Oana Gheorghiu: De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară
Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească. Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD. Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale. „La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026. Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat. „Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul. Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă. „Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta. Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni. „Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu. Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare. „Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu. „De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație. Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei. „Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul. Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP. Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale. „Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.
AMEPIP începe controale-fulger la peste 800 de companii de stat
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a anunțat că va declanșa o serie de controale fulger la nivelul a 847 de autorități publice. Verificările se fac pentru a se vedea dacă procedurile legale de selecție în cazul directorilor de companii de stat sau din administrațiile locale au fost respectate. Verificările inițiate de agenție au ca scop identificarea motivelor pentru care procedurile de selecție a membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor publice nu au fost finalizate la timp. Asfel, agenția va stabili persoanele responsabile și va aplica, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare. Aceste controale fac parte din efortul României de a respecta angajamentele asumate prin PNRR, iar AMEPIP urmărește reducerea cu 50% a numirilor provizorii în întreprinderie publice centrale și reducerea cu 10% a numirilor provizorii în întreprinderile publice locale. „Rolul și obiectivul acestor controale constau în asigurarea îndeplinirii jalonului asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul guvernanței corporative, în vederea respectării angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, mai exact atingerea Țintei nr. 442 privind reducerea cu 50% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice centrale, precum și a Țintei nr. 444 privind reducerea cu 10% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice locale”, transmite instituția. De asemenea, AMEPIP a anunțat că rezultatele controalelor vor fi comunicate publicului după finalizarea completă a procesului. Agenția spune că își reafirmă angajamentul de a asigura proceduri corecte, competitive și responsabile în selecția conducerii întreprinderilor publice. Respectarea procedurilor de selecție corecte și transparente sprijină stabilitatea și eficiența sectorului public, dar și credibilitatea Româiei în fața Comisiei Europene. „Rezultatele acestor verificări vor fi comunicate opiniei publice după finalizarea integrală a procesului de control, în condițiile legii și cu respectarea principiilor de transparență și responsabilitate instituțională. Prin aceste demersuri, AMEPIP își reafirmă angajamentul ferm pentru asigurarea respectării principiilor de transparență, competitivitate și responsabilitate în procesul de selecție a conducerii întreprinderilor publice, contribuind astfel la îmbunătățirea performanței și a guvernanței corporative în sectorul public.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere Susţinătorii ministrului Radu Miruţă sar cu bani să-l ajute să-şi plătească amenda de la AMEPIP. Radu Miruţă: „Nu-mi donaţi mie”
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Dragoș Anastasiu: Avem multe companii de stat fără cifre financiare depuse la ANAF. De ieri au început să curgă amenzile
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la Amepip. Începând de ieri au început să curgă amenziile, până acum Amepip nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treaba”, a declarat Anastasiu. Potrivit acestuia, în România există 1.326 de întreprinderi publice, dintre care 1.182 sunt la nivel local, structurate în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri, și 144 la nivel central. Dintre acestea, 315 companii reprezintă 96% din cifra de afaceri și totalizează 173.000 din cei 256.000 de angajați din întreprinderile publice. „Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare și așa mai departe, ci întărim aceste lucruri și am în credere că măsurile noastre vor fi acceptate atât de guvernul nostru, bineînțeles, cât și de Comisia Europeană. În ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea tuturor datelor și transparentizarea lor. În vizorul AMEPIP avem 1326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar”, a explicat acesta. 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, Anastasiu a mai precizat că veniturile totale ale acestor companii se ridică la 127 de miliarde de lei, iar profitul real, după scăderea subvențiilor de 14 miliarde, este aproape de un miliard de lei. El a atras atenția asupra celor 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, dintre care 7 firme importante, precum CFR SA sau Metrorex SA, însumează 2 miliarde lei din aceste pierderi. Situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei după ce primești subvență. Căi ferate CFR-SA, electrocentrale Craiova-SA, Unifarm-SA, transport feroviar Marfa-CFR-Marfa-SA, compania municipală Termoenergetica-SA, Metrorex-SA, complex energetic Valea Jiului-SA. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP”, a precizat acesta. Un aspect critic semnalat este lipsa de transparență și date financiare de la aproximativ 550 de companii locale, care fie nu au raportat venituri, fie nu au depus datele necesare. Pentru a remedia această situație, Amepip a început să aplice sancțiuni companiilor care nu respectă obligațiile legale. Viceprim-ministrul a subliniat că fără aplicarea disciplinelor și respectarea cerințelor de transparentizare nu se poate avansa în reforma companiilor de stat, iar aceste măsuri vor fi susținute atât de guvern, cât și de Comisia Europeană.