Franţa îşi mobilizează ambasadele din America Latină împotriva traficului de droguri
Cooperarea dintre ambasade şi ţările producătoare de droguri „dă roade”, a declarat ministrul, potrivit Le Figaro. „Dar asta nu este suficient. Aşadar, vom creşte numărul de personal specializat din ambasade cu 20% şi vom tripla resursele acestora”, a explicat el, fără a specifica un calendar. „Pentru a permite partenerilor noştri să îşi intensifice şi ei capacităţile, vreau să creez o academie regională pentru combaterea crimei organizate în 2026, cu sediul în Republica Dominicană, care va instrui anual 250 de anchetatori, magistraţi, ofiţeri vamali şi analişti financiari din forţele de securitate şi justiţie ale ţărilor partenere”, a adăugat el. Ministrul se află în Columbia pentru a participa la cel de-al patrulea summit dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi cele 33 de ţări ale Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC). Anterior, el a fost în Mexic, în cadrul vizitei de stat a preşedintelui francez Emmanuel Macron, în timpul căreia a semnat un „cadru de cooperare vamală” pentru combaterea traficului. „Pun Quai d’Orsay (Ministerul Afacerilor Externe francez) în alertă maximă, astfel încât acesta să îşi joace pe deplin rolul în războiul împotriva drogurilor”, a insistat ministrul, în contextul în care traficul şi consumul de cocaină au crescut vertiginos în Franţa în ultimii ani.
Trump declară război traficului de droguri. Statele Unit trimit portavionul Gerald R. Ford în America Latină
Mișcarea Washingtonului – motivată drept una de combatere a traficului de droguri – este cea mai puternică de până acum în regiunea Americii Latine, scrie Reuters. „În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud (USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X. „Prezența sporită a forțelor americane în zona de operațiuni a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea teritoriului Statelor Unite și securitatea noastră în emisfera vestică”, a mai spus oficialul american. Desfășurarea face parte din planul lui Trump de consolidare militară în Caraibe. Planul include opt nave de război suplimentare, un submarin nuclear și avioane F-35. Portavionul Gerald R. Ford, cel mai modern din lume Portavionul Gerald R. Ford a fost pus în funcțiune în 2017 și este cea mai scumpă navă de război creată vreodată: a costat 13,27 miliarde de dolari și este cel mai mare din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord. Acesta include un reactor nuclear și poate transporta peste 75 de avioane militare, inclusiv avioane de vânătoare precum jeturile F-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye, care pot acționa ca un sistem de avertizare timpurie. De la începutul lunii septembrie, armata SUA a efectuat 10 atacuri împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, în special în Caraibe. În urma acestor atacuri, aproximativ 40 de persoane au fost ucise. Ultimul atac a avut loc vineri, când șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, potrivit secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
Donald Trump autorizează Pentagonul să folosească forţa militară împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Reacția Mexicului
Potrivit acestora, armata SUA a început deja planificarea unor acţiuni directe pe teritorii străine, în contextul luptei împotriva traficului de fentanil, un opioid sintetic responsabil pentru numeroase decese prin supradoză în Statele Unite. Ordinul vizează în special cartelurile mexicane, considerate principalele grupări implicate în producerea şi traficul de fentanil, cu materii prime provenind din China. Administraţia Trump a desemnat în februarie şase carteluri mexicane drept organizaţii teroriste, printre care cartelul Sinaloa, alături de grupări din Venezuela şi El Salvador. Ulterior, în iulie, lista a fost extinsă cu cartelul Soarelui, despre care Washingtonul susţine că ar fi controlat de preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, acuzaţie negată ferm de autorităţile de la Caracas. Decizia de a folosi forţa militară ridică însă semne de întrebare privind aspectele legale, inclusiv posibilitatea ca operaţiunile să implice victime civile sau arestări neautorizate, având în vedere că o astfel de acţiune militară unilaterală nu a fost aprobată de Congres. În paralel, Statele Unite au intensificat supravegherea prin drone asupra Mexicului pentru a monitoriza laboratoarele de fentanil, dar aceste operaţiuni nu includ utilizarea forţei letale. Reacţia Mexicului nu a întârziat. Preşedinta Claudia Sheinbaum a subliniat importanţa respectării suveranităţii teritoriale şi a respins ideea unei „invazii” militare americane. „Am fost informaţi despre ordin, dar nu implică desfăşurarea de trupe pe teritoriul nostru”, a afirmat ea. De asemenea, autorităţile mexicane nu investighează vreo legătură între Nicolas Maduro şi cartelul Sinaloa, declarând că nu deţin dovezi în acest sens.