Sezonul ambroziei a început. Când este concentrația de polen cea mai mare și cât durează
Sezonul ambroziei începe la sfârșitul lunii iulie și atinge vârful concentrației de polen în august și septembrie. Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această plantă. Strănutul repetat, nasul care curge, mâncărimile ochilor și lăcrimarea revin, an de an, în aceeași perioadă. Este semnul că a început sezonul ambroziei, una dintre cele mai severe cauze de alergii respiratorii din România, care afectează milioane de oameni. Polenizarea ambroziei începe, de regulă, la sfârșitul lunii iulie și se intensifică pe măsură ce ne apropiem de luna august. Vârful concentrației de polen din aer este atins în lunile august și septembrie, perioadă în care majoritatea persoanelor sensibile au cele mai puternice simptome. Sezonul nu se încheie odată cu finalul lunii septembrie. Polenizarea se poate prelungi până spre sfârșitul lunii octombrie, iar în anii cu toamne calde, chiar până la primul îngheț, care poate apărea și în noiembrie. Practic, sezonul complet al ambroziei se întinde pe aproximativ trei luni, din iulie până în octombrie, iar cele mai intense simptome apar în cele opt săptămâni de la finalul verii și începutul toamnei. Câți români sunt afectați Potrivit datelor prezentate de medicii alergologi de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie, iar aproximativ una din cinci persoane are o sensibilitate la acest polen. La nivel european, studiile arată că există o problemă alarmantă: aproximativ 40% din populația continentului este deja sensibilă la polenul de ambrozie, iar o parte semnificativă dezvoltă, în timp, simptome alergice a căror intensitate variază. De ce este ambrozia un alergen atât de puternic Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cunoscută popular și drept „iarba pârloagelor”, este o plantă invazivă originară din America de Nord. A ajuns în Europa în secolul al XIX-lea și s-a răspândit pe teritoriul României începând cu anii ’90. Planta crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în jurul șantierelor și în zonele periurbane, practic, oriunde alte plante nu reușesc să reziste. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își pot păstra capacitatea germinativă timp de 30-40 de ani în sol. Particulele de polen sunt foarte fine și pot fi transportate de vânt pe distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri. O persoană alergică poate avea simptome grave chiar dacă nu există niciun fir de ambrozie în apropierea locuinței. Ce simptome apar și cum le deosebești de o răceală Printre simptomele tipice ale alergiei la ambrozie se numără strănutul repetat, secrețiile nazale abundente, mâncărimile la nivelul nasului și ochilor, ochii roșii și lăcrimarea, precum și tusea. Acestea pot apărea la doar câteva minute sau în câteva ore de la expunerea la polen. Spre deosebire de o răceală obișnuită, reacția alergică apare, de regulă, fără febră și fără dureri musculare. Este un criteriu simplu, dar util, pentru a face diferența între afecțiuni, care pot fi ușor confundate, mai ales la începutul simptomelor. Cum reduci expunerea la polen Deși sezonul ambroziei nu poate fi oprit, iar el apare anual în aceeași perioadă, câteva măsuri practice pot reduce în mod semnificativ disconfortul: Evită activitățile în aer liber în orele cu concentrații ridicate de polen. Dimineața devreme, înainte de ora 07:00, sau seara târziu sunt momentele cu cea mai mică expunere Fii atent după furtuni. Particulele de polen se pot sparge în fragmente și mai fine în timpul furtunilor, acestea pot pătrunde mai adânc în plămâni și pot declanșa episoade de astm. În plin sezon de polen, este recomandat să rămâi în casă imediat după o furtună Menține igiena personală și a locuinței. Un duș înainte de culcare și schimbarea frecventă a lenjeriei de pat reduc cantitatea de polen adusă în dormitor Ai grijă la animalele de companie, care pot aduce polen în casă prin blană după plimbările de afară Verifică zilnic nivelul de polen prin platformele și aplicațiile specializate care monitorizează concentrația de alergeni din aer, disponibile pentru majoritatea orașelor mari din România Discută cu un medic alergolog dacă simptomele persistă sau se agravează. Un diagnostic corect poate face diferența între câteva săptămâni de disconfort constant și un tratament eficient, adaptat tipului de alergie
Alergia la ambrozie – problemă majoră de sănătate publică / Cel puțin 2 milioane de români sunt afectați / Când trebuie mers de urgență la spital
Ambrozia sau „iarba pârloagelor” sau „iarba de paragină” este o plantă invazivă, extrem de alergenă, foarte răspândită în România, mai ales în zonele urbane și rurale lăsate în paragină. Considerată unul dintre cei mai importanți factori ai alergiilor respiratorii din țară, are un vârf de activitate la sfârșitul lui august – începutul lui septembrie, după care urmează perioada de declin, înspre începutul lui octombrie. Una dintre cele mai severe alergii Este originară din America de Nord, dar a fost adusă cumva accidental în Europa, în secolul al XIX-lea. Crește rapid pe terenuri neîngrijite, margini de drumuri, șantiere, câmpuri nelucrate. O recunoaștem după florile verzi-gălbui, care produc cantități uriașe de polen, care, fiind foarte ușor, poate fi purtat de vânt pe kilometri întregi. Sezonul critic începe la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie. Alergia la ambrozie este una dintre cele mai severe din Europa. Simptomele ei sunt ușor de confundat cu o răceală, dar fiecare dintre noi trebuie să învețe să discearnă simptomatologiile, pentru că nu e de glumit cu ambrozia: strănutul repetitiv, prurit al nasului, gâtului, urechilor, ochi roșii, lăcrimoși, uneori umflați, tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, oboseală cronică. În câteva ore, calitatea vieții scade, persoana nu se mai poate concentra la școală sau la serviciu și poate dezvolta urgent complicații, iar cea mai severă este astmul. Diagnosticul este pus de medic, care va prescrie, în urma testului cutanat specific sau a analizelor de sânge, administrarea de antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, la nevoie bronhodilatatoare. Mai există varianta administrării unui vaccin antialergic, ce constă în administrarea progresivă a extractului de polen, pentru a reduce sensibilitatea. Este de mers de urgență la spital atunci când persoana afectată are erupție cutanată, la care se adaugă pruritul, vorbirea din ce în ce mai greoaie și respirația tot mai dificilă. În cazuri rare, în lipsa unui tratament corespunzător, alergia la ambrozie poate fi fatală, pe fondul instalării șocului anafilactic. Măsuri de protecție Nu aerisiți Evitați ieșirea în aer liber mai ales dimineața Nu ieșiți la alergat în perioada de activitate intense (începutul lui septembrie) Curățați bine filtrele aparatelor de aer condiționat Protejați-vă pielea acoperind-o cât mai mult cu textile, pentru a Evita contactul cu polen Odată intrați în casă, scuturați hainele, periați încălțămintea, faceți duș Când faceți curățenie, utilizați mănuși și mască de protecție. Ștergeți Praful cu lavete umede și folosiți aspiratoare etanșe Problemă majoră de sănătate publică Ambrozia este o problemă majoră de sănătate publică. Există o lege, Legea 62/2018, care îi oblige pe proprietarii de terenuri să îndepărteze ambrosia, dar acest lucru este foarte greu de făcut. Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie – aproximativ una din 5 persoane s-a sensibilizat, de-a lungul vieții, la polenul de ambrozie. Aprox. 5,35% din populația active a României (482.000 de persoane dintr-un total de 9 milioane) prezintă alergie la polenul de ambrozie, adică o prevalență comparabilă cu cea a diabetului zaharat și indică o morbiditate ridicată. Cele mai expuse regiuni ale României sunt sudul și vestul. În Oltenia, de pildă, dintre pacienții cu rinită alergică, 49% au alergie la ambrozie. Alte polenuri alergene frecvente sunt iarba (42,6%) și artemisia (31%).