Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul Tabla! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!
O nouă amânare pentru coruptul de Costel Alexe în dosarul „Tabla”, aflat pe rolul ICCJ. În anul 2028 se va împlini termenul de prescripție, iar inculpatul va scăpa de pedeapsă Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla” președintelui Consiliului Județean Iași. Cu fiecare amânare dispusă de magistrații de la ICCJ, Costel Alexe este tot mai aproape să scape prin împlinirea termenului de prescripție. Ani grei ar trebui să stea Alexe în spatele gratiilor, dar menajarea sa de către magistrați este la cote ridicate. O nouă amânare în dosarul „Tabla”! Renumitul dosar „Tablă”, care îl are în prim-plan pe nimeni altul decât penalul Costel Alexe, este mai aproape ca niciodată de prescripție, ceea ce înseamnă că inculpatul poate scăpa de pedeapsă. Primul termen desfășurat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în fața magistraților, a avut loc în data de 13 martie 2024. Pare că ziua de 13 nu a fost cu ghinion pentru președintele CJ Iași, întrucât cauza a fost amânată la acea dată. Mai târziu, după 15 termene, procesul bate pasul pe loc, inducându-ne faptul că magistrații nu sunt convinși de vinovăția lui Alexe, deși probele administrate sunt cât se poate de clare și concludente. Totul a început în perioada când era ministru al Mediului, în aprilie 2020, și i-ar fi pretins fostului director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu, 22 de tone de produse din tablă. Pentru această avere, ministrul urma să dispună alocarea către combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să manifeste indulgență în monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unei halde de zgură din cadrul Liberty Galați. „Tablă” Alexe ar fi primit mai multe produse, precum tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. Întrucât depozitul de 50 de milioane de tone nu a fost închis, România a fost trimisă în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform procurorilor DNA, Alexe a primit mită sub forma de produse de tablă în perioada aprilie – iulie 2020. Bunurile au fost transportate la sediul din Sculeni, al unei societăți comerciale administrate de fosta soție a președintelui CJ, Raluca Alexe. De asemenea, mita ar fi fost mascată sub forma unor contracte de sponsorizare încheiate de combinatul gălățean. Fapta se prescrie la data de 6 aprilie 2028 Conform unui comunicat, DNA a făcut câteva clarificări despre depozitul din Galați. „Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au declarat reprezentanții DNA. Costel Alexe este inculpat în acest dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită și instigare la delapidare. Președintele CJ Iași este tot mai departe de a-și primi pedeapsa meritată, cauza fiind amânată de numeroase ori. Același lucru s-a întâmplat și la ultimul termen din data de 28 aprilie 2026, unde magistrații de la ICCJ au dat un nou termen. Procesul a fost marcat de o nouă amânare și este tot mai aproape de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale care îl poate scăpa de pedeapsă pe coruptul Costel Alexe. Fapta pentru care este judecat președintele CJ Iași urmează să se prescrie în data de 6 aprilie 2028. Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla”, pentru care Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, faptă săvârșită în anul 2020. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Amâni totul pentru mai târziu? Oamenii de știință japonezi au descoperit motivul și soluția
De ce în loc să faci ceea ce știi că este necesar pentru a-ți atinge obiectivele te pierzi urmărind videoclipuri absurde pe TikTok? De ce te apuci să mături o podea care nici măcar nu are nevoie de curățenie, în loc să studiezi, chiar dacă urăști să faci curat? De ce lăsăm pe mâine ceea ce trebuie să facem astăzi și pe ceea ce oricum va trebui, inevitabil, să facem? Pentru mult timp, motivația a fost explicată ca o problemă de stimulente: dacă o persoană nu acționează, este pentru că nu apreciază suficient recompensa. Totuși, un studiu detaliat asupra a ceea ce se întâmplă în creier când procrastinăm pare să contrazică această idee. Într-un articol publicat în revista Current Biology, un grup de oameni de știință condus de Ken-Ichi Amemori, de la Universitatea din Kyoto, propune că este posibil ca creierul să recunoască nevoia unei acțiuni, dar totuși să împiedice inițierea ei. Pentru a înțelege cum funcționează creierul când se confruntă cu o sarcină care poate aduce beneficii, dar presupune și un disconfort, cercetătorii au lucrat cu maimuțe, un model util deoarece sistemul lor motivațional seamănă cu cel uman. Animalele, ținute ușor însetate în afara experimentului, au fost supuse la două teste. Într-unul, puteau acționa două manete pentru a primi cantități diferite de apă, măsurând astfel implicarea fiecărui circuit în motivație. În celălalt, puteau bea în două condiții: o mică înghițitură fără disconfort sau o cantitate mai mare, dar însoțită de un suflu neplăcut de aer în față. Conexiunea dintre striatalul ventral (EV) și paleul ventral (PV), Ca și noi când începem o sarcină și ne gândim la recompensă, maimuța evalua dacă merită să suporte suflul de aer pentru a obține mai multă apă sau să se mulțumească cu înghițitura sigură. Experimentul a permis identificarea unui circuit cerebral care funcționează ca un frân motivator: nu decide dacă recompensa merită, ci dacă merită să începi. Este vorba despre conexiunea dintre striatalul ventral (EV) și paleul ventral (PV), situate în ganglionii bazali, o zonă profundă a creierului implicată în plăcere și motivație. Grupul lui Amemori a detectat că există două variabile implicate în motivație, codificate de sisteme neuronale diferite: calculul cost-beneficiu, care evaluează recompensa și pedeapsa, și probabilitatea de a nu dori să inițiezi o acțiune. Ambele mecanisme au fost conservate de milioane de ani pentru că au ajutat la supraviețuirea strămoșilor noștri. Striatul ventral se activează când anticipăm ceva inconfortabil sau dificil, fără să evalueze recompensa finală. Paleul ventral funcționează ca un întrerupător pentru a începe și susține acțiunea. Observațiile asupra creierului maimuțelor au arătat că, atunci când ambele regiuni comunică, avertizarea de disconfort a EV poate bloca inițierea acțiunii de PV. Când cercetătorii au întrerupt această comunicare printr-o tehnică chimiogenetică, frâna motivațională a fost eliminată, iar maimuțele au început să facă sarcina cu mai puține rețineri, chiar dacă era incomodă. Împărțirea sarcinii Acest studiu oferă un punct de vedere nou față de abordările obișnuite. Promisiunile mari de recompense sau presiunea externă acționează asupra circuitului valorii percepute, dar nu elimină frâna impusă de EV. „Când motivația este blocată la nivelul inițierii, reducerea semnalelor care împiedică începutul poate fi mai eficientă decât creșterea stimulentelor”, recomandă Amemori. Divizarea sarcinii în pași mai mici sau reducerea expunerii la judecată și evaluare poate fi o strategie eficientă pentru a depăși procrastinarea. Cercetătoarea consideră, de asemenea, că un mediu de lucru stresant și notificările constante de la e-mailuri sau mesaje mobile „pot menține activ continuu circuitul striatal ventral, care procesează semnalele care declanșează sentimente de respingere”. „Pe termen lung, acest lucru poate produce modificări plastice și, eventual, modificări structurale în calea EV-PV, dezechilibrând sistemul și ducând la o dezangajare excesivă, o tulburare cunoscută clinic sub numele de abulie”, spune ea. Dintr-o perspectivă socială, reducerea semnalizării continue a stresului ar putea ajuta la prevenirea supraîncărcării cronice a acestui circuit, care, în cele din urmă, ar sufoca motivația. Potrivit lui Amemori, prioritizarea mai clară a sarcinilor sau crearea unor medii de lucru sau școlare care să permită recuperarea după sarcini solicitante pot fi la fel de importante în combaterea acestei probleme ca intervențiile la nivel individual. În timpul experimentului, nu toate maimuțele s-au comportat la fel. Unele au înlemnit mai mult decât altele la perspectiva de a li se sufla din nou aeru în față. Aceste observații sugerează că paralizia cauzată de stres ar putea avea o bază neurobiologică identificabilă și nu ar putea fi pur și simplu o chestiune de personalitate sau temperament. Aceste cunoștințe ar putea fi utile celor pentru care incapacitatea de a acționa este o problemă serioasă. Cum se poate remedia „Constatările noastre indică faptul că abulia în depresie ar putea reflecta un dezechilibru în circuitul VS-VP”, explică Amemori. „În principiu, ar fi posibil să se dezvolte terapii care să moduleze acest echilibru. O abordare potențială este stimularea cerebrală profundă (DBS), deși aceasta necesită intervenție neurochirurgicală și ar fi potrivită doar pentru cazuri atent selectate”, ilustrează el. „Există, de asemenea, o dezvoltare activă a unor tehnici de neuromodulație mai puțin invazive care vizează influențarea structurilor cerebrale profunde, inclusiv stimularea magnetică transcraniană (TMS) și abordările bazate pe ultrasunete. Aceste metode ar putea deveni mai promițătoare în viitor, dar vor necesita o validare suplimentară substanțială în ceea ce privește siguranța, specificitatea și beneficiile clinice”, adaugă aceasta. Ar putea fi utilizate și medicamente, deoarece pallidumul ventral conține receptori opioizi, dar aceste medicamente nu ar afecta doar acea regiune a creierului și ar putea avea multe efecte secundare nedorite. În cele din urmă, Amemori subliniază faptul că reținerea motivațională „probabil îndeplinește o funcție adaptivă și conservată evolutiv, ajutând indivizii să evite implicarea în situații excesiv de costisitoare sau dăunătoare”. „Slăbirea fără discernământ a acesteia ar putea crește vulnerabilitatea la epuizare profesională, asumarea excesivă de riscuri sau dificultatea de a se detașa de contexte excesiv de stresante. Prin urmare, orice intervenție terapeutică ar trebui să fie atent calibrată și evaluată într-un cadru etic riguros”, conchide ea.
Nicușor Dan, despre pensiile magistraților și termenul CCR în aceeași zi cu contestația numirii la CCR
În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net, într-un efort de a aduce această categorie în rândul sistemului public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte categorii profesionale. Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar încălca independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor. De altfel, reformele anterioare privind pensiile magistraților au fost respinse chiar de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a implicat amânări repetate în adoptarea noii legislații și un climat de conflict între puterile statului și magistrați. Întrebat dacă consideră o tergiversare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincide cu cel pentru contestația numirii sale la Curte, Nicușor Dan a răspuns: „O tergiversare din partea cui?” Reporterul a insistat că este vorba de magistrații care beneficiază de pensii speciale și ar căuta să evite o decizie rapidă la CCR. În replică, Nicușor Dan a explicat că sunt patru magistrați care au cerut amânarea, iar legea le conferă acest drept procedural. „Nu vreau să punem foarte multă patimă pe acest subiect, pentru că patima naște ură și ura nu e bună în societate”, a declarat președintele, subliniind că există un „conflict social” și că părțile folosesc căile legale pentru a-și susține pozițiile. Când a fost întrebat dacă are un plan B în cazul în care Curtea de Apel ar decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că el crede că decizia sa este corectă, argumentând că Dragoș are experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept. „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea sistemului, cea care prevede și pensiile magistraților”, a explicat președintele.
Premierul Ilie Bolojan critică amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: Este o problemă de minimă justețe socială
Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR. Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară. El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat. „Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă. Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale. El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”. Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare. „Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan. Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.