Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%
Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.
Românii au ajuns să-și plătească analizele gratuite pentru că s-a terminat plafonul. Președintele ARIPA: Situația este inadmisibilă pentru cei care cotizează de zeci de ani
Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei. „Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.” În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii. Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii. „În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea. O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar trebui să fie io problemă.” Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală. „Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.” „Mecanismul actual blochează dreptul la sănătate” Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează. „Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.” Plătim fără să știm dacă plafonul este realmente epuizat? Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat. „Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.” El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget. „Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat. O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții. El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală. Ce spune ministrul sănătății Vizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare. „Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot
Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”. Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri şi şefii de secţie în organizarea activităţii medicale.â Creşterea finanţării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienţii cronici din programele naţionale – indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. „Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.