răspunde la întrebarea care împarte lumea: Au pășit sau nu americanii pe LUNĂ?
Generalul Emil Străinu, unul dintre cei mai respectați experți români în domeniul aerospațial și al misterelor globale, a demontat una dintre cele mai controversate teorii ale conspirației într-un interviu explosiv la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”. Cu autoritatea unui specialist care a analizat datele NASA, tehnologia vremii și probele științifice, Străinu a explicat ce crede el despre teoria conform căreia aselenizarea din 1969 ar fi fost o fraudă. Cine este generalul Emil Străinu Generalul Emil Străinu este un veteran al forțelor aeriene române, expert în securitate internațională și analist de renume în domeniul fenomenelor aerospațiale. Cunoscut pentru abordarea sa directă și documentată, a devenit o voce autorizată în dezbaterile despre teorii ale conspirației, oferind explicații științifice în legătură cu cele mai controversate subiecte. A servit în structuri militare de elită și a colaborat cu organizații internaționale, iar analizele sale sunt respectate atât în cercurile militare, cât și în mediul academic. Azi, el este printre puținii experți care își permită să rostească adevărul despre cele mai controversate și misterioase subiecte ale lumii moderne. La podcast „Altceva cu Adrian Artene” a venit ca să demonteze cele mai răspândite teorii ale conspirației, oferind o nouă perspectivă asupra unor evenimente care au stârnit întrebări și controverse internaționale. De la planurile globale ale „Marii resetări” și până la adevărul despre modul în care lumea va arăta în viitor, discuția cu generalul Emil Străinu a fost una plină de revelații. Ce spune despre aselenizare „Eu am scris două cărți”, spune Emil Străinu, cu referire la subiectul controversat al aselenizării. „Americanii nu au fost pe Lună?!” este una dintre cărțile publicate, iar fiindcă subiectele abordate și dezvăluirile făcute au fost de mare impact generalul român susține că toate edițiile scoase pe piață s-au „evaporat”, fiind cumpărate integral. „Pe cea de-a patra acopertă se scrie, americanii nu au fost pe lună, totul a fost filmat în studiouri speciale din Las Vegas și deșertul Nevada. Inducerea în eroare a opinii publice mondiale s-a făcut în cârdășie cu oficialitățile din URSS. Pe lună s-a mers cu alte misiuni secrete, în timp ce trebuia să fie pe orbita lunară, unul dintre astronauții americani era arestat la Las Vegas în urma unui bătăi cu un oficial NASA pentru o stripteuză”, a citit Adrian Artene de pe spatele cărții. „Da, exact! (…) Nu se mai găsește pentru că au avut grijă să o cumpere pe toată”, a confirmat autorul. „Când am fost la Las Vegas, un prieten de acolo, un ufolog celebru. Nu știu cât de adevărate erau, dar am văzut și fotografii și xerox-uri din registrul șerifului din Las Vegas cu datele misiunii Apollo. Deci, comandantul misiunii Apollo 9 era prezentat cum țopăia pe Lună pe acolo și cum se plimba el cu rover-ul, dar conform registrului el figurează în arestul poliției din Las Vegas și e semnătura șerifului, fiind clar cine. Putem spune câteva lucruri care să încercăm să-i ajutăm pe americani. Adică, în sensul următor: s-ar putea să fi mers, dar nu atunci, s-a mers altădată. S-ar putea ca programul să fi fost cu totul diferit față de ce ni s-a prezentat nouă și atunci nouă ni s-au prezentat niște bucăți. „Nu este normal să nu mai ai nicio casetă” Nu este normal ca un asemenea eveniment să nu mai ai nici o casetă de la șase misiuni, să nu mai ai nici un gram din așa-zisa rocă lunară sau din praful lunar, pe câtă vremea la Muscova, la muzeul memorialului lui Iurii Gagarin, unde am fost, este tot, unde s-a făcut antrenament, unde avea echipaj aici pe Terra. Deci, acele probe pe care sovieticii le-au adus cu Luna 15, există, ei le arată. Sunt acolo. Pe câtă vreme, în partea asta (n.r. – America) nu sunt”, conchide generalul Emil Străinu. VEZI integral podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: CITEȘTE ȘI: Gen. Emil Străinu: „Nu se vrea să se cunoască adâncul mărilor și oceanelor” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Sanda Țăranu mărturisește cum a format-o povestea de iubire cu soțul ei, tenorul Nicolae Țăranu: „Mi-a povestit o mulțime de lucruri”
Sanda Țăranu, personalitate emblematică a Televiziunii Române, care vreme de 35 de ani a încântat publicul cu prezența ei pe micile ecrane, a povestit cu emoție, într-o ediție de colecție a podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, momentele ce au marcat povestea de iubire pe care a trăit-o alături de soțul ei, regretatul tenor Nicolae Țăranu. Sanda Țăranu, un reper al profesionalismului desăvârșit și al eleganței atemporale, a relatat, în dialog cu jurnalistul Adrian Artene, modul în care personalitatea artistică a tenorului, și fostului soț, Nicolae Țăranu, a influențat-o chiar și după ce acesta s-a stins din viață. Cu sensibilitatea și discreția ce o caracterizează, Sanda Țăranu a mărturisit cum a găsit interviurile pe care soțul ei le-a dat în timpul vieții, abia la trei luni de la moartea acestuia. „I-am găsit interviurile pe care le-a dat la radio și televiziune. Eu n-am umblat niciodată în lucrurile lui și după ce n-a mai fost, abia după trei luni de zile am avut curajul să umblu în sertarul lui și am găsit interviurile.Interviurile le-a ascultat la radio, le-a înregistrat și după aceea le-a copiat de mână cu întrebare-răspuns, întrebare-răspuns. Am găsit și câteva cronici, iar peste șapte ani de zile, găsesc alte cronici și din țară și mai ales din străinătate. Scria în nemțește și a trebuit să rog pe cineva să-mi traducă, că el nu se lăuda.”, a mărturisit invitata lui Adrian Artene. Jurnalistul Adrian Artene a întrebat-o pe Sanda Țaranu despre părinți, oamenii pe care ea i-a considerat „mentori”. „Astăzi am găsit o declarație atât de frumoasă lăsată de dumneavoastră despre părinți: „eram un copil foarte ascultător și cuminte. Părinții s-au îngrijit foarte mult de noi. Am studiat pianul 10 ani și limba franceză acasă cu meditator. Tata a fost director de bancă până la instalarea regimului comunist, apoi director în Ministerul Agriculturii, mama era șef de serviciu la Banca de Investiții, dar toate astea fără să fie membrii de partid.”, a menționat jurnalistul. Sanda Țăranu a dezvăluit că părinții ei, în ciuda funcțiilor la nivel înalt pe care le dețineau, erau oameni minunați, foarte iubiți de colegi și prieteni. „Da, regimul s-a folosit de ei și să știi că copil fiind, îmi dădeam seama, erau foarte iubiți de colegii lor, de cei cu care lucrau Acum că am vorbit de noroc, eu mă consider un om norocos.”, a adăugat Sanda Țăranu. Sanda Țăranu, despre relația cu Nicolae Țăranu: „Vreau să las în urmă o lumină” Sanda Țăranu a mărturisit apoi că adesea își amintește cu dor profund de momentele în care regretatul ei soț, Nicolae Țăranu, îi vorbea despre cărțile pe care le citea, fapt care o inspira în dragostea de lectură. Discuția cu jurnalistul Adrian Artene a pornit de la cartea „Conversații în Foaier cu Nicolae Țăranuț, scrisă de Sanda Țăranu, care a inserat pe prima pagina mott-ul fostului soț și artist „Vreau să las în urmă o lumină” „El mi-a povestit o mulțime de lucruri. Vorbea atât de frumos de colegii lui. Știi ce-mi lipsește cel mai mult acum, el citea foarte mult, și-mi lipsește acum faptul că nu vine să-mi spună cineva: trebuie să citești asta. Nu venea cu toată cartea, adevărat, dar numai cu un capitol din cartea respectivă și mă incita și imediat voiam să citesc și eu cartea după ce termina el și el. Altădată venea cu un articol de ziar. Mi-a adus o poezie, mi-aduc aminte, se numea „Apocalipsa din noi”, a mărturisit sanda Țăranu. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Părintele Paroh Victor Lucian Georgescu dezvăluie puterea rugăciunii coborâte în inimă: „Se extinde atunci când cuvintele încetează”
Părintele Paroh Victor Lucian Georgescu a fost invitatul jurnalistului Adrian Artene la podcastul „Altceva”, difuzat sâmbătă 12 aprilie, cu o zi înainte de Florii. Părintele a vorbit despre harul rugăciunii neîncetate, caracterizată, în esență, de o stare sufletească constantă, prezentă în ființa credincioșilor chiar și atunci când actul rugăciunii încetează. În această perioadă de o profundă semnificație spirituală pentru creștinii de pretutindeni, părintele Paroh Victor Lucian Georgescu, de la biserica Kretzulescu, a discutat în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene” semnificația vorbelor Sfântului Apostol Pavel care spunea „rugați-vă neîncetat”. Părintele a menționat că rugăciunea constantă este rugăciunea coborâtă în inimă, care se manifestă printr-o stare perpetuă de comuniune cu Dumnezeu, în gând și faptă. „În cele din urmă rugăciune aceasta, care punctează anumite clipe ale zilelor noastre, se extinde la un statut de neîncetat, de aceea în tradițiile Bisericii e de-o vechime cu Biserica, de vreme ce și sfântul la Postul Pavel spunea „rugați-vă neîncetat” și bineînțeles că n-ar fi spus acest lucru dacă avea în vedere o rugăciune săvârșită într-un anume loc, ci rugăciunea din inimă, rugăciunea poate de-un gând, cum de exemplu s-a și conturat de-a lungul vremii în Biserică rugăciunea care avea să fie numită și rugăciunea minții, rugăciunea inimii, rugăciunea lui Iisus. Este cea care ne oferă posibilitatea să menținem această comuniune neîntreruptă și unindu-ne cu El. Spunea Sfântul Grigorie Palama, pe care l-am sărbătorit în a doua duminică a Postului Mare: „Dumnezeu este cel ce dă oamenilor și rugăciune, dar și starea de rugăciune” și starea de rugăciune este mai mult decât rugăciunea propriu-zisă, pentru că starea de rugăciune se extinde și atunci când cuvintele încetează. Omul cel nou este omul care este într-o stare perpetuă de rugăciune și când se roagă și când aparent nu se roagă, dar ființa sa rămâne în amprentată de acel har al Duhului Sfânt care se revarsă și îmbogățește omul în contextul rugăciunii.” a precizat părintele în podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Parohul Victor Lucian Georgescu: „Toată viața noastră este sfințire” Jurnalistul Adrian Artene a venit în întâmpinarea vorbelor parohului menționând că „frumusețea credinței este că te poți ruga doar rostind numele Domnului”. „Dumnezeu este creatorul celor mai banale evenimente din viața noastră și atunci este cât se poate de adecvat să-l avem în vedere în cele mai, aparent banale (n.r. – evenimente), deși toată viața noastră este sfințire, actul dialogului dintre noi, actul hrănirii. Toate actele vieții noastre sunt menite unui ambient al sfințirii. Și sfințirea se face numai în comuniune cu Dumnezeu. Și dacă este să mai vorbim despre rugăciune și despre urmele ei, nu numai în oameni, chiar și bisericile sunt amprentate de această de rugăcinea săvârșită în ele cu secole, cum este biserica aceasta. Se simte o biserică în care oamenii s-au rugat mult. Este îmbibată de harul acela al rugăciunii care ne aduce aproape de icoana Născătoare de Dumnezeu, să încercăm să-i spunem necazurile, nevoile, să-i cerem ajutorul.”, a mai adăugat Parohul Victor Lucian Georgescu. Citește și: Podcast „ALTCEVA cu Adrian Artene”. Cum a prins viață sfântul lăcaș Biserica Kretzulescu, ctitoria fiicei lui Constantin Brâncoveanu Icoanele FĂCĂTOARE de MINUNI de la Biserica Kretzulescu | Altceva cu Adrian Artene Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele